reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

Păstrarea legumelor pe timp de iarnă

Legumele sunt clasificate în trei categorii, în funcție de rezistența lor la păstrare: puțin rezistente (verdețurile, ridichile de lună și castraveții), cu durată de păstrare de câteva zile; mijlociu rezistente (tomate, vinete, fasole păstăi), care se păstrează 15-20 de zile; rezistente (cartofi, rădăcinoase, ceapă, usturoi, sfeclă), care pot fi depozitate și păstrate peste iarnă cu lejeritate.

Capacitatea de păstrare este influențată însă de o serie de factori, cum ar fi conținutul în apă și substanța uscată. De exemplu, irigarea ori precipitațiile abundente, precum și fertilizarea excesivă cu azot determină formarea unor țesuturi afânate, cu conținut ridicat de apă, cu efect negativ la păstrare. Gradul de maturare influențează, de asemenea, timpul de păstrare; o legumă care nu a ajuns, la recoltare, la maturitatea deplină (ardei) rezistă doar trei zile, în timp ce, culeasă la maturare completă, poate fi păstrată până la 12 zile. Pentru rădăcinoase este important ca ele să nu prezinte traumatisme sau urme ale atacurilor de boli și dăunători. Vorbind despre condițiile de depozitare, cei mai importanți factori de păstrare sunt  temperatura, umiditatea relativă a aerului și compoziția atmosferică. Iată și câteva exemple: ardeiul gras se păstrează 1-14 zile la 7-10°C și 85-90% umiditate; castraveții, 10-14 zile, la 8-10°C și 85-90% umiditate; cartofii, 4-9 luni, la 4-5°C și 80-85% umiditate; ceapă, 5-8 luni, la 0°C și 70-75% umiditate; ciuperci, 3-7 zile, la 0-1°C și 85-90% umiditate; fasole păstăi, 7-10 zile, la 7-10°C și 85-90% umiditate; morcov, 4-6 luni, la -1...1°C, la 90-95% umiditate; usturoi, 6-7 luni,  la 0°C și 60-75% umiditate; vinete, 7-0 zile, la 8-10°C și 85-90% umiditate etc.

Maria BOGDAN

Sprijin financiar acordat producătorilor din sectorul fructelor şi legumelor

Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Hotărârea privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modificării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, se reglementează şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură.

Prin acordarea acestui ajutor financiar se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea funcționării organizațiilor de producători. Continuarea acordării sprijinului financiar comunitar aferent programelor operaţionale implementate de organizaţiile de producători asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Ajutorul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul putând fi majorat în funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiția respectării obligațiilor asumate la data recunoașterii.

Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/ modificarea/ înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.

Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţionale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Prin acordarea sprijinului financiar se urmărește creșterea cantitativă şi calitativă a produselor din sectorul fructe şi legume şi creșterea nivelului de valorificare a producției, care împreună pot asigura stabilizarea nivelului prețurilor produselor pe piaţă; asigurarea materiei prime pentru unitățile de procesare; echilibrarea balanței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe din producția autohtonă.

Totodată, act normativ prevede adoptarea de norme pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotărâri, care se aproba prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul fructe şi legume, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Sursa: madr.ro

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Noul Program pentru şcoli unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli

Pe lângă interesul acordat fermierilor şi produselor româneşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preocupat şi de consumatorul român.

Noul Program pentru şcoli, un program european pe care România îl va derula din anul şcolar 2017-2018, unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare.

Construit în jurul obiectivelor de sănătate şi educaţie, programul are două componente – distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative – apreciindu-se că simpla distribuţie a produselor, în absenţa unor măsuri de educaţie, nu este suficientă pentru a imprima un stil de viaţă sănătos.

Programul se adresează tinerilor consumatori din grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cu alte cuvinte, consumatorului de mâine. Astfel, Programul urmăreşte formarea de obiceiuri alimentare sănătoase bazate pe consumul de produse proaspete şi reapropierea de mediul rural, de sursa produselor consumate.

Pe fondul creşterii îngrijorătoare a fenomenului de obezitate infantilă şi al afecţiunilor de sănătate conexe, alimentaţia sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat sunt două concepte cu care copiii trebuie familiarizaţi încă de la grădiniţă.

Acest program reprezintă un adevărat instrument de promovare a educaţiei pentru sănătate, iar măsurile educative, sub diverse forme, pot contribui la o mai bună conştientizare din partea copiilor despre beneficiile consumului de produse proaspete, despre gustul şi varietatea produselor agricole şi nu în ultimul rând, conectează copiii cu mediul rural, cu originea produselor pe care le consumă.

Astfel, copiii pot vizita ferme, unităţi de procesare a laptelui, expoziţii şi târguri, pot participa la concursuri şi zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, se pot implica în activităţi de grădinărit la nivelul şcolii sau pot degusta, ocazional, şi alte produse decât cele distribuite zilnic.

Pentru a acorda fiecărui copil beneficiar al distribuţiei de fructe, legume, lapte şi produse lactate, şansa de a lua parte la cel puţin o măsură dedicată fiecărei componente – fructe şi legume şi lapte şi produse lactate – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale invită organizaţii ale societăţii civile, nutriţionişti, asociaţii ale părinţilor, la o dezbatere despre cum ar putea mediul privat şi societatea civilă să se implice activ într-o implementare eficientă a măsurilor educative ale Programului pentru şcoli.

Organizaţiile şi persoanele interesate sunt rugate să transmită intenţia de a participa la această dezbatere doamnei Irina CREANGĂ şi domnului Vasile DREVE, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sursa: madr.ro

Legume protejate

În fiecare gospodărie sunt legume protejate, realizate fără riscuri climaterice. În prezent, în lume 30% din producţia de legume se produce sub plastic; cele mai mari suprafeţe sunt în SUA (21.000 ha), în Franţa (11.350 ha), iar în Italia (25.000 ha) întreaga suprafaţă este cultivată în zona de sud, caldă.

Folosirea materialelor din plastic în legumicultură s-a extins în toate ţările cultivatoare de legume, deschizând drumuri noi în agrotehnică și oferind condiţii favorabile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de legume, pepeni şi căpşuni de prima apariţie tot anul.

Cultivatorii din bazinul legumicol Buzău dispun de o experienţă îndelungată, de 30 de ani, în folosirea maselor plastice în producerea de legume proaspete şi de cea mai bună calitate prin înfiinţarea culturilor de bază, asociative și succesive, folosind sere şi solarii, folie perforată utilizată în câmp și solarii, tunele mici cu arce de lemn, sârmă ş.a. Aşa se face că, în perioada de iarnă, găseşti în pieţele din Buzău spanac, salată, ridichi de lună, verdeţuri, iar primăvara, varză timpurie pentru piaţa locală şi export, iar vara se obțin legumele termofile, tomate, ardeioase, căpșuni, cartofi forțați prin preîncolțire.

În perioada 1968-1990 stațiunea cu profil legumicol împreună cu Uzina Romcarbon au creat folia perforată şi experimentat mai multe tipuri de solarii, au stabilit tehnologiile de producţie, iar întreprinderea de legume-fructe a sprijinit producătorii cu fonduri de investiţii pentru construirea a peste 250 ha de solarii şi amenajarea anual a 500 ha de culturi acoperite cu folie perforată, ceea ce a permis ca judeţul Buzău să fie un exportator de varză timpurie, castraveţi şi tomate timpurii, în extrasezon. Protejarea legumelor în construcţii tip tunel și folosirea foliei perforate sunt de actualitate pentru micii producători, iar recenta Hotărâre de Guvern privind acordarea de subvenţii de 3.000 euro pentru cultivarea a minimum 1.000 mp cu tomate cultivate în extrasezon este un stimulent pentru a cultiva tomate protejate. De când suntem în UE, producerea de legume în serele de sticlă a devenit o afacere nerentabilă din cauza energiei foarte scumpe, a iernilor aspre, a căderilor de zăpadă după plantare (cultura în solarii tip MATCA distruse anual de ger şi vânt). Serele acoperite cu plastic nu şi-au dovedit eficienţa, din ele recoltăm legume foarte târziu și nu se acoperă cheltuielile de investiție și cele anuale.

Putem obține legume, pepeni, cartofi preîncolţiţi, căpşune plantate vara şi chiar tomate, producţii non stop, tot timpul anului prin folosirea combinată a solariilor tip tunel şi a foliei perforate. Dacă vă uitaţi la ţările mediteraneene, folosesc în primul rând aceste tehnologii ieftine în solarii şi livrează în centrul şi nordul Europei legume, pepeni căpșuni mult înaintea celor produse în câmp. În anul 1973, după o vizită la expoziția internaţională din Milano unde s-au prezentat mase plastice folosite în agricultură pentru diferite culturi, dar și tipuri de solarii, am văzut și preluat un proiect pe care împreună cu uzina de mase plastice l-am adoptat la condițiile țării noastre, iar Stațiunea legumicolă din Buzău a stabilit tehnologia de producție folosind în tunel folia perforată, tunele mici, irigarea prin picurare, mulcirea pe rândul de plante cu folie.

Folia perforată este o peliculă groasă de 0,08 mm, cu 400 perforaţii pe mp, tăiate rotund, cu diametrul de 1 cm, tăieturi incomplete, făcute pe numai ¾ din lungimea cercului, astfel că perforațiile sunt prinse și se mișcă în sus și în jos, în funcție de circulația gazelor: ziua, când temperaturile cresc dinspre sol spre atmosferă, sunt ridicate, iar seara se închid. Dacă noaptea îngheață în atmosferă, vaporii de apă acumulați peste zi devin cristale de gheață, o peliculă ideală pentru ca sub folie să se păstreze o temperatură pozitivă. Folia asigură și protecție în caz de calamități. Iarna, când vântul rupe folia de pe solar și ninge, acolo unde există folia perforată în solarii răsadul nu se distruge. Dacă se va proteja și cu tunele mici, individuale cu folie normală groasă de 0,20 mm, pericolul de îngheț dispare. În Buzău, ninsorile, vântul puternic după plantare nu au rupt solariile tip tunel.

În ultimii ani, cu fonduri europene de peste 2 milioane euro/ha, s-a construit tipul de sere cu plastic japonez-olandez-francez (denumirea este de la țara de origine, la care s-a renunțat de-a lungul timpului ca fiind nerentabile), cu cheltuieli de producție foarte mari, dar noi continuăm să consumăm legume, căpșune și pepeni tot din Grecia, Spania și Olanda.

