reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2019

Tratamente de primăvară la măr

La măr se vor aplica trei tratamente astfel:

- tratamentul I - pentru combaterea gărgăriţei florilor de măr (Anthonomus pomorum), insectelor minatoare, ouălor de afide și acarieni, păduchelui din San-Jose, păduchelui lânos, făinării cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  1. CALYPSO 480 SC – 0,02% + MICROTHIOL SPECIAL – 0,3% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06% sau SULFOMAT 80 PU – 0,3% sau  SULFOLAC 80 WG – 0,3% ; 
  2. POLECI – 0,03% - 0,05% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06%  sau SULFOLAC 80 WG – 0,3%; 

Tratamentul se va efectua în perioada 29 martie - 04 aprilie 2018, atunci când 10-15% din mugurii florali sunt dezmuguriţi (bracteele sunt distanțate și la vârf se vede ușor culoarea verde-argintiu)

ATENŢIE – Tratamentul se va începe pe versanții sudici și cu soiurile timpurii iar perioada de avertizare se va prelungi cu numărul de zile cu ploi, temperaturi scăzute și vânt puternic.

- tratamentul II – se va efectua la începutul înfrunzitului mugurilor florali (urechiușa de șoarece) dacă plouă cel puțin 0,3 mm și temperatura atmosferică este mai mare de 6 grade Celsius. Tratamentul se va încheia în 4-6 zile. În cazul în care lipsește unul dintre criteriile de mai sus tratamentul nu se efectuează.

- tratamentul III – se va efectua între fazele de răsfirarea inflorescenței și înfoierea corolei (perioada se poate prelungi  până  când 0,5% din inflorescențe au câte un boboc înflorit) – acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie în prevenirea și combaterea rapănului.

Pentru combaterea rapănului, făinării, focului bacterian, moniliozei, bolilor de scoarță și muguri, insectelor minatoare și defoliatoare, gărgăriței mugurilor (Sciaphobus squalidus) (tratamentul II și III) se va interveni cu:

  1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau CHAMP 77 WG– 0,2 % sau FUNGURAN OH 50 WP –0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,3% + SHAVIT 25 EC – 0,05% sau KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06%  + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau MOSPILAN 20 SG  0,025% - 0,03%;
  2. MERPAN 50 WP– 0,25% + KARATHANE M 35 CE – 0,06% + DECIS 25 WG – 0,003%;
  3. CLARINET - 0,1% + DECIS 25 WG – 0,003%

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

  • Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.
  • Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenții următoarele fapte:

  • nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor autorizate;
  • nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menținerea evidenței pe o perioadă de cel puțin 3 ani a produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează;

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Comoară pomicolă - colecție de germoplasmă cu peste 700 de soiuri și hibrizi de măr

Spectacolul naturii la Bacău! O colecție de germoplasmă cu peste 700 de soiuri și hibrizi de măr, a societății comerciale Fructex SRL, sparge gura târgului, în defavoarea rețelelor de magazine „oficiale“. Și asta pentru că Frutex și-a luat obligația să realizeze cercetare, dar și să-și mențină patrimoniul de cercetare. Pentru cei interesați de materialul săditor al soiurilor din colecție, prof. dr. ing. Ioan Viorel Rați ne stă la dispoziție cu sfaturile și serviciile societății.

O veche tradiție

– Care este povestea acestei colecții impresionante?

