Adama Sultan iulie 2020
update 13 Jul 2020

Boli produse de bacterii și virusuri ori alte organisme la măr, păr și gutui

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Atacă în principal mărul, părul, gutuiul, dar plante gazde sunt și murul, zmeurul, precum și specii ornamentale. Se răspândește, local, prin intermediul ploii cu vânt, al insectelor (albine, viespi, muște, furnici sau afide care se hrănesc cu exudat) și, la depărtare, principalul vector sunt păsările migratoare. Focul bacterian este o boală care evoluează imprevizibil, cu o mare viteză de propagare și agresivitate a bacteriei, ce poate distruge o livadă într-un singur sezon.

Simptome

Pe flori, boala se manifestă prin veștejirea, brunificarea sau înnegrirea acestora, exemplarele atacate rămânând totuși atașate de plantă. Lăstarii și ramurile tinere infestate devin maronii, se usucă, iar vârful se îndoaie, formând ceea ce popular se numește „cârja păstorului“. La urmă, lăstarul se brunifică la măr și se înnegrește la păr. Frunzele prezintă fie pete necrotice, cu extensie de la marginea limbului, fie înnegrirea pețiolului și a nervurii mediane, căpătând o formă ca și când ar fi pârlite de un foc, de unde și denumirea bolii. Acestea rămân atașate de pom, făcând posibilă depistarea lejeră a infecției. Fructele, atacate atunci când sunt verzi, devin de asemenea maronii, apoi se înnegresc, se stafidesc, rămân atârnate de crengi, cu aspect mumificat. Netratată, boala se extinde la ramurile mai groase, pe șarpante și trunchi, provocând ulcere, care duc până la urmă la compromiterea întregului pom.

Tratamente

Măsuri preventive: detectarea precoce a focarelor noi, efectuarea de lucrări agrotehnice adecvate (se vor evita tăierile severe, fertilizarea excesivă cu azot), irigare moderată, utilizarea de soiuri rezistente sau tolerante, eliminarea plantelor-gazdă din flora spontană, îndepărtarea lăstarilor de pe portaltoi și cei lacomi de pe șarpante, îndepărtarea părților afectate și arderea lor imediată.

Măsuri curative: tratamentele chimice se efectuează în faza de repaus a pomilor, prefloral și postfloral, uneori în timpul vegetației, utilizând Alcupral 50 PU – 0,2% pentru tratamentul prefloral și 0,04% pentru postfloral, zeamă bordeleză – 0,5% prefloral, Airone SC –  3 l/ha, toamna, după căderea frunzelor și primăvara, la deschiderea mugurilor până la terminarea înfloririi, Badge – 2,9 l/ha toamna, după căderea frunzelor și primăvara, la deschiderea mugurilor până la terminarea înfloririi, Champ 77-2 km/ha, în timpul vegetației, preventiv și curativ etc.

Proliferarea mărului (Apple proliferation phytoplasma)

proliferare mar

În afară de măr, boala mai poate afecta caisul, cireșul, prunul, părul, vița-de-vie și câteva specii de flori, printre care crinul. Apple proliferation phytoplasma se transmite prin altoire, alipiri de rădăcini, iar pe cale naturală, prin intermediul unor cicade. Între infecție și apariția primelor simptome pot trece 6-7 luni, chiar 3-4 ani. Semnele atacului apar cu precădere în livezile în declin și în anii cu stress climatic, cum ar fi seceta. Boala, care înlesnește ori se asociază cu făinarea, determină reducerea cantitativă și calitativă a recoltelor, iar în final se ajunge la uscarea pomilor. Cele mai sensibile soiuri par a fi Jonathan, Red Delicious, Golden delicious, Booskoop.

Simptome

Boala se manifestă pe ramuri, frunze, fructe, flori, muguri. Simptomul tipic este așa-zisa „mătură“ (de vrăjitoare), produsă prin dezvoltarea precoce a mugurilor axilari și formarea unui număr mare de lăstari secundari slab dezvoltați, subțiri. Frunzele afectate apar mai devreme decât de obicei, se dezvoltă mai slab, sunt înguste, dantelate, prezintă culoare verde-deschis, cu aspect clorotic. Stipelele (cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axilari) sunt anormal de mari, au codița scurtă și pot fi în număr de patru, în loc de două. Fructele rămân mici, turtite, cu pedunculul foarte subțire și mult alungit, pulpa este spongioasă, cu gust fad.