Prin programul Submăsurii 4.1, fermelor familiare li se acordă fonduri pentru construirea a 0,1 ha solarii. Aceste fonduri trebuie să fie folosite pentru construirea de solarii tip tunel, aplicând tehnologia care folosește și folia perforată. În cele ce urmează vom prezenta elementele componente ale unui tronson (modul) de solar tip tunel care se construiește lângă casa familiei.

Un modul are o lățime (deschidere) de 5,2 m și o lungime de 60 m, deci o suprafață activă de 312 mp. Pe o suprafață de 1.000 mp se pot monta circa 3 tunele, având între ele o zonă de 1 m. Tunelul are o înălțime la coamă de 2,7 m, ceea ce permite să cultivi după scheme verificate orice cultură înaltă, folosind utilaje corespunzătoare, decontate din fonduri europene.

Arcele se montează la 2,5 m, între ele vor fi trei lonjeroane pentru fixare, arcele, lonjeroanele, țărușii se confecționează din țeavă de construcții de 37 mm de preferat vopsită.

Materialele necesare pentru un tronson lung de 60 m și lat de 5,2 m, cu o desfășurare de 10 m, sunt:

  • o ţeavă neagră de construcții de 37 mm;
  • 26 de arce cu 260 m lungime;
  • câte trei lonjeroane de 60 m, deci 180 m;
  • 62 de țăruși de 0,3 m fiecare;
  • total țeavă, 550 m lungime.

Arcele se pot executa în gospodărie de către un specialist care construieşte un banc de lucru pentru îndoirea la rece a ţevilor de 37 mm, restul fiind sudură. Pentru o suprafață de 260 mp este nevoie de folie groasă de 0,2 mm. Un kg are 5 mp, deci pentru 260 mp sunt necesare 52 kg. Folia desfăşurată se prinde lateral prin îngropare, de-a lungul tunelului se montează câte două sârme, una sub folie şi alta peste folie, cu copci între ele, în total sârma galvanizată fiind de 2,8 mm = 100 kg. La Buzău se produce şi banda de polipropilenă care se montează peste folie în cruciş legată de ţăruşi, alternativ (se montează două benzi), se folosesc în total 8 kg pe tronson.

Preţuri:

  • Valoric ţeavă de 37 mm 550 m x 25 lei / m = 13.750 lei.
  • Folie plastic de 0,2 mm 52 kg x 12 lei/kg = 624 lei (se înlocuiește în fiecare an).
  • Banda de polipropilenă 8 kg x 10 lei/kg = 80 lei (din 5 în 5 ani ).
  • Sârmă galvanizată de 2,8 mm 100 kg x 10 lei/kg = 1.000 lei.
  • Total pentru un tronson de cca 300 mp = 15.500 lei (300 euro) din fond european.

Pentru culturile care se recoltează după 1 aprilie:

  • cartofi preîncolţiţi;
  • căpșuni plantate vara anterioară;
  • varză soiuri timpurii;
  • tomate soiuri timpurii.
  • pepeni. Pentru culturile care s-au înființat în februarie-martie vom folosi în plus folie perforată, pusă după plantare, câte 4,5 kg /tronson x 12,5 lei/ kg = 57 lei;
    • TOTAL pentru 1.000 mp solarii tip tunel: 45.000 lei sau 10.000 euro.

Submăsura 4.1 și Ferma Familiară acordă pentru cultura căpșunului în solarii 12.000 euro, din care fonduri eligibile 50-90% în primul an, în anii următori cheltuielile fiind mici pentru acoperit și mari pentru tehnologie.

Scheme de plantare şi eficienţa culturilor folosind numai folia perforată pentru cultura de legume cu talie mică.

legume protejate tabel 1

legume protejate tabel 2

Schema de cultivare în solarii tip tunel CULTURI LEGUME TERMOFILE, dar şi cu talie mică (folie pe solar, tunele mici, folie perforată).

Tehnologiile de producţie vor fi prezentate în alte articole

Petre EREMIA

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 22-23-24

Promotorul unor legume-medicament și secretele agriculturii bio

La doar 26 km de București, în comuna Joița, județul Giurgiu, Marin Dumbravă cultivă de peste 7 ani legume bio certificate. Aflați ce înseamnă menținerea unui astfel de business pe piață, care sunt provocările, dar mai ales care este filozofia pe care musai a trebuit să o accepte și să o respecte.

– Domnule Dumbravă, de 7 ani lucrați într-un segment extrem de restrictiv al agriculturii. Nu cumva v-ați înhămat la o povară greu de dus, pentru că în agricultura bio pierderile sunt destul de mari, tratamentele sunt scumpe, iar valorificarea se face pe o nișă îngustă? Cum vă descurcați?

– Sincer, dacă știam ce mă așteaptă mă gândeam de 10 ori și nu știu dacă aș mai fi luat această decizie.

– Ce este cel mai greu în activitatea dumneavoastră?

– Totul este complicat. De la obținerea unor semințe certificate, până la valorificare. În plus, într-o cultură ecologică toți sunt cu ochii pe producător, pentru că nu trebuie să se abată de la anumite reguli. Pentru a respecta aceste reguli este o muncă de Sisif, aproape de sclav.

– Pe dumneavoastră cine v-a certificat?

– Austria Bio Garanții, un organism destul de restrictiv.

– Și vin? Vă controlează?

– Sigur, categoric. Verifică orice intră pe poarta fermei, de la sămânță până la distribuția finală. Dacă există suspiciuni fac și analize, dar nu a fost cazul nostru. După cum se vede însă, stăm printre plante și buruieni, deși aici pământul a fost afânat, mărunțit cu motosapa și s-a dat cu sapa de 3 ori. Dar asta este dovada că nu s-a folosit ierbicid. În ferma noastră este un zumzet permanent pentru că aici trăiesc enorm de multe vietăți, iar asta înseamnă că există un mediu curat și o polenizare naturală.

– Aveți doar 1 ha la dispoziție, însă știu că aveți de completat hârtii pentru multe plante pe care le aveți în cultură; ce puteți oferi mai exact clienților pe care îi aveți?

– Întotdeauna le spun clienților că de la noi pot achiziționa doar legume de sezon. Într-o cultură ecologică dezvoltarea este mai greoaie, ciclul este lung. Neintervenind cu îngrășăminte sau alte substanțe care să le stimuleze, plantele se dezvoltă, dar depind de capriciile vremii. Însă o legumă crescută în aer liber, în soare este foarte sănătoasă, pentru că fotosinteza se desfășoară încet, iar în final mâncăm o legumă care chiar ne hrănește. Dar, revenind la întrebare, avem legume cu frunze: Kale, mangold, rucola, măcriș, salată, spanac, redmuștar, mithuna, plante aromatice (pătrunjel, mărar, cimbru, busuioc, leuștean, salvie), apoi sfeclă roșie, brocoli, gulii, ceapă, usturoi, praz, cicoare, andive, roșii, castraveți, vinete, ardei, dar în funcție de sezon. Dacă am omis ceva, orice client poate găsi lista completă pe site-ul nostru și poate comanda.

– Totuși, prețul acestor produse este mai mare față de al altor produse de pe piață. Oamenii compară și uneori strâmbă din nas. Cum îi faceți să-și schimbe opțiunile de cumpărare?

– Evident că prețul este mai mare, pentru că și cheltuielile sunt mai mari, atacul bolilor și al dăunătorilor este mult mai agresiv, dar asta este și filozofia într-o cultură ecologică: 20-30% din producție o dai naturii, toată lumea trebuie să trăiască, atât plante, cât și dăunători. Un alt element defavorizant este faptul că noi suntem defazați cu o lună, o lună și jumătate față de ceilalți producători. Când ei au ieșit cu roșii pe piață, noi mai avem de așteptat. În schimb, ceea ce primesc de la noi este hrană vie, legume proaspete, care nu zac prin magazine și care au un conținut mare de elemente nutritive.

– Cât din suprafața totală este protejată?

– Avem aproape 2.000 mp unde ținem culturile mai sensibile la factorii atmosferici, cum sunt roșiile, castraveții.

– Ați menționat niște legume cu care nu am fost obișnuiți și pe care nu le găsim prin piețele tradiționale sau supermarketuri, vorbesc de Kale, mandold, măcriș. Ce ne puteți spune despre aceste plante?

– Este adevărat că multe dintre aceste plante eu le-am introdus pentru prima dată într-o cultură bio. Sunt folosite de mii de ani, nu inventăm noi roata. Mangoldul, spre exemplu, a fost preluat de romani de acum 3.000 de ani și a fost cea mai folosită legumă a Imperiului Roman. Este legumă tradițională în Italia și foarte folosită în Occident. Ea poate fi folosită aproape la orice, pentru că are calități apropiate de ale spanacului. Este ideal să se prepare în stare proaspătă, la 1-2 ore de la recoltare, pentru a beneficia de toți nutrienții. De aceea este indicat să achiziționezi legume de la un producător din apropiere, pentru că altfel aruncăm banii pe altceva. Mangoldul este recomandat femeilor însărcinate, pentru că stimulează lactația și conține acid folic, dar și celor care au diabet.

– Spuneți-ne ceva și despre Kale!

– Este o legumă fantastică și sunt promotorul acestei plante pentru că are un mare conținut de antioxidanți, minerale, luteină și sulforafan care împiedică divizarea celulelor canceroase. Am observat că este apreciată mult de vegani. Deci este o legumă foarte complexă, pe care aș situa-o după ardeiul roșu cea mai bună legumă. Ea poate fi consumată în salate, sucuri, smothee-uri, în mâncare, deși își pierde din calități.

– Care este leguma care vă aduce cea mai mare satisfacție?

– Aș fi nedrept să amintesc o singură legumă pentru că eu nu cultiv nimic întâmplător, mai ales pentru că le cunosc proprietățile. De aceea la mine este o mare diversitate, 50-60 tipuri de produse. Asta pentru că organismul uman își ia necesarul de nutrienți, de vitamine din fiecare legumă care are un anumit specific. Spre exemplu, noi călcăm pe iarba grasă, o plantă considerată buruiană, dar care pe timpul Imperiului Roman era recomandată de botaniști ca amuletă datorită calităților fantastice. Este singura plantă care, alături de spanacul sălbatic, conține Omega 3, un antioxidant puternic pe care noi îl luăm din pastile, când ar putea fi asimilat mai bine dintr-o plantă. Dar ca să vă răspund la între­bare, aș pune pe primul loc Kalele, apoi mangoldul și ar putea urma măcrișul, salata romană, andivele, brocolli, cicoarea.