– În anul 1988 în România existau trei centre de cercetare pentru ameliorarea și crearea de soiuri de măr, respectiv: Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Voinești, Bistrița și Institutul de Cercetare pentru Producție Pomicolă Pitești-Mărăcineni. În acest context, în luna iulie a anului 1988 am fost detașat de la Stațiunea de Cercetări Pomicole Bacău la Stațiunea de Cercetări Pomicole Bistrița pentru a prelua activitatea domnului Ivan Ion, cercetător, ameliorator și reputat creator de soiuri care a ieșit la pensie. În perioada următoare, pomii altoiți în colecția de măr au parcurs câmpul doi și trei de pepinieră. Astfel, în primăvara anului 1991 pomii erau pregătiți pentru plantare deoarece schițele de altoire și întreaga tehnologie de îngrijire și etichetare au fost urmărite de mine. În toți acești ani am recoltat materialul, ambalat, etichetat și l-am distribuit pentru plantare la cele trei centre. În schimb, în vara acestui an am primit sarcina să mă ocup de înmulțirea tuturor soiurilor de măr existente în colecții, pe rețeaua stațiunilor, a unor hibrizi de perspectivă și a soiurilor noi din sortimentul internațional. A fost o vară fierbinte, cu foarte multă agitație pentru procurarea ramurilor altoi, precum și pentru urmărirea schemei de altoit și altoitul. Astfel, la sfârșitul lunii august s-a încheiat activitatea cu un bilanț de peste 700 de soiuri și hibrizi.

Colecții de germoplasmă, cu valoare națională

Obiectivele pe care noi le urmărim în colecție vizează: stabilirea unui sortiment de soiuri cu rezistență la boli; stabilirea sortimentului pentru zonare, în condițiile Podișului Central Moldovenesc, pentru fiecare grupă de coacere; selecția unor hibrizi pentru lucrări de ameliorare și crearea de soiuri noi; promovarea celor mai bune soiuri în concursuri de degustare și expoziții. Totodată, o preocupare a colectivului nostru este stabilirea unei tehnologii pentru producția de mere în sistem certificat ecologic.

– Din ce an este colecția și ce pe suprafață?

– Suprafața totală a colecției este de 1 ha, având vârsta de 27 de ani. S-au plantat câte 3-5 pomi, din fiecare soi, în rânduri duble la o densitate mare, portaltoiul pe care erau altoite soiurile fiind de vigoare mică. Țin să precizez că producția de mere se remarcă printr-o mare diversitate, care derivă în funcție de epoca de coacere, producția specifică pentru fiecare soi, formă, mărime și culoare. Primele fructe se coc după 20 iunie ale fiecărui an, la soiurile extratimpurii de măr de vară, și se încheie cu recoltarea soiurilor de iarnă, la începutul lunii octombrie. După epoca de coacere, soiurile din colecție sunt împărțite în patru grupe de vară (20 iunie - 20 august), vară-toamnă (21 august - 30 octombrie), toamnă (septembrie - decembrie) și iarnă (ianuarie - iunie). În acest an, producția recol­tată a depășit 50 de tone/ha din cele 700 de soiuri.

Noi soiuri la omologare

– Ce soiuri ați evidenția din colecția dumnea­voastră?

– Normal este să promovăm ceea ce s-a creat ca soi la Bacău, de către colectivul nostru de cercetare. Aceste soiuri sunt Amalia și Caterina, care se încadrează în grupa vară-toamnă. Cu aceste soiuri dorim să convingem consumatorii de mere că nu este firesc să consume mere de iarnă, pe care de fapt le pun la dispoziție supermarketurile tot timpul anului. Astfel, după data de 20 august, apar aceste soiuri foarte frumoase și savuroase, care întrunesc condițiile de piață și vin cu aportul de vitamine, săruri minerale, cu prospețime și gust pe întreaga durată de consum la categoria vară-toamnă

(20 august - 30 octombrie). Dacă sunt depozitate în spații frigorifice, durata de consum poate fi prelungită. De asemenea, putem exemplifica un hibrid de vară obținut de către colectivul nostru, care se recomandă pentru perioada 10 iulie-15 august, fructele acestuia sunt de culoare roșie spre violaceu, cu un strat gros de pruină, mari și gustoase; pomul este de vigoare mică, productiv, realizând producții mari în fiecare an. Totodată, în colecție există foarte multe soiuri românești, care sunt rezultatul activității de cercetare de peste 50 de ani din țara noastră: Romus, Frumos de Voinești, Delicios de Voinești, Ardelean, Generos, Voine etc. Pe lângă acestea, există soiuri din sortimentele internaționale, creații mai vechi, dar și creații mai noi, remarcându-se soiurile cu rezistență genetică la boli, în principal la rapăn: Florina, Topaz, Red Topaz și Golden Orange.