Măsuri

Măsurile sunt doar cele preventive care țin de: utilizarea altoilor și portaltoilor sănătoși, asigurarea unui agrofond corespunzător (îngrășăminte, irigații, lucrări de întreținere executate la timp), eliminarea pomilor cu simptome din câmpul II din pepinieră, tăierea și arderea „măturilor din ramuri“, în livezile bătrâne.

Declinul părului (Pear Decline phytoplasma)

declin par 1

În afară de gutui, plante gazdă mai pot fi gutuiul, mărul și piersicul. Produce pagube importante, pomii afectați putându-se usca în câțiva ani de la infectare sau pot supraviețui producând fructe puține și mici. Boala se transmite prin materialul de plantare infectat, altoi sau portaltoi, iar pe cale naturală, prin intermediul insectelor.

Simptome

La degradarea rapidă, fructele rămân mici, nu se dezvoltă, frunzele se ofilesc și se usucă, iar după câteva săptămâni pomul este distrus în totalitate. În cazul degradării lente, pomul devine sensibil, creșterea terminală este redusă, frunzele puțin numeroase rămân mici, rigide, cu marginile ușor răsucite spre exterior, de culoare verde-deschis, anormal de roșii toamna, când cad prematur. La infectarea precoce înflorirea este abundentă, dar ulterior puține dintre ele produc fructe; acestea nu se dezvoltă. În câțiva ani, vor crește foarte multe mlădițe, care dau senzația de tufe de frunze.

Măsuri

Utilizarea altoilor și portaltoilor toleranți pentru această micoplasmă, materialul săditor să provină din zone în care nu s-a semnalat prezența bolii în ultimii trei ani, lucrări agrotehnice corespunzătoare (irigații, fertilizare, combaterea buruienilor).

Maria BOGDAN

Părul asiatic, o alternativă profitabilă pentru pomicultura românească

Rafturile supermarketurilor sunt tot mai pline de fructe de import, iar cumpărătorii sunt tot mai interesați să încerce noi gusturi. Multe dintre aceste fructe provin din import, motiv pentru care în ultimii ani pomicultorii din țara noastră au încercat să diversifice paleta de specii pe care o cultivă. Un astfel de exemplu este părul asiatic și el ar putea intra cu ușurință pe rafturile marilor magazine. De ce? Pentru că este un pom care poate fi cultivat și în țara noastră, fructele arată precum merele și au un gust inedit, de pară.

Caracteristici generale

Părul asiatic, Pyrus Pyrifolia, a fost naturalizat în Japonia, acolo unde există livezi pe suprafețe însemnate. Nu este sensibil la îngheț, rezistă chiar și la temperaturi de -23°C, poate crește chiar și până la 10 metri înălțime și preferă soluri cu textură ușoară, cu pH-ul de 5.6-6.6.

Este de preferat să fie plantat în zone însorite pentru că fructifică mai bine atunci când are lumină. Pentru plantarea lui, cei interesați trebuie să țină cont de pașii clasici pe care îi urmează atunci când plantează orice pom fructifer, în timp ce tăierile de formare trebuie realizate primăvara devreme.

Înfloritul are loc în luna aprilie, iar florile sunt albe și sunt grupate în inflorescențe glabre. Fructele se culeg în luna septembrie, au diametrul între 3 și 5 cm, sunt bogate în fibre și au un conținut redus de calorii. Se pot consuma în stare proaspătă, pentru că rezistă chiar și câteva luni în condiții optime de depozitare, sau confiate ori folosite în rețete de prăjituri, băuturi răcoritoare și conserve.

De unde poate fi achiziționat

Un astfel de pom poate fi achiziționat de la pepinierele autorizate, iar unul dintre producătorii români care comercializează astfel de pomi în cadrul târgurilor de profil și nu numai este domnul Marin Constantin. Acesta este producător și distribuitor de plante și material săditor, iar în pepiniera sa, Sănătate din Plante, se găsesc numeroase specii, unele dintre ele mai puțin cunoscute la noi în țară.