Marin Dumbrava judetul Giurgiu legume bio

– Cu cât se vând aceste frunze?

– Fiind legume tip frunză, vorbim de legătură. În cazul frunzelor de mangold, kale legătura este 5 lei, însă ea diferă ca dimensiune. Vara, când am producție mare și legătura este generoasă, poate ajunge la 500-600 g. Eu am aplicat legea compensației cu clienții mei. Când am producție mare, când timpul mă ajută, produsele vin în cantități mai mari.

– Întotdeauna aveți un sfat bun pentru clienții dumneavoastră și nu numai, ce ați spune oamenilor în final?

– Aș încheia cu ceea ce spunea Hipocrat: să le fie hrana medicament și medicamentul hrană! Sau să nu uităm, așa cum spune un proverb chinezesc: primele medicamente au fost legumele.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 20-22

Reziduurile de pesticide din legumele și fructele româneşti nu prezintă niciun risc pentru consumatori

Legumele şi fructele produse în România sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide în concordanţă cu prevederile europene. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare prelevează probe conform calendarului de prelevare şi le transmit laboratoarelor pentru a fi analizate. La prelevarea probelor se respectă cu strictețe prevederile Ordinului MADR nr. 1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Analizele chimice sunt realizate în concordanţă cu sistemul de asigurare al calităţii ISO 17025/2005 şi metodele de analiză sunt validate. Pentru asigurarea calităţii analizelor, laboratoarele ACREDITATE RENAR participă anual la teste de competenţe europene organizate de laboratoarele europene de referinţa în domeniu.

România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de “urme de pesticide”, iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruți de legislația în vigoare.

Conținutul de reziduuri de pesticide, în limitele prevăzute de legislația europeană nu trebuie să afecteze comercializarea produselor românești. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme.

Din rapoartele de monitorizare realizate anual de către Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie una corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană. Periculoase sunt într-adevăr doar cele ale căror valori depășesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenționale şi nu ecologice este evident că acestea conțin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislația în vigoare.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume

Ca urmare a prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.

Cantitatea maximă de produse repartizată Romaniei este de 3000 tone. Măsura pentru care se acordă sprijin financiar este retragerea de pe piaţă.

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 921/2016, statul membru poate stabili pentru fiecare produs, cantitățile aplicabile în cazul retragerilor de pe piață.

Produsele și cantitățile au fost stabilite ținând cont de:

-  propunerile Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA) rezultate în urma consultării asociațiilor membre și a întâlnirilor care au avut loc la sediul MADR, care au ca scop îmbunătățirea și eficientizarea implementării măsurilor excepționale pentru despăgubirea producătorilor de legume și fructe urmare a embargoului Federației Ruse;

-  o analiză a sprijinului primit de către producătorii agricoli din sectorul fructe și legume în perioada 2014 - 2015 pentru aceste măsuri excepționale;

-  analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și a datelor operative MADR cu privire la sectorul legume și fructe (suprafețe, producții totale, producții medii).

De asemenea s-a avut în vedere și recomandarea Curții de Conturi Europene (ECA) cu privire la combaterea risipei alimentare și de a pune accent pe evitarea acesteia, printr-o proporție mare a produselor distribuite gratuit față de cele distruse.

Produsele din sectorul fructe și legume destinate consumului în stare proaspătă și cantitățile pentru care se va acorda sprijinul financiar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 921/2016, sunt următoarele:

-  Fructe - 1500 tone (mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, piersici și nectarine).

-  Legume - 1500 tone (tomate, castraveți, inclusiv cornișon, morcovi, varză albă și varză roșie, ardei gras, conopidă, broccoli, ciuperci din genul Agaricus).

La propunerea Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA), un solicitant poate beneficia de maximum 750 tone din cantitatea totală repartizată fiecărui sector, respectiv legume/fructe.

Termenul limită de solicitare a retragerilor de pe piață este 15 septembrie 2016 pentru legume și 15 octombrie 2016 pentru fructe.

În situația în care până la data de 15 octombrie 2016 nu s-au solicitat cantitățile stabilite, pentru cantitatea rămasă disponibilă pot fi depuse cereri de către orice beneficiar, până la atingerea plafonului de 3000 de tone.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piață şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizării cantității alocate României.

Beneficiari:

- organizaţiile de producători din sectorul fructe și legume;

- producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători.

Tratamente optime pentru cultura legumelor

Condiţiile climatice din ultimele zile au favorizat apariţia şi dezvoltarea mai multor boli și dăunători la leguminoase, printre care: mană, septorioză, alternarioză, putregai cenuşiu, pătarea unghiulară la castraveţi, bacterioze, ofiliri, precum și dăunătorii gândacul din Colorado, păduchele solanaceelor, acarieni.

Aceștia pot cauza pierderi importante la culturile: tomate, ardei, vinete, castraveţi, ceapă, varză, fasole etc. Pentru prevenire şi combatere se recomandă:

A. Produse sistemice care previn şi stopează atacul bolilor

1. RIDOMIL GOLD PLUS = 0,3%

2. VERITA = 0,25%  

3. MELODY COMPACT 49 WG = 0,2%

4. ORTIVA 250 SC = 0,075%          

5. CABRIO TOP = 0,2%

B. Produse de contact care previn atacul bolilor:

1. CHAMP 77 WG = 0,3%                       

2. BRAVO 500 SC = 0,2%   

3. ACROBAT MZ = 0,2%    

4. ANTRACOL 70 WP = 0,2%.

5. CABRIO TOP = 0,2%

La acestea se poate adăuga unul din produsele TOPSIN 500 SC = 0,15% sau ROVRAL 500 SC = 0,1%.

Perioada optimă de tratament: 22.06. – 26.06.2016

Alte recomandări: la depistarea dăunătorilor, se va adăuga un insecticid (ACTARA 25 WG = 0,02% sau KARATE ZEON = 0,02% sau MOSPILAN = 0,03% sau LIDER 200 SL = 0,05%), iar împotriva acarienilor se va adăuga produsul VERTIMEC 1,8% = 0,1% sau MILBEKNOCK = 0,05%. Pentru culturile de ceapă şi varză, la executarea tratamentelor se va adăuga un adeziv: Aracet 0,2% .

Se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi!

Dr. ing. Budrala Nicolae - Oficiul Fitosanitar Alba

Condițiile climaterice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea unor boli la legumele umbelifere

Condițiile climaterice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea următoarelor boli la legumele umbelifere (morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină, mărar, fenicul): mană, alternarie, făinare și septorioze.

Pentru prevenire şi combatere se recomandă folosirea unui produs sau amestec, după caz:

Mană, Alternarie

  1. BRAVO 500 SC = 0,2%      
  2. DITHANE M-45=0,2%       
  3. POLYRAM DF = 0,2%       
  4. RIDOMIL GOLD MZ 68WG= 0,25%    

Făinare

  1. FLINT MAX 75WG = 0,03
  2. KUMULUS DF = 0,4%
  3. ORTIVA 250 SC=0,075%      
  4. TILT 240 EC = 0,02%

Septorioze

  1. TOPSIN 500 SC = 0,1 -0,14%
  2. ANTRACOL 70 WP=0,2%

Perioada optimă de tratament: la semnalarea atacului, cu repetare la 7-10 zile.

Alte recomandări: La apariţia unor dăunători (păduchele verde) se recomandă folosirea la tratament a unui insecticid:

Actara 25 wg = 0,02% sau Confidor energy = 0,1% sau Decis 2,5 EC = 0,015% sau Karate zeon = 0,015% sau Fastac 10EC = 0,02% sau Nuprid AL 200 SC = 0,05%.

-   Rădăcinoasele vor fi consumate numai după 7 zile de la tratament!

-   Nu se tratează la temperaturi de peste 25°C.

Alte recomandări:

Atenţie! Se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi!

Dr. Ing. Budrala Nicolae
Oficiul Fitosanitar ALBA

Vreme capricioasă pentru culturile horticole

Vremea din această primăvară a fost una capricioasă nu atât sub aspectul precipitațiilor, cât mai ales al variațiilor mari de temperatură. Au fost intervale în care s-au înregistrat diferențe și de 20 de grade Celsius în 24 de ore. La aceste șocuri termice s-au adăugat câteva fenomene meteorologice extreme, cu ruperi de nori și căderi masive de grindină, cu îngheț după perioada de înflorire sau înmugurire a plantelor. În Dolj, de exemplu, în săptămâna 1-7 mai, după ploi și frig prelungit, au înghețat frunzele viței-de-vie. În Prahova, Brașov și Cluj, pe 7 mai, stratul de grindină a măsurat, pe alocuri, 5-10 cm. Ploi, brume târzii, îngheț și grindină s-au înregistrat în mai multe localități din județele Neamț, Bacău, Alba, Vaslui și Buzău.

Cum și dacă aceste extreme meteo au afectat culturile legumicole și viticole – secvențial, fenomenul neputând fi generalizat – și în ce fel pot fi limitate eventualele pierderi de producție vom afla în cele ce urmează:

Vița-de-vie: Atenție, nu ratați tratamentul împotriva manei, făinării și a putregaiului negru/cenușiu!

Dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj: „Variațiile de temperatură nu afectează neapărat plantațiile de viță-de-vie. Sunt însă alte fenomene care s-au manifestat, cu impact major asupra producției. Stațiunea noastră a fost ocolită de manifestările extreme prezente în ultimul timp. Dar în săptămâna 1-7 mai a căzut bruma, a fost deci un îngheț târziu, iar în unele zone, a Târnavelor (n.n. – și Dolj), de exemplu, lăstarii, ajunși la 5-10 cm, au fost distruși, cu impact asupra producției. Pe 6 și 7 mai a bătut grindina în mai multe județe (n.n. Alba, Cluj, Prahova, Buzău, Vaslui), distrugând lăstarii de rod, cu diminuări anticipate de producție de 20-80%. În Alba cea mai afectată este zona Ciumbrud-Aiud (n.n.– ceva și din Jidvei-Șona).“ Cele două fenomene extreme s-au manifestat însă pe areale restrânse, nu la scară zonală sau națională, deci nu poate fi vorba despre diminuări generalizate de recoltă. Există însă un alt fenomen cu larg impact, respectiv precipitațiile: „Faptul că plouă neîntrerupt împiedică intrarea în teren, pentru executarea lucrărilor mecanice și manuale (erbicidat, afânarea solului cu cultivatorul, lucrările în verde chiar și mai ales combaterea bolilor). În privința tratamentelor, variațiile mari de temperatură prelungesc perioada de incubație pentru mană, aceasta ajungând și la 14-20 de zile. La vița-de-vie mai este încă până la înflorit (prima fenofază sensibilă), dar nu foarte mult. Încă nu avem infecții și nici atac. Dacă va ploua în continuare și nu se poate intra la stropit atunci se complică situația. Recomandarea ar fi să se prindă musai o fereastră pentru tratamentul preventiv cu un produs sistemic; dacă intră infecția de mană și de făinare (ultimul agent patogen în zona de sud și est, unde se manifestă focare de făinare), greu o mai oprești! E mult mai dificil să faci apoi tratamente de recuperare.