– Unde valorificați producția și cum stați cu forța de muncă?

– În afară de activitatea de cercetarea a mărului în colecție, în societatea noastră există și activitate de producție de fructe, în principal măr. Avem depozite care ne permit valorificarea merelor pe o durată mai mare de timp. Principalii beneficiari sunt societăți comerciale care valorifică merele intern pe piețe din Brașov, Vrancea, Buzău și Galați, fiind clienți consacrați, care cunosc soiurile și cu care păstrăm o relație de mai mulți ani. Forța de muncă este o problemă generală, care ne afectează și pe noi. Având o tradiție de mulți ani de activitate în pomicultură, am întreținut relații permanente cu forța de muncă din zonele limitrofe, care au căpătat experiență și încredere. Totodată, i-am specializat pe aceștia deoarece avem echipe care permit executarea unor lucrări spe­cifice, atât cât avem nevoie. Criza lipsei de forță de muncă o simțim în special în campaniile de recoltare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mărul - un simbol al belşugului şi al muncii pomicultorilor

Cea mai mare manifestare dedicată mărului, organizată în Moldova, se desfăşoară în fiecare an în luna octombrie, la Fălticeni. Iniţiativa organizării Târgului Mărului o are administraţia locală, care îşi doreşte ca prin această manifestare să ajute pomicultorii să promoveze mărul, unul dintre cele mai importante branduri din această zonă. Un număr de 43 de pomicultori din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, dar şi din alte localităţi ale judeţului au prezentat şi au oferit spre vânzare, în cadrul unei expoziţii, aproape 50 de soiuri de mere, pere, gutui, sucuri de mere.

Preţuri mici, fructe de calitate

În cadrul târgului s-au găsit soiuri noi de mere care abia au intrat pe piaţă, soiuri clasice prezentate de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, Centrul de Dezvoltare Fălticeni, cum ar fi soiurile Rădăşeni, Fălticeni, care şi-au găsit menirea în sortimentul zonei, mai ales pentru calităţile deosebite ale acestora evidenţiate prin productivitate şi calitatea deosebită a fructelor, dar şi pentru o anumită rezistenţă în câmp la bolile specifice, soiuri rezistente genetic la boli, în special la rapăn, care îşi dovedesc viabilitatea în cultura pomilor în sistem biologic şi ecologic, dar şi mere din soiuri foarte vechi, care au fost uitate, dar care sunt extrem de valoroase, păstrate până astăzi într-o livadă din Solca administrată de Hildegard Eisenhauer Strugariu.

Pe lângă producătorii de mere, la a XV-a ediţie a târgului de mere de la Fălticeni au mai participat producători de material săditor certificat şi autorizat pentru înfiinţarea de livezi sau pentru plantarea în gospodărie, producători de siropuri, dulceţuri şi băuturi alcoolice obţinute din fructe, apicultori, meşteri populari.

Cei care au dorit să cumpere mere au avut de ales dintr-o diversitate extrem de mare de soiuri, printre care Ionathan, Idared, Golden, Delicios, Generos, Florina, Wagner, Red Delicious sau Ionagold, Rădăşeni, Fălticeni. Preţurile au variat în funcţie de soi şi calitate, de la 1,5 lei la 2 lei kilogramul, cele mai cumpărate fiind merele Idared, Golden şi Golden delicios. Pentru cantităţi mari preţurile s-au negociat, pornind chiar şi de la 1-1,2 lei/kg.