„Părul asiatic este o specie pe care noi o comercializăm în special la târguri și lumea se miră pentru că fructele arată ca merele, dar au gust de pară. Frunzele se aseamănă cu ale părului clasic, iar tratamentele care se aplică și tăierile care se fac nu diferă față de cele pe care pomicultorii le fac în livezile de peri. Se poate planta toamna sau primăvara iar dacă plantarea are loc primăvara, pomul trebuie udat mai des, nu doar la plantare. Consider că este o oportunitate pentru pomicultura românească“, a declarat Marin Constantin.

Larissa SOFRON

Rezistența la ger a principalelor specii pomicole

Măr: Limita de rezistență la ger a pomului este de -40°C. În sezonul de repaus specia însumează între 400 și 1.200 ore de frig, calculând teoretic regimul termic din grupa 0-7°C. Florile rezistă la -5°C în faza de boboc, la -1,6°C și până la -2°C în faza de deschidere, iar fructele abia formate suportă temperaturi de -1,1°C.

Păr: Rezistă, iarna, la -28°C, prag dincolo de care pomul are de suferit. Așa-zisul necesar de frig oscilează, de la soi la soi, între 600 și 800 de ore. Mugurii de rod degeră la -23°C, -26°C, iar ramurile anuale, la -26/-28°C. Florile în faza de buton au de suferit la temperaturi mai scăzute de -3,3% (cu daune minore), iar când sunt deschise degeră la -2,2 °C. Uneori rezistența ajunge și la -4,4°C, caz în care apar totuși pierderi de producție.

Prun: Pomul rezistă la temperaturi de -35°C, iar necesarul de frig este de 800-900 de ore în toată perioada de repaus. Mugurii florali suportă geruri de până la -31 către -33°C. Spre deosebire de măr și păr, florile sunt sensibile la ploile reci, ceață persistentă și brume târzii de primăvară. În faza de boboc, rezistă la -3,3 până la -5,5°C, iar când sunt deschise total degeră la -2,2°C. La -5,5°C recolta este compromisă în proporție de 90%. Fructul abia format este distrus, în funcție de soi, la temperaturi de 0,5°C până la -1,1°C.

Cireș: Mugurii florali fac față temperaturilor negative de până la -20°C. La geruri mai mari (-24°C) este posibil ca aceștia să fie distruși în masă. Florile încă nedeschise rezistă la -2,8°C. Potrivit practicienilor, temperaturile mai scăzute de -4,4°C duc la compromiterea lor în proporție de 85-90%. În faza de deschidere, minimele agreate nu pot depăși -2,2°C (la -3,9°C recolta este compromisă aproape total). Pomul suportă în anotimpul rece temperaturi de până la -27°C.

Vișin: Mugurii florali rezistă iarna până la -29°C. Florile încă nedeschise (buton alb) suportă pană la -2,8°C (la -4,4°C, 90% dintre butoni sunt pierduți), iar când sunt complet deschise, degeră la temperaturi mai scăzute de -2,2°C.

Cais: Mugurii florali încep să degere la -20/-22°C. În perioada de buton alb, florile rezistă la -4,4°C, cu o pierdere de recoltă de 10%; la temperaturi de -10%, paguba este de 90%. Când sunt deschise, tolerează temperaturi de -2,7°C (pierderi de 10%) și până la -5,5°C (pierderi de 70-90%). Fructele abia formate suferă la temperaturi cuprinse între zero grade și -2,8°C.

Piersic: Pomul rezistă la minime de -25°C, iar mugurii florali la temperaturi de -24°C. Ca și la cais, înghețurile de primăvară, după o perioadă de căldură, sunt mai periculoase decât gerurile din repausul obligatoriu. Butonii florali rezistă la -3,9°C, dar pentru o perioadă scurtă de timp florile deschise suferă la -2,7/-3,3°C, iar fructele abia formate sunt distruse la -2,2°C.

Nuc: Se comportă bine la geruri de până la -24 sau -26°C. Soiurile cu fructificare terminală sunt afectate la valori termice de -25°C până la -27°C (la aceste temperaturi degeră mugurii micști și amenții), la temperaturi mai joase de -28 sau -29°C au de suferit ramurile anuale, iar la 30°C până la -33°C degeră ramurile multianuale; pomii tineri sunt compromiși în totalitate la aceste temperaturi. Soiurile cu fructificare laterală, provenite din zone mai calde ale globului, încep să sufere la -20/22°C, fiind distruse complet la -26/28°C. În timpul înfloritului, pierderile încep de la minime de -2°C.