Tot în perioada aceasta pot apărea infecții de putregai gri și putregai negru. Pe urmă, stresul provocat de oscilațiile de temperatură favorizează dezvoltarea bolilor lemnului. Ele sunt vreo 20 cu totul, dar mai frecvente sunt trei-patru, printre care și cancerul bacterian, cu efecte negative în perspectivă asupra recoltei“. Atenție, așadar: aplicați necondiționat tratamentele în intervalul de timp optim pentru mană, făinare, putregaiul negru și putregaiul cenușiu; dacă nu o veți face, riscați în viitor ca plantația de viță să fie afectată major de acești agenți patogeni.

Cartoful timpuriu, avantajat în această primăvară

Vasile Costache, fermier, reprezentant al Grupului de producători de cartofi timpurii din Lungulețu-Dâmbovița, comună în care locuitorii cultivă în masă cartof timpuriu și varză de toamnă: „În ceea ce ne privește, suntem avantajați de această primăvară în care regimul termic și pluviometric a evoluat astfel încât vegetația este mai timpurie cu două săptămâni, cel puțin. În funcție de soiuri, deja au apărut primele recolte; în cea mai mare parte cartoful este deja înflorit.“ Cât despre lucrările de îngrijire, fermierii au prins ferestre de timp bun sau, dacă nu, tot au intrat cu utilajele în câmp: „Sacrificăm câteva rânduri, dar salvăm restul.“ Un risc totuși există: „Aparatul foliar și în general toată vegetația au crescut excesiv. Acolo unde cartoful este foarte des, pe fondul umidității ridicate, sunt condiții pentru atacul de mană. Dacă nu se poate aplica trata­mentul, intervin pierderi de cultură.“

Legumele, risc de putrezire

Precipitațiile îndelungi, dublate de temperaturile scăzute, pe alocuri sub limita de îngheț, au afectat producția de legume (verdețuri) timpurii.

Mariana Ștefan, inginer la Oficiul Fitosanitar Prahova, ne spunea că, pe anumite zone, culturile de ceapă și de spanac sunt parțial compromise: „La o asemenea umiditate ridicată, planta pur și simplu putrezește în pământ. Aparatul foliar este și el afectat de temperaturile scăzute. Culturile nu mai pot fi salvate cu absolut nicio intervenție.“ În spațiile protejate, acolo unde microclimatul poate fi dirijat, lucrurile nu stau rău. Au existat în Prahova doar unele cazuri izolate, determinate de poziția solarului/serei, când acestea au fost inundate și, se înțelege, plantele au fost complet distruse. Sau, în solarii, au apărut probleme la tomate și la castraveți în toate zonele cu tradiție legumicolă (Balta Doamnei, Olari, Gherghița, Tomșani, Puchenii Mari etc.).

Iulian Manea, legumicultor din Tomșani, ne spunea: „Au început să se manifeste putregaiul și căderea florilor. E adevărat că umiditatea poate fi dirijată, dar vremea rece de afară, cu temperaturi nocturne scăzute, ne împiedică să facem o aerisire corectă sau dacă o facem tot sunt afectate florile. Niciodată, de când facem noi legumicultură, n-a fost o așa primăvară dificilă. Pe urmă, am fost nevoiți să încălzim până târziu, iar la piață castravetele s-a ieftinit încât mă tem că nu vom reuși să facem față cheltuielilor, mai ales în condițiile unei producții diminuate și a cheltuielilor suplimentare pentru tratamente.“ Legumicultorii au aplicat stropirile corespunzător, cu un plus pentru a limita efectele putregaiului coletelor plantelor și putregaiului cenușiu (Bravo, Folpan, Rovral sau Dithane M45), intervenții care nu erau inițial planificate în tehnologia de cultură.

În județul Prahova, pe un coridor începând cu Puchenii Mari și până la Comarnic inclusiv, cu trecere prin localitățile Bărcănești, Râfov, Tinosu, Bănești, Scorțeni și Câmpina, pe 7 mai s-a petrecut un fenomen meteo rar, o grindină extrem de puternică și de lungă durată, care a distrus complet vegetația. Oamenii spun că n-au mai văzut niciodată așa ceva. Culturile agricole din zonă nu mai pot fi recuperate.

Maria BOGDAN

GHESAF TRADE SRL - Hibrizi de tomate pentru legume profesionale

Firma SC GHESAF TRADE SRL este complet dedicată semințelor de legume profesionale. Pentru a capta atenția clienților propunem o gamă variată de hibrizi de tomate care se remarcă prin stabilitate, calitate și producție.

Dorim să amintim de bogăția și varietatea de vitamine care fac din fructele proaspete de tomate, precum și din produsele derivate (pastă, suc etc.) o sursă de hrană foarte importantă. Prezența substanțelor nutritive, dar și concentrația lor în fructele de tomate diferă de la un soi la altul, de la un hibrid la altul, de tehnologia aplicată și de zona de cultură. Pentru acest segment GHESAF TRADE propune spre comercializare următorii hibrizi care se remarcă atât prin producție și calitate, cât și prin rezistența la boli.

AMERIGO F1: Hibrid extratimpuriu cu creștere nedeterminată pentru culturi de sere, solar și câmp care poate fi utilizat și în cicluri scurte de producție primăvara sau toamna. Planta se remarcă prin internodii scurte cu 5-7 fructe pe inflorescență. Fructele sunt mari de 200-220 g, rotunde, ferme, de un roșu aprins la maturitate și cu un gust deosebit de plăcut. De asemenea, AMERIGO se remarcă și prin rezistența la boli: TMV, FUZARIUM, VERTICILIUM, NEMATOZI și toleranță la TSWV.

LESLIE F1: Este un hibrid relativ nou cu creștere nedeterminată, timpuriu, de tip LSL, destinat spațiilor protejate. Planta de vigoare medie, cu internodii scurte, 5-7 fructe pe inflorescență, de 200-220 g, rotunde ușor costate, roșu intens la maturitate și foarte gustoase. LESLIE se remarcă prin rezistența deosebită la boli: TSWV,TYLCV, NEMATOZI.

CLADOSTAR F1: Hibrid nou extra-timpuriu, cu creștere nedeterminată, recomandat pentru cicluri scurte de producție. Planta este de vigoare medie, cu internodii scurte și fructe rotunde grele de 220-250 g, de culoare roșu aprins, la maturitate are potențial de producție foarte ridicat. Deo­sebit la acest hibrid este faptul că are rezistență la CLADOSPORIUM (Pătare cafenie). Mai prezintă rezistențe la: TMV, FUZARIUM, VERTICILIUM, NEMATOZI.

Dintre tomatele cu creștere determinată am ales spre exemplificare hibridul TROY F1, ce s-a impus pe piață prin calitățile lui excepționale: uniformitatea și greutatea fructului, aspectul comercial, fermitate și gust. În plus, TROY F1 răspunde condițiilor de recoltare, la temperaturi ridicate având un foliaj viguros.

RUNNER F1: Hibrid nou, cu creștere nedeterminată, timpuriu, de tipul LSL. Planta este viguroasă, cu internodii scurte, 5-7 fructe pe inflorescență, foarte rezistentă la agenții patogeni, ToMV, Fol, For, Vd, Va, Ff, On, Mi, inclusiv la TSWV (Pătarea cafenie). Fructele sunt mari, 200-220 g, gustoase, uniforme, de culoare roșu aprins, ferme, deosebit de calitative. Hibridul are potențial ridicat de fructificare și leagă bine atât la temperaturi scăzute cât și ridicate, adaptându-se foarte ușor în orice mediu de cultură. Se comportă foarte bine la stimularea hormonală, în concentrații corecte.

Dorim să prezentăm în continuare câțiva hibrizi deosebiți prin culoare și formă:

FUJI PINK F1: Hibrid semitimpuriu cu creștere nedeterminată cu fructe de culoare roz, cu o greutate care variază între 180-220 g, gust dulce excelent. Se recomandă atât pentru producția în spații protejate, cât și în câmp. Prezintă rezistențe bune la boli: TOMV, FUZARIUM, VERTICILIUM, NEMATOZI.

BYELSA F1: Hibrid timpuriu cu creștere nedeterminată și fructe oval alungite de tip Saladette, de 140-160 g, uniforme, ferme, gustoase, de culoare roșu intens. Planta leagă extrem de bine în condiții de stres termic, adaptându-se ușor în orice condiții de cultură.

Puteți să ne contactați la: e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Tel.: 0744.545.414; 0740.099.096; 0745.043.381; 0723.616.146; 031-105.68.62

GHESAF TRADE SRL București. Distribuitor de semințe de legume profesionale

GHESAF TRADE SRL reprezintă un punct de referinţă pe harta furnizorilor de seminţe de legume profesionale, precum și a altor materiale (turbă, îngrășăminte, instalaţii de udare prin picurare, folii solar, mulch și antiîngheţ, accesorii etc.) necesare oricărui fermier care dorește să lucreze în domeniul producţiei de legume.

Înființată încă din 1994, cu tradiție în domeniu, GHESAF TRADE SRL a urmărit în permanență și a reușit să implementeze un program solid de producere a semințelor de legume, fiind în măsură să pună la dispoziția fermierilor din România soiuri stabile și hibrizi performanți pentru toate speciile de legume destinate culturilor în câmp, cât și pentru producția în sere și solarii.