Renet şi Rădăşeni, soiuri care se pretează consumului pentru diabetici

Cele mai scumpe, 3 lei/kg, au fost merele Renet şi Rădăşeni. Merele Renet, deşi sunt mai puţin atrăgătoare şi lumea nu se înghesuie să le cumpere, sunt recomandate a fi consumate de persoanele cu diabet datorită conţinutului scăzut de zahăr, dar şi pentru plăcinte şi prăjituri cu mere. Şi soiul Rădăşeni este un măr care se pretează consumului pentru diabetici. Este mărul care are cea mai mare cantitate de vitamina C, în timp ce Fălticeniul este un soi neîntrecut din punctul de vedere al calităţilor gustative.

Soiurile Fălticeni şi Rădăşeni au o rezistenţă mare de câmp, necesită mai puţine tratamente, fiind rezistente la rapăn şi făinare şi se pretează pentru producţia ecologică. Într-un an bogat în precipitaţii în perioada verii pe aceste două soiuri s-au aplicat maximum 12 tratamente într-un an de producţie, merele obţinute apropiindu-se de merele ecologice.

Performanţa în pomicultură se face cu livezi tinere şi cu soiuri noi

Pomicultorii fălticeneni susţin că anul 2018 este unul dintre cei mai buni din punctul de vedere al producţiei în unele livezi, în funcţie de soi, sistem de irigaţii, sol, aceasta fiind dublă faţă de media anuală. Cu o producţie de mere cuprinsă între 30 şi 70 tone la hectar, proprietarii de livezi susţin că anul acesta este un blocaj pe piaţă. Chiar dacă există două forme locale de asociere, Asociaţia Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni şi Cooperativa „Livezile” Fălticeni, lupta pentru a intra pe piaţa marketurilor este una foarte grea anul acesta din cauza producţiei mari din ţară şi a preţurilor mici cu care vin merele din Polonia.

marul 1

Preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Mircea Costişevschi, ne-a explicat că pentru a face performanţă în pomicultură trebuie înfiinţate livezi tinere cu soiuri noi, mult mai productive şi rezistente la dăunători și să se asigure irigarea prin picurare şi plase antigrindină.

„Din cele peste 300 de hectare pe care le deţin membrii asociaţiei, o parte din livezi sunt înfiinţate înainte de 1989 şi în momentul de faţă trebuie înlocuite cu noile soiuri pentru a avea o producţie bună. S-au înfiinţat livezi noi cu material săditor adus din Olanda, cum ar fi soiurile Golden Riders, Idared Est, Gala, iar producţiile sunt foarte bune“, ne-a declarat Mircea Costişevschi.

Mulţi pomicultori cu suprafeţe mici nu găsesc depozite unde să lase cantităţile mari de fructe în perioada sezonului rece. În bazinul pomicol Fălticeni–Rădăşeni mulţi fermieri au construit din bani europeni sau din resurse proprii depozite cu instalaţii automate pentru climă şi umiditate, dar care, spre deosebire de alţi ani, sunt deja pline şi nu mai este loc pentru micii fermieri.

Merele pentru industrie merg la sucuri şi ţuică

Pomiculturii sunt nemulţumiţi de preţurile primite din partea unităţilor de procesare. Spre comparaţie, în 2017, când recolta a fost cu mult mai mică, pentru kilogramul de mere livrat la industrializare se plătea chiar şi 70 de bani, pe când acum, când pomii sunt plini de fructe, preţurile pornesc de la 25 de bani/kg. „La acest preţ nici nu merită să le mai culegi, pentru că nu se justifică. Cu banii primiţi nu plăteşti salariul culegătorilor pe care şi aşa îi găsim foarte greu“, susţin oamenii livezilor.