Maria BOGDAN

Tratamente de primăvară la păr și prun

La PĂR se vor aplica două tratamente pentru combaterea focului bacterian al rozaceelor, arsurii bacteriene comune, puricelui melifer, păduchelui din San-Jose şi alţi păduchi ţestoşi, ouă de afide, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare astfel :

- tratamentul I – se va efectua la începutul înfrunzitului mugurilor florali (urechiuşa de şoarece) dacă plouă cel puţin 0,3 mm şi temperatura atmosferică este mai mare de 6 grade Celsius. Tratamentul se va încheia în 5-6 zile. În cazul în care lipseşte unul dintre criteriile de mai sus tratamentul nu se efectuează.

- tratamentul II – se va aplica între faza de răsfirarea inflorescenţei şi înfoierea corolei (perioada se poate prelungi până când 0,5% din mugurii florali au câte o floare desfăcută) – acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie în prevenirea şi combaterea rapănului.

Se va folosi unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau CHAMP 77 WG – 0,2% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG – 0,025% – 0,03 %;
  2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% + CALYPSO 480 SC – 0,02%;
  3. CLARINET – 0,1% + DECIS 25 WG – 0,003%

La PRUN se vor aplica 2 tratamente pentru combaterea moniliozei, hurlupilor , bacteriozelor, păduchelui din San-Jose, ouălor de afide şi acarieni astfel:

  • tratamentul I – se va aplica la umflarea mugurilor (buton verde) şi se va încheia în 5-6 zile;
  • tratamentul II – se va aplica începând de la faza de buton alb până la deschiderea primelor flori cu:

ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03 %.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

  • nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;
  • nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Soiuri de pere cultivate în România

În România se cultivă între 3.200 și 4.000 ha cu păr, datele fiind diferite în funcție de sursă (MADR, INS, institute de cercetare, organizații profesionale). Cele mai mari suprafețe se regăsesc în Dâmbovița, Argeș, Prahova, Iași, Suceava, Buzău și Bihor. Însă condiția de favorabilitate maximă de cultură se întâlnesc în Dâmbovița, Ilfov, Vâlcea, Argeș, Prahova, Neamț și Suceava. Sortimentul mondial este alcătuit din peste 6.500 de soiuri. În Europa, deci și în România, din cauza sensibilității mari la boli și a lipsei de afinitate la altoirea pe gutui sortimentul a fost restrâns la câteva zeci de soiuri.

Abatele Fetel: pom de vigoare mijlocie, port semierect, se altoiește pe gutui, cu intermediar. Fructele sunt mari, alungite, cu pieliță de culoare galben-verzuie, ușor roșiatică pe alocuri, pulpa albă, textura fină, gust bun. Se coace în decada a doua a lunii septembrie.

Williams: este cel mai răspândit în lume, alături de Passe Crassane. Pomul este de vigoare mijlocie, precoce și productiv, rodește pe ramuri lungi, bine garnisite cu ramuri scurte. Înflorește semitârziu sau târziu, fructele maturându-se în august-septembrie. Fructul de calitate deosebită este de mărime medie, piriform, galben pai, cu pulpă albă, suculentă, aromată. Se altoiește, neavând afinitate cu gutuiul, pe franc ori pe un intermediar.

Williams roșu sau Red Bartlett: a fost obținut din Williams, printr-o mutație mugurală. Pomul are vigoare mijlocie, fiind extrem de productiv, cu coacere a fructelor în prima decadă a lunii septembrie. Fructul este mare (180-200 g), lucios, neuniform, cu pielița colorată în roșu-oranj, rar verzi-gălbui sau dungate. Acestea au o rezistență de păstrare în depozitele frigorifice de până la 2 luni.

Beurré Bosc (cunoscut și sub sinonimele Kaiser Alexander sau Golden Russet): pom de vigoare mijlocie spre mare, înflorește târziu, produce constant pe ramurile scurte și lungi. Fructul este mare, piriform, de culoare cărămizie, cu pulpa albă, fondantă, foarte bun calitativ. Se coace la sfârșitul lunii septembrie, dar rezistă cel mult până în noiembrie pentru consum.