În această scurtă prezentare ne vom ocupa de hibrizii de bază recomandați de firma GHESAF TRADE SRL pentru culturile de ardei, respectiv ardei gras, tip kapia și gogoșar.

Ardeiul gras BLOCKY, de culoare alb crem, reprezintă baza de producție, în special în solarii, în principalele bazine legumicole din țară, respectiv: Izbiceni – Olt, Matca – Galați, Buzău, Brăila, Ilfov etc.

Pentru acest segment, GHESAF TRADE SRL pune la dispoziție hibrizii: SALANA F1, DANUBIUS F1, LAGUNA F1 și PP-10853.

Acești hibrizi pot fi cultivați în solarii în creștere nedeterminată și se remarcă prin toleranță și/sau rezistență la Xanthomonas și TSWV (cel mai nou hibrid LAGUNA este rezistent la ambele boli), producție constantă și ridicată, calitate și aspect comercial al fructelor, extratimpurietate în special pentru SALANA F1 și DANUBIUS F1. O schemă de producție pentru acest segment ar trebui să cuprindă, conform recomandărilor firmei GHESAF TRADE SRL, unul dintre hibrizii SALANA F1 sau DANUBIUS F1 și continuată cu hibrizii LAGUNA F1 sau PP-10853.

Iată, pe scurt, principalele puncte forte ale fiecăruia dintre cei 4 hibrizi:

SALANA F1 – plantă semiviguroasă, permite creșterea pe 2-3 brațe, fructifică extratimpuriu și masiv, oferind fructe uniforme, cu 3-4 lobi, de culoare ivory (alb crem) 180-250 grame, aspect comercial deosebit, tolerant la Xanthomonas și TSWV. Virează în roșu în supramaturitate tehnologică.

DANUBIUS F1 – plantă rustică, vigoare normală, extratimpurie, potențial de producție foarte ridicat, fructe de culoare ivory, cu 3-4 lobi, dimensiuni ușor mai mici față de SALANA, rezistent la Xanthomonas și tolerant la TSWV, virează în roșu la supramaturitate tehnologică.

LAGUNA F1 – plantă viguroasă, de talie înaltă, ce permite polisarea pe 2-3 brațe, semitimpurie, absolut remarcabilă prin: rezistența la Xanthomonas și TSWV, producția extrem de ridicată, uniformitate și calitate a fructelor.

Fructele sunt în mare parte cu 4 lobi, masive la maturitate, putând atinge 250-350 grame, cu peretele gros, culoare ivory strălucitor și aspect comercial deosebit. Se recomandă o densitate mai mică, pentru a compensa vigoarea. Virează în roșu în supramaturitate tehnologică.

PP-10853 – Hibrid timpuriu, cu plantă relativ viguroasă, fructifică masiv, oferind fructe uniforme alb-crem-strălucitoare, cu 3-4 lobi, greutate medie 150-200 grame. Tolerant la Xanthomonas și TSWV, virează în roșu în extratimpuritate tehnologică.

Toți acești 4 hibrizi se comportă foarte bine și în câmp, nu necesită copilire, dar cu atenție la densități.

SALANA F1, DANUBIUS F1 și PP-10853 permit densități în câmp de 40.000-45.000 plante/ha, în timp ce pentru LAGUNA F1 se recomandă o densitate mai mică, de maximum 35.000-40.000 plante/ha. Aceleași densități se pot utiliza și în cultura protejată.

Ardeiul gras de tip KAPIA

A reprezentat o preocupare constantă a firmei și, după 2-3 ani de încercări, vă propune spre utilizare următorii hibrizi:

KAP – 133121 – hibrid extratimpuriu, pentru solar și câmp, poate fi cultivat și în creștere nedeterminată. Plantă foarte viguroasă, cu internodii scurte, fructifică constant și masiv, oferind fructe conice, de 22-25 cm, diametrul 6-8 cm la peduncul, cu greutatea de 200-300 grame, uniforme, fine, perete gros, verde închis în vegetație și roșu aprins la maturitate. Este tolerant la Xanthomonas și T5WV.

KAP – 133120 – hibrid extratimpuriu, pentru solar și câmp, poate fi cultivat în creștere nedeterminată. Plantă viguroasă, internodii scurte, fructifică foarte bine, oferind fructe tip Ureche de Elefant, aplatizate, regulate și fine, 16-22 cm lungime, 180-220 grame, verde închis în vegetație și roșu aprins la maturitate.

Este rezistent la Xanthomonas și TSWV.

Ardei gogoșar DRAVA F1

Hibrid nou, extratimpuriu, creștere nedeterminată, recomandat pentru culturile extratimpurii din solarii. Plantă viguroasă, produce fructe masive de 200-250 grame, de culoare verde închis în vegetație și roșu aprins la maturitatea tehnologică.

Noi soiuri de legume de la Buzău

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură vine în întâmpinarea legumicultorilor cu două soiuri noi. În continuare vom prezenta caracteristicile acestora.

Soiul de ridichi de lună ANTIŢA

Acesta este un soi timpuriu, destinat cultivării în seră, solar, câmp, cu o toleranţă bună faţă de agenţii patogeni, cu potenţial de producţie. Este un soi rezistent la crăpare, cu gust plăcut, destinat consumului în stare proaspătă. Greutatea medie a fructului este de 40.8 g şi are un diametru de 4,2 cm. Are forma rotundă, culoare exterioară roşu deschis, iar culoarea interioară este albă, fără influenţe de roşu în pulpă. Soiul de ridichi de lună ANTIŢA a fost omologat în anul 2014 şi îl are drept autor pe dr. ing. Costel Vânătoru din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Soiul de busuioc VIOLET DE BUZĂU (Ocimum basilicum var. violaceum)

Este un soi de busuioc roşu ce urmează să fie omologat în şedinţa ISTIS din luna noiembrie 2015. Acesta poate fi cultivat cu succes atât în spaţii protejate, cât şi în câmp deschis (30 cm între plante pe rând şi 70 cm între rânduri), dar şi în ghivece.

Principalele caracteristici: • este un soi semi­timpuriu, ce înfloreşte vara-toamna; • este o plantă anuală, varietate de busuioc roşu-violet; • talia plantei este de 60-70 cm; • diametrul tufei are 40-45 cm; • forma plantei este erectă. Tufa este ramificată, uşor răsfirată, cu un foliaj mediu-bogat, cu frunze uşor zimţate; • forma limbului frunzei este eliptică; • culoarea frunzelor este neobişnuită, violet-purpurie, datorită conţinutului mare de antocianine; • floarea are corola de culoare roz-violet; • seminţele eliptice de 2/1 mm au culoarea negru uşor maroniu şi sunt mate; • masa a 1.000 de seminţe este 1,3 g, iar la un gram sunt 750 de seminţe; • polenizarea este liberă. Potenţialul de producţie. Este un soi rezistent la bolile şi dăunătorii specifici, cultura neînregistrând pierderi. Producţia de iarbă proaspătă este de 10-12 t/ha. Busuiocul VIOLET DE BUZĂU are o capacitate de păstrare a seminţelor medie (3-4 ani), fără a se diminua prea mult capacitatea de germinare. Domeniul de aplicabilitate. Este o plantă condimentară, ornamental – decorativă, ce se cultivă prin semănat direct şi prin răsaduri şi care suportă o mare flexibilitate în funcţie de scopul culturii. Se utilizează în scop culinar, ornamental şi medicinal, existând posibilitatea utilizării şi în industria parfumului datorită aromei puternice mentolate, foarte plăcute. Beneficiari potenţiali pot fi societăţile agricole de profil, cultivatorii privaţi sau asociaţi, industria alimentară, cosmetică şi medicina complementară.

Autorii soiului sunt dr. biol. Floarea Burnichi şi CS III Bebea Petruţa din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Soiul de ardei iute VLADIMIR

Deşi aflată în ultima vreme la marginea preocupărilor, mai ales financiar vorbind, rezultatele cercetării agricole răzbat totuşi într-o piaţă concurenţială marcată de importuri precum cea din ţara noastră. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău este una dintre unităţile care au avut o activitate intensă în omologarea unor soiuri noi de legume. Primăvara anului acesta, luna martie mai exact, a început cu brevetarea unui soi de ardei iute denumit Vladimir, creaţie a doamnei biolog Floarea Burnichi.

Principalele caracteristici

Cercetările întreprinse în cadrul staţiunii au relevat faptul că acest soi este puţin pretenţios faţă de condiţiile ecologice şi nu necesită lucrări speciale de întreţinere. Dacă este cultivat în spaţii protejate necesită palisare. Planta are o vigoare medie, cu o înălţime de 186.3 cm în seră şi 65.8 cm în câmp, iar diametrul mediu al tufei este de 36.8 cm în seră, respectiv 52.1 cm în câmp. Foliajul este bogat şi are o culoare verde intensă. Soiul de ardei iute este unul semitimpuriu, cu un interval de 90 zile de la răsărit la prima recoltare şi prezintă un număr mediu de fructe pe plantă: 102 în seră şi 142 în câmp. Fructele au aspectul unor pendule, de formă îngust triunghiulară şi prezintă două loji seminale. Acestea au o lungime medie de 9.2 cm în seră şi 10.3 cm în câmp şi diametrul  bazal de 1.4 – 1.7 cm. Greutatea medie a fructului este de 9.4 g în seră şi 12.2 g în câmp, iar grosimea medie a pulpei este de 0.2 mm. Fructul are un pericarp gros, aspect, gust şi aromă plăcute, este picant. La maturitatea de consum ardeiul are o culoare verde închis, iar la maturitatea fiziologică culoarea este roşu intens cu luciu. Greutatea medie a seminţelor per fruct este de 0.54 g în seră şi 0.71 g în câmp, iar numărul mediu este de 120 seminţe în seră şi 158 seminţe în câmp. Masa a 1.000 de seminţe este în medie de 4.5 g.

Potenţial de producţie

Soiul de ardei iute Vladimir este foarte productiv, atât în spaţii protejate (sere, solarii), cât şi în câmp.

Din punctul de vedere al eficienţei economice, în cazul cultivării lui se pot obţine uşor producţii de la 33 tone până la 55 tone/ha pe terenuri permeabile, cu un conţinut adecvat în elemente fertilizante şi peste 2.5 t/1.000 m2 în cazul culturilor din sere şi solarii. Producţia mare înregistrată per plantă şi la unitatea de suprafaţă asigură un beneficiu substanţial cultivatorului. Acest soi prezintă o capacitate de păstrare bună şi este destinat consumului în stare proaspătă, dar şi pentru industrializare. Un alt avantaj care recomandă cultivarea ardeiului Vladimir este fenomenul de plasticitate ecologică şi faptul că se poate cultiva în toate zonele cu condiţii pedoclimatice corespunzătoare acestei culturi.