Pe lângă cazanele de ţuică care cu greu vor mai face faţă la atâta marfă, o soluţie sunt fabricile de suc de mere. Fraţii Onea, cunoscuţi producători de mere din Fălticeni prin prezenţa cu fructe şi cu suc de mere în marile lanţuri de hypermarketuri din ţară dar şi pe rafturile magazinelor din străinătate, recunosc că există un blocaj în piaţă din cauza producţiei mari, dar problema merelor de industrie au rezolvat-o. În urmă cu câţiva ani au achiziţionat o linie de procesare modernă pe care fac sucuri pentru care au contracte cu câteva lanţuri de supermarketuri din ţară, dar şi la export în ţările Uniunii Europene. Ca ei procedează tot mai mulţi pomicultori, numai în Fălticeni existând trei fabrici de suc de mere.

Cinci secole de pomicultură

Bazinul pomicol Fălticeni-Rădăşeni era cunoscut încă din secolul al XV-lea, când se făcea comerţ de fructe cu polonii, ca, mai apoi, să apară informaţii în cronica lui Dimitrie Cantemir, „Descrierea Moldovei“, despre livezile de la Rădăşeni şi Fălticeni. În 1908 a fost înfiinţată Pepiniera de stat Fălticeni-Rădăşeni, care a avut un rol deosebit în organizarea şi dezvoltarea bazinului pomicol. Între anii 1933 şi 1935, în zonă au luat fiinţă încă opt pepiniere particulare, iar în 1939 Pepiniera Fălticeni-Rădăşeni a fost transformată în Staţiunea Experimentală Pomicolă, care în anul 1957 a devenit Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă. Statul a acordat o deosebită atenţie dezvoltării şi modernizării acestei unităţi; în anul 1989 staţiunea  dispunea de 850 ha teren, dar din cei peste 120.000 de hibrizi creaţi de la înfiinţare au fost selectate 28 de „elite“ şi un număr însemnat de portaltoi la măr, păr, vişin. Tot în domeniul pomiculturii s-a înființat în 1945, prin unirea unor suprafeţe de pământ (expropriate în baza Legii agrare din 22 martie 1945) Gospodăria Agricolă de Stat Şoldăneşti, care şi-a mărit patrimoniul cu suprafeţele confiscate în 1948, care aparținuseră Casei Regale. În anul 1974 a fost înființată Asociaţia Economică Intercooperatistă Pomicolă, care în 1981 devine a treia unitate pe ţară într-un clasament al unităţilor similare. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Bazinul pomicol Fălticeni se situa printre primele opt centre pomicole din ţară, cu o suprafaţă de circa 1.500 de hectare.

Silviu BUCULEI

Supraproducția de mere din 2018 ar putea lăsa merii fără rod la anul

Anul acesta, în zona Munteniei, cu precădere în gospodăriile țărănești, a fost... ploaie de mere. În livezile comerciale, de asemenea, producția ar putea atinge recordul ultimilor ani, dar aici tăierile au calibrat din timp recolta. Oamenii spun că n-au mai văzut de zeci de ani asemenea încărcătură de rod. Drept este că pomii, în lipsa lucrărilor corespunzătoare, s-au reglat de unii singuri: multe mere au picat înainte de maturitate, prezentând fie atac de dăunători, fie cădere fiziologică; fructele pur și simplu nu au mai reușit să crească la dimensiunile caracteristice soiului, fiind astfel imposibil de comercializat. Dar chiar și așa, piața ar putea fi suprasaturată numai cu producția autohtonă de fructe.

Chestiunea este însă alta: o astfel de producție, cu precădere acolo unde nu s-au realizat tăierile, epuizează pomul, așa că s-ar putea ca la anul el să fructifice foarte puțin. Dacă vom avea și o primăvară cu geruri ori brume târzii, e posibil ca unele soiuri (în cazul mărului, mai ales cele de toamnă) să nu mai rodească deloc. Fenomenul acesta este denumit alternanța sau periodicitatea de rodire. Ce trebuie făcut în general pentru evitarea rodirii alternative ne spune ing. Ștefan Domide, proprietarul unei suprafețe de 10 ha viță-de-vie și pomi fructiferi, în satul Chițorani, Prahova: „Anul acesta, acolo unde am reglat rodul din tăierile de producție (n.n. – efectuate în februarie), am o recoltă excelentă, calitativ și cantitativ.