Beurré Hardy (sau Royal Red): pom de vigoare mare, cu intrare târzie pe rod, fructifică pe ramuri scurte și ramifică foarte puțin. Prezintă afinitate cu gutuiul, motiv pentru care este folosit ca intermediar pentru alte soiuri. Fructul este mare (200 g), conic, cu pielița verde bronzată, pulpa alb-verzuie, semidensă, dulce spre ușor acidulată, gust bun. Se coace în a doua decadă a lunii septembrie.

Conference: pomul cu origini engleze și afinitate la gutui are vigoare submijlocie sau mijlocie, atingând 4 m înălțime, produce bine și constant. Înflorește semitârziu, se coace în decada a treia a lunii septembrie, fructul putându-se păstra 2-3 luni. Fructul de mărime mijlocie este piriform și ușor alungit, de culoarea verde-gălbui, acoperit cu rugină, pulpă alb-gălbuie, suculentă, fondantă, cu gust excelent.

Curé: soi de iarnă, prezintă o arie largă de răspândire la noi. Pomul este viguros, cu coroană răsfirată, produce consistent, dar cu alternanță de rodire. Are afinitate cu gutuiul, fiind folosit și ca portaltoi intermediar. Fructul, cu coacere în septembrie-octombrie și consum până în februarie, este mare, asimetric, piriform alungit, de culoare verde și pulpă albă, prezintă pe partea umbrită o dungă de rugină. În anii secetoși fructele rămân verzi și insuficient de dulci.

Passe Crassane: pomul este de vigoare slabă, rodește pe ramuri scurte, dar în România nu are condiții foarte bune de productivitate la potențial. Epoca de coacere coincide cu începutul lunii septembrie, iar perioada de consum începe în ianuarie și durează până în martie. Fructul este mare (200 g), neregulat, cu pielița verde-gălbui, pulpa alb-gălbuie, densă, cu gust bun.

Comtesse de Paris: pom de vigoare mijlocie, rodește pe ramuri scurte, produce constant, se altoiește pe franc sau intermediar. Fructele sunt mijlocii spre mari, cu pielița verde-gălbuie presărată cu lenticele și pulpa alb-verzuie, densă, gust dulce, ușor aromat. Se coace la începutul lunii octombrie și se păstrează până în ianuarie.

Untoasă de Geoagiu: soi românesc, de vigoare mică-mijlocie, cu fructificare pe ramuri scurte. Fructele se coc în septembrie-octombrie. Acestea sunt bergamotiforme fără gât, sferic-turtite, cu pieliță de culoare verde-gălbuie, cu puncte de rugină și o rumenire roșu-oranj pe partea însorită. Pulpa este verde gălbuie, suculentă, untoasă, cu gust aromat, dulce spre ușor acidulat.

Daciana: este un soi timpuriu, cu coacere la sfârșitul lunii iulie. A fost obținut în 1989, la ICDP Pitești-Mărăcineni. Pomul are vigoare mijlocie și intră pe rod în anul 3 de la plantare. Fructul este piriform, de mărime medie (150 g), galben-pai spre roșu pe partea însorită, pulă albă, fondantă, cu gust bun.

Haydeea: soi de vigoare mijlocie obținut în România, prezintă o coroană fusiform piramidală, rodește pe țepușe și burse, cu coacere la sfârșitul lunii septembrie. Fructul este mijlociu spre mare (180-220), piriform, verde deschis, rumenit pe partea însorită, cu lenticele mici, mai închise la culoare. Pulpa este alb-gălbuie, consistentă și fină.

Monica (ICDP Pitești-Mărăcineni): pom de vigoare mijlocie, coroană piramidală, cu rodire pe țepușe și burse, are afinitate bună cu gutuiul, prezintă toleranță la arsura bacteriană. Fructul, mediu ca mărime, este piriform, verde-gălbui sau roșu pe partea însorită, pulpa este albră, crocantă la început și fondantă pe măsură ce se coace.

Alte soiuri: de vară - Aromată de Bistrița, Napoca, Beurre precoce Morettini (Sun Sprite), Clapp’s Favourite; de toamnă - Abate Fetel, Doyenne du Comice, Santa Maria; de iarnă - Aniversare, Ervina, Isadora, Doyenne d’hiver.

Maria BOGDAN

Tratamente în pomicultură

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PRUN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR – se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din următoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

  1.  ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ,,MIF'' – 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03%;
  2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
  3. CHAMPION 50 WP – 0,3% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha;
  4. FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarnă cu temperaturi pozitive și lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

Împotriva rozătoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantații pomicole și pajiști naturale se vor lua următoarele măsuri:

  • Aplicarea de momeli toxice cu: BROMAKOL  25-50 g momeli/galeria activă;

Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

Recomandări:

Pe suprafețele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tăbliţe de avertizare „TEREN OTRĂVIT“

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Ce trebuie să știi despre cultura Părului

Suprafața pe care o mai ocupă părul în România a scăzut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, de la 9.974 ha, în 2005, la 3.217 ha, în 2013. Cele mai favorabile zone de cultură rămân Dâmbovița, Argeș, Prahova, Iași, Suceava, Neamț, Mehedinți, Gorj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Arad și Timiș. În Dâmbovița, producția de pere a scăzut de la 47,1 tone, în 2005, la 4,2 tone, în 2014, în Argeș – de la 7,3 tone la 2,3 tone, în Iași – de la 6 tone la 2,3 tone, în Suceava – de la 5,3 tone la 3,6 tone. În doar două județe a crescut sensibil recolta: în Prahova, de la 2,3 tone, în 2005, la 3,5 tone, în 2014, și Vâlcea – de la 1 tonă la 2,7 tone.

Soiuri cultivate în România

În cultură, pomicultorii utilizează peste 50 de soiuri, ponderea cea mai mare fiind deținută de Cure și Williams (58,2%), urmate de Favorita lui Clapp, Conference, Abate, Untoasă bosc, Napoca, Untoasă Hardy, Contesa de Paris, Aromată de Bistrița, Decana Comisiei, Oliviere de Serres etc. Acestea corespund și încadrării în categoria soiurilor viguroase (Cure, Untoasa Hardy, Contesa de Paris) sau semiviguroase (Untoasa Bosc, Abatele Fetel, Williams), cu înflorire timpurie (Contesa de Paris), mijlocie (Aromată de Bistrița, Cure), târzie (Williams și Untoasă Bosc), târzie (Napoca), cu fructificare abundentă (Cure, Favorita lui Clapp, Williams, Contesa de Paris) ori moderată (Decana Comisiei) sau redusă (Oliviere de Serres).

Cerințe față de mediu

cultura paruluiPărul are nevoie de mai multă căldură în perioada de vegetație și este mai puțin rezistent la temperaturile scăzute din timpul iernii, ceea ce limitează arealul de cultură. Pragul de rezistență la ger este de -26/-30 grade Celsius pentru majoritatea soiurilor (Favorita lui Clapp, Contesa de Paris, Untoasa Giffard, Olivier de Serres). În general, părul crește și fructifică bine în zonele care întrunesc temperaturi medii anuale între 9,5-10 grade Celsius și temperatura medie a perioadei de vegetație – 14/16 grade Celsius. Față de umiditate, cerințele sunt moderate, preferate fiind zonele colinare cu 600-700 mm precipitații anuale și 70-80% umiditatea relativă a aerului.

Plantarea

Preferabil este ca plantația să fie înființată toamna, în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie, cu un procent de prindere superior, dar pomii pot fi sădiți și iarna sau primăvara. În plantații semiintensive distanța de plantare este de 5/4 metri între rânduri și de 4 metri între pomi pe rând (densitate 555-625 pomi/ha), în cele intensive – de 3,4/4 m între rânduri și 2/3 m între pomi pe rând (densitate 833-1.230 pomi/ha), iar în cele superintensive, irigate, distanța de plantare este de 3,5-3,8 m între rânduri și de 0,9-1,5 m între pomi pe rând (1.754-3.174 pomi/ha). Ca lucrări la înființare a plan­tației amintim: eliberarea terenului de resturi vegetale, nivelarea, corectarea reacției chimice, fertilizarea de bază, desfundatul, parcelarea, pichetarea, repichetarea, săparea gropilor, plantarea, udarea. Urmează, în primii ani, setul corespunzător de lucrări de întreținere a solului și mai ales de formare a coroanei. Forma coroanei este dependentă de particularitățile de creștere a soiurilor și tipul de plantație, putând fi palmetă etajată, fus tufă ori fus subțire. După intrarea pe rod, lucrările sunt specifice oricărei plantații: tăierile de fructificare și de rărire, întreținerea solului, aplicarea îngrășămintelor și, în funcție de tipul plantațiilor, a erbicidelor, tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor, irigarea.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 20

Abonează-te la acest feed RSS