În medicină, consumul fructelor de la acest soi ajută la creşterea secreţiei gastrice, a peristaltismului intestinal şi la scăderea presiunii arteriale prin efectul vasodilatator, fiind folosite şi în ameliorarea durerilor musculare şi reumatismale, a herpesului şi zona zoster. În plus, capsaicina din fructele de ardei iute vitalizează organismul, întăreşte sistemul imunitar, determină reducerea colesterolului din sânge. Este foarte eficient în curele de slăbire prin faptul că accelerează arderea grăsimilor. Combate oboseala corzilor vocale, degerăturile şi angina, iar în industria cosmetică ajută la tratarea alopeciei (a cheliei).

Laura ZMARANDA

Sparanghelul, „leguma regilor“, prinde rădăcini în pământ românesc

Cunoscut sub denumirea ştiinţifică Asparagus Officinalis, sparanghelul este originar din continentul american, dar în timp a fost aclimatizat şi în Europa.

Proprietăţile sale deosebite au fost recunoscute prin atenţia pe care regii lumii au acordat-o acestei plante minune. Istoria spune că Ludovic al XVI-lea al Franţei a cerut construirea unor solarii speciale pentru cultivarea sparanghelului. De aici şi denumirea onorifică de „leguma regilor“. În practica agricolă autohtonă, sparanghelul ademeneşte prin natura sa exotică, dar şi prin rentabilitatea unei astfel de afaceri. Toma Daniel este unul dintre puţinii cultivatori de sparanghel din ţara noastră. Plantaţia sa, înfiinţată în judeţul Buzău, pe o suprafaţă protejată de 3.000 mp, a început ca un experiment în urmă cu trei ani, iar afacerea pare să fi trecut testul timpului. Cultivatorul din Buzău este cel care ne împărtăşeşte în rândurile următoare secretele agrotehnice ale cultivării sparanghelului.

În supermarketurile din România monopolul îl deţine sparanghelul adus din Peru, care de multe ori este deteriorat şi rareori proaspăt. În acest context, cultivatorii de sparanghel din ţara noastră își promovează produsele pe Internet şi le distribuie la magazine mai mici sau restaurante.

Cerințe agrotehnice

Pregătirea terenului constă în lucrarea cu combinatorul şi grăparea, pentru afânare şi distrugerea buruienilor, iar înfiinţarea plantaţiei se poate face de la jumătatea lunii aprilie. În acest sens se pot folosi semințe, însă nu există certitudinea că vor germina toate, de aceea o metodă mai sigură și mai eficientă este folosirea coroanelor, adică a rădăcinilor. Dacă se optează pentru această variantă, se sapă şanţuri adânci de 20-25 cm, distanţate la 1,4-1,5 m. Se aşează coroanele de sparanghel cu rădăcinile cât mai răsfirate şi se lasă o distanţă de 20-25 cm între plante pe rând. După aceea se acoperă cu pământ şi se udă. Atât timp cât sparanghelul este cultivat într-un sol bine drenat şi uşor nisipos, cu un pH mai mare de 6, şi este poziţionat într-o zonă însorită, planta se va dezvolta fără niciun fel de problemă. Sparanghelul poate fi cultivat cu succes în zonele de șes din sudul țării, luncile râurilor Siret, Argeș, Prut, Olt, Mureș. Regiunile cu sol greu, argilos, precum zonele de deal, munte și depresiuni, nu sunt recomandate pentru această cultură.

Sparanghelul nu suportă umezeala şi se va uda moderat doar în caz de necesitate sau dacă este secetă.

Dacă se cultivă ca sparanghel verde, atunci nevoia de lumină este ridicată şi sunt recomandate terenurile cu expunere sudică. În cazul cultivării sparanghelului alb, acesta trebuie privat de lumina solară prin bilonare, pentru a nu se înverzi. Sparanghelul este rezistent la gerurile din iarnă, ba chiar o perioadă îndelungată cu temperaturi scăzute determină plantele să intre în repaus, fenomen ce stă la baza formării lăstarilor viguroși. Temperatura optimă pentru creșterea lăstarilor este între 16-23° Celsius. Alte lucrări agrotehnice presupun plivirea buruienilor şi completarea treptată cu pământ a şanţurilor. Toamna se cosesc tulpinile, iar rândurile plantate se acoperă cu gunoi de grajd păios sau cu frunze.

Factori ce condiționează recolta

Recoltarea se face primăvara devreme, când apar primele tulpini. Cea mai bună perioadă pentru recoltare este dimineaţa, când tulpinile sunt proaspete şi bombate. Astfel se rup mai uşor şi de obicei conţin mai puţine fibre. La recoltare, o tulpină ar trebui să aibă o lungime de 13 până la 20 cm. Tulpinile se rup cu grijă deasupra pământului. O tulpină îndoită se rupe la baza porţiunii suculente şi lasă partea bogată în fibre în pământ. Fiind o plantă perisabilă, sparanghelul recoltat se pune imediat la rece, în frigider.

În prima primăvară de la plantare nu se recoltează nimic din plantația de sparanghel. Recoltarea începe în a doua primăvară și durează o săptămână, iar în a treia primăvară durează între două și trei săptămâni. Începând cu a patra primăvară recoltarea poate dura de la 4 la 8 săptămâni.

Dacă plantele nu s-au dezvoltat corespunzător, durata perioadei de recoltare se poate înjumătăți. Un sezon uscat, îngrășământul insuficient, multe buruieni, plantele așezate prea aproape una de alta sau prea multă umbră sunt factori ce pot reduce atât durata perioadei de recoltare, cât și recolta în sine.

Pentru ca afacerea să fie profitabilă, suprafaţa minimă de cultură este de un hectar, iar costul înfiinţării unei plantaţii este de cca 15.000-20.000 euro. Pentru plantarea unui hectar este nevoie de 20.000-25.000 coroane de sparan­ghel. Preţul pentru o coroană este de 1 euro. Acestea pot fi achiziţionate de la cultivatorul din Buzău, care susţine că este singurul din ţară care comercializează coroane de sparanghel sau din străinătate. Amortizarea acestei investiţii începe din anii trei sau patru deoarece abia atunci planta ajunge la maturitate şi se poate recolta timp de o lună. De la un hectar se vor recolta 3-5 tone de sparanghel. În supermarketuri preţul unui kg este de 40 lei, iar cerinţele pentru această legumă sunt în creştere.

Laura ZMARANDA

Când şi cum plantăm legumele

Fie că aveţi o grădină generoasă al cărei teren vă gândiţi să îl valorificaţi punând legume, fie că vă iniţiaţi în legumicultură şi experimentaţi împreună cu copiii acest domeniu la nivel familial, trebuie să ştiţi care este momentul optim de plantare, dar şi ce aveţi de făcut pentru a obţine roadele. Vorbim de această dată despre roşii şi ardei.

Pentru legumicultori activitatea începe odată cu primele zile ale lui Gerar, atunci când sunt achiziţionate seminţele, turba şi lădiţele în care vor creşte răsadurile. Alegerea momentului potrivit este legată de credinţa că germinarea seminţelor este influenţată şi de fazele lunii. Dacă doriţi să ţineţi cont de acest aspect, semănaţi atunci când luna este în creştere, altfel reţineţi că sfatul legumicultorilor experimentaţi este de a semăna răsadurile de roşii şi ardei în funcţie de data la care veţi planta răsadurile în câmp. Acest lucru se face practic atunci când temperatura solului trebuie să atingă şi chiar să depăşească 12° C, lucru care se întâmplă de regulă spre sfârşitul lunii aprilie – prima decadă a lunii mai.

În cazul legumicultorilor profesionişti care dispun de sere încălzite semănarea se face în perioada 10-15 ianuarie. Legumicultura rudimentară încă se mai face în pahare de plastic sau lădiţe, însă, mai nou, producătorii apelează la tăviţe din plastic cu alveole care pot fi comandate de la magazinele specializate la 3-4 lei bucata. Pe lângă această investiţie, este nevoie de turbă, al cărei cost variază între 700 şi 850 lei sacul de 300 litri. „De ce alveole şi de ce turbă? Pentru că răsar mai bine şi nu se pierd seminţe“, explică Costel Dumitraşcu, legumicultor din Vişina Nouă, judeţul Olt.

Iniţial puteţi semăna în tăviţe cu 240 de alveole (găuri). Umpleţi tăviţa cu turbă şi nivelaţi folosindu-vă de o altă tăviţă de aceeaşi dimensiune aşezată deasupra. Apoi puneţi câte o sămânţă în fiecare alveolă, acoperiţi-le cu un strat subţire de turbă, tasaţi încă o dată şi udaţi. Din acest moment, seminţele de roşii au nevoie de 7-8 zile pentru a încolţi, iar ardeii de 12-14 zile. În tot acest timp răsadurile trebuie udate în funcţie de temperatura mediului în care se află. „Cantitatea de apă variază în funcţie de temperatura din seră. Dacă este prea cald răsadurile se usucă mai repede şi atunci trebuie udate mai des. Cât sunt mici nu au nevoie de foarte multă apă, dar totuşi trebuie urmărite. Dacă în prima fază nu le-ai dat apă când trebuie şi pleacă colţul, acesta se usucă. Noi le udăm la 3-4 zile“, spune Costel Dumitraşcu.

Unii producători îşi seamănă legumele pe un strat de gunoi de grajd (bălegar), care dezvoltă în zilele călduroase o temperatură de 28-30°C ori, dacă în aceste condiţii răsadurile nu sunt udate, ele mor.

După 3 săptămâni de la încolţire se trece la operaţiunea de rărire. Practic, fiecare plăntuţă este scoasă din alveolă împreună cu substratul în care se află, fără a se umbla la rădăcină, apoi mutată într-o tăviţă cu un număr mai mic de alveole, dar mai mari în diametru. În felul acesta rădăcinile beneficiază de un spaţiu mai mare şi de mult mai multe elemente nutritive. „Dacă iniţial am folosit tăviţe cu 240 de alveole, acum le rărim şi le punem în tăviţe cu 24 de alveole. Această operaţiune are loc în jurul datei de 15 februarie, când putem folosi o turbă cu granulaţie mai mare decât cea folosită iniţial la semănare. În cazul nostru, plantele rămân în tăviţe udate periodic până în jurul datei de 10-15 martie, când teoretic pot fi plantate în teren. Dar acest lucru va depinde de temperatura de afară“, spune Costel Dumitraşcu.