La câțiva pomi, unde n-am mai efectuat această operațiune, este covor de mere pe jos. Evident că recolta este slabă calitativ și nu mă pot folosi de ea. Ce este de făcut? În primul rând trebuie să știm că pomii diferențiază mugurii de rod pentru recolta următoare la sfârșitul creșterii intensive a lăstarilor, atunci când frunzele de lângă muguri sunt mature. La măr, primii muguri care încep diferențierea (florali sau vegetativi) sunt cei de pe pintenii de 2 ani, iar ultimii – cei de pe ramurile anuale.

În acest an, umiditatea ridicată din lunile iunie și iulie a întârziat acest proces. Ei bine, în plantațiile cu producție excesivă pomul nu mai are resurse ca, pe lângă hrănirea fructelor, să alimenteze și formarea mugurilor de rod pentru anul următor.

Deci este foarte posibil ca, pe alocuri, în condițiile de supraproducție din 2018, mai ales acolo unde nu se fac anual tăierile de rodire, să apară alternanța, deci să avem mai puțină producție (sau deloc) anul următor. Alternanța de rodire se evită prin tăierile anuale de producție (rodire) corecte. Un specialist știe să dozeze perfect, prin tăiere, cantitatea optimă de muguri de rod, în raport cu vârsta ori starea pomului și caracteristicile speciei și/sau a soiului.

În anii cu înflorire abundentă și legare viguroasă se va efectua, în plus, operațiunea de rărire a fructelor, când acestea ajung la dimensiunea unei măsline, prin îndepărtarea celor mai puțin viguroase.

Calibrarea se face, de asemenea, orientativ. Aparatul foliar trebuie păstrat, de asemenea, în stare de sănătate perfectă deoarece acesta este cel care hrănește atât fructul, cât și mugurii de rod“.

Maria Bogdan

Dăunătorii mărului

Viermele merelor (Cydia pomonella) iernează în stadiul de larvă în crăpăturile scoarței pomilor, sub frunzele căzute, în depozitele de păstrare a fructelor etc. Dezvoltă două generații pe an. Atacul primar se manifestă la fructele tinere, unde larvele primei generații fac rosături super­ficiale în pieliță. Păgubitor este atacatul secundar, când larvele pătrund în fruct, formează galerii până la casa seminală, consumând pulpa și semințele.

Păduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus): dăunătorul dezvoltă două-trei generații pe an și iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe ramurile pomilor. Atacul vizează fructul, frunzele și ramurile. Preferențial atacă părțile lemnoase ale mărului, pe care le înțeapă cu rostrul, sugând conținutul celular al acestora. Pe fructe, păduchele se localizează în zona pedunculară și calicială; în jurul înțepăturilor se formează pete roșii. Fructele rămân mici, fără aspect comercial. Pomii tineri se usucă în 2-3 ani, iar cei bătrâni au vegetație anemică, frunze etiolate, ramuri degarnisite, producție scăzută; după câțiva ani, aceștia se usucă progresiv, de la vârf către bază.

Viespea merelor (Hoplocampa testudinea) are o singură generație pe an, iernează în sol, ca larvă în interiorul unui cocon. Atacul este cauzat de larve; acestea fac galerii superficiale în zona caliciului, pielița fructului devine rugoasă, se brunifică, se adâncește, fructele își pierd aspectul comercial. Când fructele cresc, larvele pătrund în pulpă, sapă galerii până la loja seminală, consumă semințele și pulpa din jur, iar fructele, cu timpul, cad.

Molia marmorată a mărului (Phyllonorycter blancardella): insecta dezvoltă 3-4 generații/an și iernează în stadiul de pupă, în frunzele atacate, căzute la sol. Larvele rod mezofilul frunzelor sub forma unei mine cu aspect marmorat. Epiderma superioară se bombează, se pătează, iar cea inferioară se brunifică. La un atac masiv, întreaga suprafață a frunzei este acoperită cu mine, frunzele cad prematur, pomii se degarnisesc, iar fructele își încetează creșterea.

Gărgărița florilor de măr (Anthonomus pomorum) iernează ca adult, în jurul coletului, în stratul superficial de sol ori sub scoarța exfoliată a pomilor și dezvoltă o generație pe an. Larvele consumă în totalitate organele interne ale florilor, care nu se mai deschid și se usucă, bobocii florali atârnând mult timp pe ramuri.

Păduchele verde al mărului (Aphis pomi) iernează sub formă de ou pe ramurile subțiri, la baza mugurilor ori sub scoarță, dezvoltând 8-12 generații pe an. Coloniile de păduchi preferă partea inferioară a frunzelor din vârful lăstarilor, unde se hrănesc cu seva suptă din țesuturi. Frunzele înțepate se răsucesc, se îngălbenesc și se usucă. Părțile atacate sunt umplute cu excremente dulci (roua de miere), pe care se instalează fumagina. La un atac puternic, pomii se debilitează și produc fructe mici, fără aspect comercial.

Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum) dezvoltă 8-12 generații/an și iernează ca forme radicicole în zona coletului și ca larve, pe părțile aeriene ale pomului. Păduchii colonizează tulpinile, ramurile, lăstarii și rădăcinile, pe care le înțeapă, sugând sucul celular. În locurile înțepăturilor celulele se hipertrofiază, apar umflături mici, până la tumori canceroase. Dăunătorul se recunoaște ușor după secreția ceroasă, filamentoasă, de culoare albă, care acoperă colonia.

Acarianul roșu al pomilor (Panonychus ulmi) este polifag, iernează sub formă de ou și dezvoltă 5-6 generații pe an. Atacă frunzele, al căror țesut se depigmentează, apărând un colorit alb-argintiu, ruginiu la sfârșit. Frunzele cad prematur, iar diferențierea mugurilor – implicit producția viitoare – este influențată negativ.

Maria BOGDAN

Tratamente în pomicultură

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PRUN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR – se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din următoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

  1.  ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ,,MIF'' – 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03%;
  2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
  3. CHAMPION 50 WP – 0,3% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha;
  4. FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarnă cu temperaturi pozitive și lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

Împotriva rozătoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantații pomicole și pajiști naturale se vor lua următoarele măsuri:

  • Aplicarea de momeli toxice cu: BROMAKOL  25-50 g momeli/galeria activă;

Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

Recomandări:

Pe suprafețele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tăbliţe de avertizare „TEREN OTRĂVIT“

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Recomandările specialiștilor: tratamente la măr în luna iunie

Până pe 25 iunie se recomandă efectuarea tratamentului fitosanitar la măr pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor: păduchele de San-Jose (Quadraspidiotus p.) generația I, afide și a bolilor: rapăn (Venturia inaequalis) (tratamentul IV), făinare (Podosphaera leucotricha) (tratamentul V).

Folosiți unul dintre produsele sau amestecurile de mai jos, după caz:

INSECTICIDE

PRODUS

DOZA

ACTARA 25 WG

0,01%

CALYPSO 480 SC

0,02%

DECIS 25 WG

0,003%

MOVENTO 100 SC

1,87 litri/ha

TREBON 30 EC

0,03%

FUNGICIDE

PRODUS

DOZA

BELLIS

0,8 kg/ha

FOLICUR SOLO 250 EW

0,6 litri/ha

LUNA EXPERIENCE 400 SC

0,05%

SCORE 250 EC

0,015%

SHAVIT F 72 WDG

0,2%

Alte recomandări:

Tratamentul se repetă la interval de 10-12 zile.

Perioada de avertizare se va prelungi cu câte zile au fost nefavorabile stropirii (prezența precipitațiilor).

Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate. Citiți cu atenție prospectul produselor de protecția plantelor înainte de utilizare și respectați recomandările.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de protecție a plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Brașov

Recomandări pentru cultura mărului

 Condiţiile climatice din ultimele zile au favorizat apariţia şi dezvoltarea dăunătorului / bolii: vierme mere +pâduche lânos + larve miniere +acarieni+ defoliatoare + rapăn + făinare care poate / pot cauza pierderi importante la culturile: măr.

Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului: al IV-lea la Măr (tr. I G.I pt. vierme măr.).

Folosiţi unul dintre produsele sau amestecurile de mai jos, după caz :

1.CALYPSO 480 = 0,02% + BELLIS = 0,08% + MILBECNOCK EC = 0,075% sau

2.KARATE ZEON = 0,015% + SAFRAN 1,8EC = 0,15% + SCORE 250 EC = 0,015% sau

3. VOLIAM TARGO = 0,08% + SCORE 250 EC = 0,015% sau

4.CALYPSO 480 SC = 0,02% + ENVIDOR 240 EC = 0,04% + STROBY DF = 0,013% sau

5.NOVADIM PROGRESS = 0,1% + DITHANE M-45=0,2% + KUMULUS DF = 0,3% sau

6. RELDAN 22 EC = 0,15% + MILBECNOCK EC = 0,075% + TOPSIN 500 SC = 0,14%. sau

7. AFFIRM = 0,3% + VERTIMEC 1,8% EC = 0,15% + CLARINET = 0,1% sau

8. CORAGEN = 0,01% + APOLLO 50 SC = 0,04% + BELLIS = 0,08% sau

9. INSEGAR 25 WG = 0,03% + MILBECNOCK EC = 0,075% + EMBRELIA = 0,1% sau

Perioada optimă de tratament: Fenologic când fructul este cât aluna.

Alte recomandări: Cantitatea de soluţie 1.500 l/ha.

Nu se tratează când temperatura depășește 25°C

Atenție! se pot utiliza și alte produse de protecția plantelor omologate pentru bolile și dăunătorii amintiți.

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR ALBA

Apariţia paduchelui San-Jose +Afide + Larve Miniere / Rapăn + Făinare pot cauza pierderi importante la cultura mărului

Condiţiile climatice din ultimele zile pot favoriza apariţia şi dezvoltarea dăunătorului / bolii: paduchele din San-Jose +Afide + Larve Miniere / Rapăn + Făinare care pot cauza pierderi importante la cultura mărului

Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului : al VII la Măr (tr.I G.1 pt. Păduchele.din San-Jose).

Folosiţi unul din produsele sau din amestecurile de mai jos, după caz :

1. PYRINEX 25 CS = 0,3% + STROBY DF = 0,01%-0,13%.
sau
2. MOSPILAN 20 S G = 0.03% + SCORE 250 EC = 0,015%
sau
3. MOVENTO 100 SC = 0,13% + TOPSIN 500 SC = 0,14%
sau
4. DECIS 25 WG = 0,003% + ORIUS 25 EW = 0,05%
sau
5. ACTARA 25 WG = 0,01% + CLARINET = 0,1%
sau
6. PYRINEX QUICK = 0,1% + DITHANE M 45 = 0,2% +TOPSIN M 70 = 0,07% .

Perioada optimă de tratament: 11.06.-15.06.2016

Alte recomandări: La utilizarea insecticidelor recomandate, stupii de pe o rază de 3 km se vor închide 48 de ore

Tratamentul nu se execută la temperaturi mai mari de 25°C.     

Luați măsuri ce se impun pentru protecția mediului înconjurător.Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de protecția plantelor, pe cele de sănătate şi securitatea muncii, de protecția animalelor.

Atenţie! Se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi!

Dr. Ing. Budrala Nicolae
Oficiul Fitosanitar ALBA

Abonează-te la acest feed RSS