În cazul în care aţi ales să plantaţi în alt moment din an, ţineţi cont că vârsta optimă de plantare a răsadurilor în câmp la roşii este de 55-60 de zile de la semănat.

Ajunse în câmp, Costel Dumitraşcu spune că „legumele pot fi plantate în sol folosindu-se o folie neagră. Aceasta are rolul de a ţine în frâu buruienile, dăm mai puţin cu sapa, menţine mai mult umezeala în sol şi se previne apariţia bolilor. Practic, se dă gaură în această folie şi se plantează legumele la 35-37 cm una de alta cu distanţă de 40 cm între rânduri, menţinând o potecă de 80-90 cm.“

Este bine de reţinut că temperatura minimă de creştere a plantei este de 12-13°C, iar cea optimă este de 20-22°C. În funcţie de condiţiile de mediu (temperatură, umiditate), regiune şi soiul folosit veţi putea culege primele roade la 10-12 săptămâni de la momentul plantării în câmp. Spor la treabă!

Patricia Alexandra Pop

Legume cultivate fără riscuri climaterice

În prezent, în lume, 30% din producţia de legume se produce sub plastic. Cele mai mari suprafeţe sunt în SUA – 21. 000 ha, în Franţa – 11.350 ha, iar în Italia 25.000 ha, întreaga suprafaţă fiind cultivată în zona de sud. Folosirea materialelor plastice în legumicultură s-a extins în toate ţările cultivatoare de legume, deschizând drumuri noi în agrotehnică şi oferind condiţii favorabile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de legume, pepeni şi căpşune de primă apariţie.

Cultivatorii din bazinul legumicol Buzău dispun de o experienţă îndelungată în folosirea maselor plastice în producerea de legume proaspete şi de cea mai bună calitate, prin înfiinţarea culturilor după sezon, alternând cultura celor protejate cu folie de polietilenă cu a acelora realizate în câmp deschis. Aşa se face că, în perioada de iarnă, găseşti în pieţele din Buzău spanac, salată, ridichi de lună, verdeţuri, primăvara varză timpurie pentru piaţă şi export, iar vara se adaugă legumele termofile. În perioada 1968 - 1990 Staţiunea cu profil legumicol şi Uzina Romcarbon au creat şi experimentat mai multe tipuri de solarii, au creat folia perforată, au stabilit tehnologiile de producţie, au sprijinit producătorii cu fonduri de investiţii pentru construirea a peste 250 ha solarii, ceea ce a permis ca judeţul Buzău să fie un exportator de legume. Protejarea legumelor în construcţii tip tunel, folosirea foliei perforate sunt de actualitate pentru micii producători. De când suntem în UE producerea de legume în serele din România a devenit o afacere nerentabilă pentru că energia este foarte scumpă, iernile sunt aspre, există căderi de zăpadă după plantare (cultura în solarii tip MATCA distruse anual de ger şi vânt). De aceea acestea trebuie regândite. Serele acoperite cu plastic nu şi-au dovedit eficienţa, din ele livrăm legume foarte târziu.

Putem realiza legume, pepeni, cartofi preîncolţiţi, căpşune plantate vara, producţii nonstop, tot timpul anului, prin folosirea combinată a solariilor tip tunel şi a foliei perforate. Dacă vă uitaţi la ţările mediteraneene, folosesc în primul rând aceste tehnologii ieftine în solarii şi livrează în centrul şi nordul Europei legume, pepeni, căpşuni, mult înaintea celor produse în câmp. În anul 1973, după o vizită la expoziţia internaţională de mase plastice folosite în agricultura din Milano - Italia, am văzut, am proiectat şi construit solarul tip tunel, iar Uzina de mase plastice din Buzău a produs folia perforată şi folia pentru solarii.

Folia perforată este o peliculă groasă de 0,08 mm, cu 400 perforaţii, tăiate rotund, cu diametrul de 1 cm, tăieturi incomplete, făcute pe numai 3/4 din lungimea cercului, astfel că perforaţiile sunt prinse şi se mişcă în sus şi în jos, în funcţie de circulaţia gazelor: ziua, când temperaturile cresc dinspre sol spre atmosferă, sunt ridicate, iar seara se închid. Dacă noaptea îngheaţă în atmosferă vaporii de apă acumulaţi peste zi devin cristale de gheaţă, o peliculă ideală pentru ca sub folie să se păstreze o temperatură pozitivă. Folia asigură şi protecţie în caz de calamităţi iarna, când vântul rupe folia de pe solar şi ninge. În Buzău ninsorile, vântul puternic după plantare nu au rupt solariile tip tunel.

În ultimii ani, cu fonduri europene s-a construit tipul de solar japonez - olandez - francez, cu fonduri de peste 1,5 milioane euro/ha, dar noi continuăm să consumăm legume, căpşuni şi pepeni tot din Grecia, Spania şi Olanda.

Prin programul PNDR Măsura 121 – Ferme familiare se acordă fonduri pentru construirea a 0,1 ha solarii, fonduri care să fie folosite pentru construirea de solarii de tip tunel, aplicând tehnologia care foloseşte şi folia perforată, precum şi combinaţia cu tunele joase. Tehnologiile vor fi prezentate în alte articole, acum urmând să prezentăm elementele componente al unui tronson (modul) de solar tip tunel.

Un modul l are o lăţime (deschidere) de 5,2 m şi o lungime de 60 m, deci o suprafaţă activă este de 312 mp, iar pe o suprafaţă de 1.000 mp se pot monta circa 3 tunele, având între ele o zonă de 1 m. Tunelul are o înălţime la coamă de 2,7 m, ceea ce permite să cultivi după scheme verificate orice cultură, înaltă, joasă.

Arcele se montează la 2,5 m, între ele vor fi trei lonjeroane pentru fixare, vor fi confecţionate arce şi lonjeroane, ţăruşi din ţeava de construcţii de 37 mm, care se recomandă să fie vopsită.

Materialele necesare pentru un tronson lung de 60 m şi lat de 5,2 m, cu o desfăşurată de 10 m, sunt:

Ţeava neagră de construcţii de 37 mm = 26 arce cu 260 m = câte trei lonjeroane de 60 m, deci 180 m şi 62 ţăruşi de 0,3 m fiecare = total ţeavă 550 m lungime. Arcele se pot executa în gospodărie de către un specialist care construieşte un banc de lucru pentru îndoirea la rece a ţevilor de 37 mm, restul este sudura. Folia groasă de 0,2 mm (1 kg are 5 mp), total 260 mp, deci 52 de kg. Folia desfăşurată se prinde lateral prin îngropare, de-a lungul tunelului se montează câte două sârme, una sub folie şi alta peste folie, cu copci între ele, în total sârmă galvanizată de 2,8 mm = 100 kg. La Buzău se produce şi banda de polipropilenă care se montează peste folie în cruciş legată de ţăruşi, alternativ (se montează două benzi). Se folosesc în total 8 kg pe tronson.

Valoric, ţeava de 37 mm 550 m x 25 lei/m          = 13.750 lei.

Folie plastic de 0,2 mm 52 kg x 12 lei/kg = 624 lei (se înlocuieşte în fiecare an).

Banda de polipropilenă 8 kg x 10 lei/kg = 80 lei (din 5 în 5 ani).

Sârmă galvanizată de 2,8 mm 100 kg x 10 lei/kg =  1.000 lei.

Total pentru un tronson – 15.500 lei.

Pentru culturile care se recoltează după 1 aprilie = cartofi preîncolţiţi, căpşuni plantate vara anterioară, varză soiuri timpurii, pepeni şi care s-au înfiinţat în februarie – martie vom folosi în plus folie perforată, pusă după plantare, câte 4,5 kg/tronson x 12,5 lei/kg = 57 lei.

Total pentru 1.000 mp solarii de tip tunel

45.000 lei sau 10.000 euro.

Măsura 121 – Ferma familiară acordă maximum 125.000 euro, dintre care fonduri proprii 50% în primul an. În anii următori cheltuielile sunt mici pentru acoperit şi mari pentru tehnologie. Tehnologiile de producţie vor fi prezentate în alte articole.

Petre EREMIA

Dăunători importanţi în culturile de legume

Păianjenul roşu comun (Tetranychus urticae) poate produce pagube importante la culturile de legume din câmp, iar în spaţiile protejate atacul poate duce chiar la compromiterea culturii. Se dezvoltă pe partea inferioară a frunzelor, iar în zonele de atac, pe partea superioară a frunzelor, apar numeroase zone punctiforme de decolorare, frunzele devin rigide şi casante, se usucă şi cad. În cazul unui atac accentuat, acarianul trece pe organele florale, provocând avortarea acestora, dar şi pe fructe, care sunt depreciate calitativ.

Apollo 50 SC (clofentezin) este un acaricid ovicid, care se aplică la apariţia primelor forme mobile de dăunători. În scopul evitării apariţiei rezistenţei, se recomandă aplicarea unui singur tratament pe sezon, într-o concentraţie de 0,04%.

În condiţii de seră, Musculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum) evoluează pe tot parcursul anului. Întreg ciclul de evoluţie al insectei se derulează pe partea inferioară a frunzelor, unde la un moment dat pot fi întâlnite toate stadiile de dezvoltare. Este o specie polifagă, se hrăneşte cu sucul celular al plantelor atacate, astfel că frunzele se îngălbenesc, plantele se dezvoltă neuniform, iar producţia este diminuată. Este şi un vector de viroze, secreţiile produse de larve şi adulţi fiind un mediu propice pentru instalarea şi dezvoltarea unor ciuperci saprofite.

Musculiţa albă poate fi combătută la cultura de tomate în solar cu insecticidele Kohinor 200 SL (imidacloprid 200 g/l) – într-o concentraţie de 0,075% şi Pyrinex 48 EC (clorpirifos 480 g/l) – concentraţia soluţiei de tratament fiind 0,2%.

Molia minieră a frunzelor de tomate (Tuta absoluta) este un dăunător nou pentru ţara noastră pe care îl întâlnim în spaţiile închise la culturile de tomate, unde numărul de generaţii pe an poate ajunge la 10-12, dar poate ataca şi ardeii, vinetele, cartofii şi castraveţii. Larvele acestui dăunător atacă toate organele verzi ale plantelor. Atacul începe pe frunzele din vârful plantei. În frunze larvele consumă mezofilul, formând o galerie de culoare albicioasă. Pot fi atacate şi fructele, de la formarea lor până la coacere. Larvele formează galerii doar în partea superioară a fructului, în jurul caliciului, unde produc înţepături pentru a-şi depune ouăle. O atenţie deosebită trebuie acordată atacului moliei pe răsaduri (pentru ciclul II de cultură).

Insecticidul sistemic Kohinor 200 SL combate cu succes molia minieră a frunzelor de tomate, aplicat în doză de 1 l/ha.

Omida fructelor (Helicoverpa armigera) preferă seminţele tinere ale fructelor de ardei şi tomate. O singură larvă poate ataca toate fructele unui racem de tomate. Fructele atacate au pulpa şi seminţele distruse, putrezesc uşor, îşi pierd valoarea comercială. Fluturii generaţiei de vară (G2) depun ouăle la mijlocul lunii iunie – începutul lunii iulie. Ouăle sunt depuse izolat, câte trei pe frunzele, tulpinile şi pe inflorescenţele plantelor de tomate, ardei dar şi pe plante preferate din flora spontană. Larvele tinere, de vârsta I şi II, atacă frunzele, iar larvele de vârsta III atacă fructele.

După ce au pătruns în fruct, larvele de Helicoverpa armigera sunt mai greu de combătut, de aceea se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare, la tomate, la apariţia primelor larve, cu produsul Mavrik 2 F în concentraţie de 0,05% (0,5 l/ha în 1000 l soluţie/ha). Insecticidul Mavrik 2 F conţine taufluvalinat (240 g/l) şi acţionează atât prin contact cât şi prin ingestie, are efect rezidual de lungă durată şi efect evident de şoc.

Toate produsele de protecţie a plantelor au menţionate pe etichete timpul de pauză, adică intervalul în zile de la aplicarea tratamentului şi până la recoltare.

De asemenea, o importanţă deosebită trebuie acordată măsurilor preventive, care încep din faza de răsad. Dintre acestea, menţionăm: răsadul se produce într-un spaţiu separat, plantele ce urmează a fi introduse în sere şi solarii vor fi verificate cu atenţie, înfiinţarea noilor culturi se face doar în spaţii igienizate (fără resturi de plante gazde sau buruieni), plasarea capcanelor pentru monitorizarea dăunătorilor, rotaţia, fertilizarea şi irigarea controlată, distrugerea plantelor cu simptome de atac.

„Evaziunea fiscală, cancerul din sectorul legume-fructe“

• Interviu cu George Robu, preşedinte APNLF

În luna septembrie a acestui an, Asociaţia Profesională Naţională pentru Legume şi Fructe, înfiinţată în 2008, şi-a schimbat conducerea în următoarea formulă: preşedinte – George Robu, vicepreşedinţi – Ion Oprea, Emil Apostoloiu, Mircea Croitoru şi ca membri – Florin Ciobanu, Francisc Kelemen, Petre Cătineanu, Marian Băluţă şi Florin Istrat. În forma sa „rebranduită“, APNLF a anunţat o serie de măsuri şi acţiuni despre care am vorbit cu preşedintele George Robu, legumicultor „de când se ştie“, cum chiar domnia sa spune, cunoscut publicului larg ca actor şi prezentator al emisiunii „Viaţa satului“, de la TVR 1.

– Asociaţia dvs. a fost înfiinţată în 2008. Aveaţi, la vremea respectivă, 82 de membri. În septembrie 2013, după noile alegeri, câţi membri aveţi şi ce suprafaţă însumată de legume şi fructe?

– M-aţi prins pe picior greşit. Suntem în curs de desfăşurare a procedurii şi vă pot spune invers, că nimeni dintre cei cu care eu am luat legătura ori din foştii membri nu şi-a anunţat retragerea. Dim­potrivă, toată lumea vrea să continuăm în această formulă.

– Comitetul de conducere a cerut să fie informat despre problemele reale pe care fermierii le întâmpină. Care sunt dificultăţile frecvente pe care vi le-au comunicat colegii din ţară?

– Cea mai stringentă şi cu care am de gând să mă bat până la capăt este evaziunea fiscală. De fiecare dată când m-am întâlnit cu ministrul Daniel Constantin şi secretarii de stat Achim Irimescu şi Daniel Botănoiu am spus că este treaba dumnealor, mă rog, a guvernului, să rezolve acest cancer fundamental al agriculturii, evaziunea fiscală, fenomen care nu va face altceva decât să spulbere orice plan naţional de dezvoltare rurală, orice încercare de atragere de fonduri etc. Atât timp cât va exista evaziunea fiscală toate-s apă de ploaie! Este părerea mea. Dacă cineva mă poate combate şi-mi va dovedi contrariul voi fi fericit; altminteri asta cred şi spun că nu-mi place ceea ce se întâmplă cu ţara mea şi în ţara mea. Şi nu luaţi doar o vorbă mare ceea ce vă spun, am avut o mulţime de ocazii să plec, dar n-am făcut-o pentru că eu doresc ca, peste timp, copiii mei să trăiască cu onoarea şi mândria de a fi român.

– Printre scopurile pentru care a fost înfiinţată organizaţia v-aţi propus să fiţi partener de dialog cu statul. În ce mod aţi reuşit acest lucru şi cât de receptive, în sensul pragmatic, au fost instituţiile la propunerile dvs.?

– Nu mă pot exprima din poziţia pe care o am în cadrul organizaţiei, aici se poate pronunţa mult mai bine colegul Mircea Croitoru, pe care l-am înlocuit la cârma APNLF, că dumnealui s-a bătut până acum pentru asociaţie şi producători. Mă pot exprima doar din punctul meu de vedere, bazat pe experienţa mea de agricultor, de copil de la ţară, la nivel de prima persoană fizică din judeţul Teleorman care a făcut primul proiect SAPARD, prima persoană din judeţ care a făcut şi un al doilea SAPARD: mi se pare o ipocrizie. Se vorbeşte mult şi se face puţin.

– La ultima întâlnire aţi acreditat o societate – SC Traditional Resources Management, membră şi ea a organizaţiei – ca unic distribuitor pentru produsele obţinute de fermieri care nu au puterea să-şi comercializeze pe cont propriu rodul activităţii.

– Fac o precizare. Mai mult de 80% din membrii asociaţiei noastre şi mai mult de 90% din cultivatorii de legume şi fructe din România nu au puterea financiară şi capacitatea logistică de a încheia contracte cu lanţurile de supermaket-uri din ţară, inclusiv din cauza clauzelor impuse – să aibă maşini şi depozite frigorifice, o continuitate în livrare, un plan de cultură etc. Atunci, pentru că asociaţia este nonprofit şi nu poate face acest lucru, am creat o firmă, Traditional Resources Management, care să preia această povară a distribuţiei şi valorificării recoltei. Ei au infrastructură, transport la condiţiile solicitate, oameni care să negocieze preţurile. Este, ca să nu se înţeleagă altceva, un reprezentant al nostru, al fermierilor din APNLF, în relaţia cu supermarket-urile, iar vizate sunt toate sortimentele care se produc în ferme, inclusiv bio, eco sau în conversie.

– Conducerea asociaţiei a avut o întâlnire şi cu anumite lanţuri de magazine. Cu ce rezultat?

– Am avut întrevederi chiar dinainte de a prelua funcţia de reprezentare în APNLF, pe vremea când lansasem proiectul „SOS Legumicultura“, tradus „Sfaturi, Oportunităţi, Soluţii în Legumicultură“. Aici m-am bucurat de sprijinul oficialilor de la Ministerul Agriculturii, pe un subiect pentru care întotdeauna am găsit uşa deschisă. La nivel declarativ şi uşile supermaket-urilor sunt deschise! În clipa de faţă, într-o asociere cu BIO România, organism condus de colegul Marian Cioceanu, am avut întâlniri cu mai multe supermaket-uri, un singur lanţ reacţionând pozitiv deocamdată la propunerile noastre.

– Într-un comunicat către membrii asociaţiei spuneaţi că, pe 13 septembrie, la Sediul Sucursalei Regionale CEC, în prezenţa dvs. şi a lui Marius Cioceanu – preşedintele BIO România, s-a lansat un produs de finanţare denumit „Oferta pentru finanţarea proiectelor de investiţii privind trecerea de la convenţional la bio şi modernizarea fermelor bio existente“. Care sunt condiţiile de creditare?

– Proiectul este numai al BIO, eu n-am niciun merit. Creditul este de 10.000 până la 50.000 de euro, iar condiţia este ca solicitantul să aibă un proiect, să fie membru al BIO –România sau al Asociaţiei Profesionale Naţionale pentru Legume şi Fructe. În rest, toate lucrurile sunt făcute, deci solicitantul care îndeplineşte aceste criterii are calea deschisă la creditare, la garanţii, la piaţă.

– Şi acum, pentru că ştiu că este proiectul dvs. de suflet, vorbiţi-ne despre experimentul Piaţa Filaret, pe care aţi deschis-o.

– Experimentul îmi depăşeşte toate aşteptările. Trebuie ca oamenii să vină să vadă ce este aici ca să-şi dea seama despre iniţiativa noastră. Regula de bază într-o piaţă în care se vând doar produse adevărate, adică de la mama lor, este ca omul întâi să guste şi apoi să facă un preţ, de comun acord cu producătorul. În felul acesta şi producătorul are un feedback, îşi adaptează tehnologia, să corespundă produsul muncii lui cu dorinţa şi gustul cumpărătorului. Pe de altă parte, vreau să fac şi o curăţenie în lumea noastră, a producătorilor. Chiar dacă sunt preşedintele APNLF nu înseamnă că voi ţine în orice condiţie partea producătorilor. Pentru că nu sunt ipocrit, spun clar: în rândul producătorilor români sunt foarte mulţi, scuze, golani care nu respectă tehnologia, nu respectă nimic, intră pe piaţă otrăvind produsele, fără să se gândească că, dacă vor fi corecţi cu tehnologia, pe parcurs piaţa îi va răsplăti. Deci experimentul Filaret va face şi triere între producători astfel încât piaţa să ofere cinstit calitate.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS