reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jun 2019

Tratamente pentru culturile de cartof în luna iunie

Condițiile climatice din ultima perioadă pot favoriza apariția și evoluția bolii/dăunătorului: MANĂ, ALTERNARIA, BACTERIOZE/AFIDE ȘI GÂNDACUL DIN COLORADO – LARVE, care pot cauza pierderi importante la cultura de: CARTOF

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului 1.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

BRAVO 500 SC – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ROVER 500 SC – 0,2% sau POLYRAM DF – 0,2% sau ACROBAT MZ 69 WG – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau CHAMP 77 WG – 3,00 kg/ha.

La tratamentul 1, la apariția dăunătorilor (larve Colorado, afide) se pot adăuga următoarele insecticide:

ACTARA 25 WG – 60 g/ha sau CALYPSO 480 SC – 80 ml/ha sau DECIS 25 WG – 40 g/ha sau MOSPILAN 20 SG – 100 g/ha sau PYRINEX QUICK – 1 l/ha.

Perioada optimă de tratament pentru Colorado: când majoritatea larvelor sunt de vârsta a doua.

Alte recomandări: tratamentul nu se execută la temperaturi mai mari de 25°C.

Citiți cu atenție prospectul produselor de protecția plantelor înainte de utilizare!

Atenție! Se pot utiliza și alte produse de protecția plantelor omologate pentru dăunătorii amintiți!

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

Tratamente la cartof

La CARTOF – se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gândacului din Colorado astfel:

  • tratamentul 1 – în perioada 27 mai – 1 iunie 2019 (la apariția larvelor de vârsta a II – a a gândacului din Colorado);
  • tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile față de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

  1. DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 500 SC – 1,5 l/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT – a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.;

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.;

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică;

- se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Cele mai periculoase boli ale cartofului

Mana (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă și periculoasă boală a cartofului, pierderile de recoltă putând ajunge și la 50% în anii ploioși. Sunt afectate toate organele aeriene și subterane ale plantei. Primele simptome se observă pe aparatul foliar, prin mai-iunie, înaintea înfloritului culturilor; infecția începe cu frunzele bazale și apoi progresează la etajele superioare. Pe fața superioară apar pete gălbui, cu contur difuz, care se măresc treptat, devin brune sau brun-negricioase, înconjurate de o dungă galbenă. Petele pot să conflueze, brunificarea cuprinde toată suprafața, frunzele se usucă și se răsucesc, dând senzația că sunt arse. În dreptul petelor, pe fața inferioară, se dezvoltă conidioforii și conidiile ciupercii, sub formă de puf albicios, fin. Dacă intervine o vreme uscată, petele stagnează în creștere, iar vremea umedă este propice dezvoltării bolii, până la cuprinderea întregului aparat foliar. Pe tulpini și pețiol apar dungi brune, țesutul se necrozează, acestea căzând la pământ. Pe tuberculi, în cazul în care aceștia s-au format la atacul primar al bolii, se formează  pete brune, brun-cenușii sau albăstrii, de dimensiuni și forme variate, care însă nu cuprind toată suprafața, dar calitatea este compromisă.

Înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul umed al tuberculilor (Erwinia amylovora var. Atroseptica) este o bacterioză frecventă și păgubitoare (30-40% din producție) mai ales în regiunile deluroase, în anii cu veri și toamne ploioase. Boala se manifestă pe organele aeriene și pe tuberculi. Atacul devine vizibil în iunie, când plantele atacate au frunzele mai mici și îngălbenite, tulpinile mai scurte, care se usucă și se răsucesc spre interior. Simptomul principal este dat de înnegrirea și putrezirea bazei tulpinii, planta putând fi smulsă cu ușurință. Exemplarele puternic atacate formează mici tuberculi aerieni. Dacă infecția are loc mai târziu, când tuberculii s-au format, boala se transmite și pe aceștia, la început cu o brunificare sau înnegrire a zonei vasculare, după care pulpa se înmoaie și evoluează către un putregai umed. Pe vreme secetoasă, pe suprafața tuberculilor apar niște pete mici, boala putând trece neobservată, dar ea face ravagii în depozitul de cartofi, când trece de la tuberculii infestați la cei sănătoși. Într-un stadiu avansat al bolii și la umiditate ridicată, putregaiul progresează în pulpa cartofului, unde apar caverne pline cu un mucilagiu vâscos gălbui, cu miros neplăcut. Procentul de putrezire poate fi oprit dacă în depozit se iau imediat măsuri de ventilare a masei de cartofi și de scădere a temperaturii.

cartof mana

Râia neagră a cartofului (Synchtrium endobioticum), denumită și cancerul cartofului sau buba neagră, este una din bolile deosebit de păgubitoare pentru cultura cartofului, unele soiuri putând fi distruse în proporție de 100%. Ea a fost semnalată în unele comune din județele Suceava, Neamț, Maramureș, Cluj, Hunedoara, Brașov, Sibiu. Boala, favorizată de umiditate și de aciditatea solului, se manifestă pe tuberculi și stoloni, baza tulpinii și mai rar pe frunzele bazale. La început apar niște excrescențe mici, cărnoase, moi, albicioase, care cu vremea cresc, se brunifică, devin buretoase, iar la urmă se înnegresc. Pe același tubercul pot să apară mai multe tumori, cuprinzând porțiuni mari din pulpa cartofului. Acesta se depreciază și putrezește ușor. Boala se depistează mai greu din cauză că planta afectată dezvoltă un aparat foliar viguros.

Alte boli: cancerul bacterian (Streptomyces scabies) mozaicul X (Solanum virus 1 syn. Marmor dubium), virusul Y (Solanum virus 2 syn Marmor upsilon), râia comună (Streptomyces scabies).

Maria Bogdan

Conferința Națională a Cartofului - amenințări, dar și soluții optimiste

Cartoful reprezintă unul dintre alimentele de bază ale populației de pe mai mult de jumătate din suprafața Pământului. De producțiile de cartofi, bune ori compromise, se leagă numeroase evenimente din istorie. Spre exemplu, mare parte dintre strămoșii familiilor americane au ajuns în Lumea Nouă din cauza a ceea ce s-a numit Marea Foamete Irlandeză. Cauzată de apariția manei cartofului, aceasta a dus, între 1845 și 1849 – la scăderea producției de cartofi din Irlanda cu o proporție care a variat de la o treime la jumătate. A urmat o foamete cu efecte multiple. Printre altele, emigrația, care va deveni o dominantă a începuturilor anilor 1850, ea menținându-se mult timp. Principalele direcții de emigrare au fost către America, în zona statelor Boston, Massachusetts, New York, Philadelphia, către Canada, în zonele Toronto, Quebec, Ontario și către Australia.

Românii – un sfert de kilogram pe zi

În România cultura cartofului a fost introdusă la începutul secolului al XIX-lea, atât în Transilvania, cât și în Principate. Treptat, a ajuns să se impună ca o cultură de bază datorită calităților nutritive ale cartofului, precum și a faptului că producția poate fi depozitată în condiții relativ la îndemână.

Astăzi românii sunt unii dintre fruntașii Europei la consumul de cartofi. Conform statisticilor, fiecare dintre noi mănâncă aproape 95 kg de cartofi pe an. În medie, asta înseamnă aproximativ 250 g/zi. Adică un cartof mare sau doi mai mici...

Dacă am ține cont numai de faptele enumerate mai sus și tot am găsi un temei suficient pentru constituirea la nivel național a unei federații a cultivatorilor de cartofi. Un astfel de organism există deja de mai mulți ani, iar în ultimele zile ale lunii februarie, la Brașov, a avut loc și cea de-a cincea Conferință Națională a Cartofului. La eveniment au participat, deopotrivă, fermieri cultivatori de cartofi, distribuitori de îngrășăminte și pesticide pentru îngrijirea culturilor, oameni de știință cu activitate în domeniu și chiar instituții financiare. Discuțiile au fost consistente, iar nota generală a fost de îngrijorare, dar și de speranță.

2018, un an greu pentru producători

După cum ne-a spus dl Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului (FNCR), ultimul an a fost unul greu pentru cultivatorii de cartofi. „Nu e vorba numai despre noi, cei din România, ci despre toată Europa. Din cauza condițiilor climatice, producțiile obținute au fost cu mult sub cele obișnuite, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Germania a avut cea mai mică producție din 1990 încoace. În alte țări, precum Olanda, Belgia, Franța, producțiile au fost mai mici cu până la 40%“.

În România scăderea de producție a fost de 25-30%. Dar după ce în primăvară a fost secetă, iar apoi au urmat ploi abundente și inundații, în unele zone, în toamnă, când părea că lucrurile s-au așezat, a urmat o secetă prelungită. Consecința a fost că pământul s-a întărit foarte mult, astfel că recoltarea a fost mai scumpă. Între timp a avut loc și un atac masiv al manei, „aproape fără precedent în ultimii ani“, după cum spune Romulus Oprea, astfel încât au apărut probleme inclusiv la depozitare.

Toate acestea s-au tradus într-o creștere a prețului cartofilor. „Dacă anul trecut prețul la poarta fermei era de 40-60 bani/kg, în toamnă a fost de 80 – 90 de bani, iar acum este de 1,2-1,5 lei. Asta dacă mai găsiți cartofi la fermele din România, căci s-au vândut toți, încă din toamnă!“, mai spune președintele FNCR.

Unii fermieri capitulează...

Legat de modul în care s-au vândut cartofii din producția internă încep nemulțumirile producătorilor autohtoni: „În toamnă, cât se ofereau 80-90 bani/kg, supermarketurile i-au momit pe fermierii noștri cu tot felul de promoții, să-și vândă marfa. Acum, când oferă prețuri mai mari, cumpără de la fermierii străini, mărindu-le lor câștigurile și nu alor noștri!“, se plânge Romulus Oprea.

Nici perspectivele sectorului nu se arată prea luminoase, crede președintele federației. Deși precipitațiile căzute până acum indică o refacere a rezervei de apă din sol și, implicit, condiții bune pentru startul sezonului, totuși persistă o seamă de probleme. Cea mai stringentă este penuria de cartof de sămânță, atât românească, cât și din import. Criza a lovit nu numai producția de cartofi de consum, ci și pe cei de sămânță. Apoi mai sunt aspectele legate de lipsa unui sprijin serios pentru producători, astfel încât ei să își poată construi capacități de stocare și alte utilități. „E greu să rămâi într-un domeniu în care trei ani din cinci mergi pe pierdere. Deja o parte dintre fermierii cultivatori de cartofi pe care îi cunosc și-au vândut utilajele specifice, semn că nu mai vor să continue pe direcția aceasta și se vor axa pe celelalte culturi pe care le au în asolament în fermele lor“, a conchis Romulus Oprea.

Agricover este optimistă

Dintr-o perspectivă mult mai optimistă privesc lucrurile cei de la Agricover, concern care încearcă, atât cât o poate face o firmă specializată în inputuri, să vină în sprijinul fermierilor. „Încercăm să venim în fața lor cu tehnologii cât mai performante, adaptate nevoilor pe care le au. Spre exemplu, pentru anul acesta am venit cu o tehnologie care acoperă întreaga perioadă de cultură, de la semănat și până la recoltare. Astfel, oferim îngrășă­mintele foliare Ferticover Optil și Plonvit Active Cartof, cu perioadă de aplicare din aprilie și până în iulie inclusiv. Efectul acestora este potențat de biostimulatorii Amino 40 WSP, AminoBor și AminoZinc, care aduc un aport cu efecte benefice de aminoacizi și microelemente. Împotriva agenților patogeni luptăm cu fungicidele Fantic M, Valis M și Manzate, iar împotriva insectelor dăunătoare cu Minuet și Krima. Pentru a potența efectul tuturor acestora, recomandăm și utilizarea adjuvanților Proaqua și Silwet Star, care acționează pentru a face mai rapidă absorbția soluțiilor aplicate în corpul plantelor și a le prelungi și maximiza efectele“, a arătat dl Ghiță Pinca, directorul diviziei Agribusiness a Agricover.

La rândul său, dl Robert Rekkers, directorul Agricover Finance IFN, a vorbit despre un alt mijloc important pe care firma îl pune la îndemâna fermierilor, banii. „Noi le oferim fermierilor banii de care au nevoie ca să-și desfășoare activitatea. Față de bănci, noi avem o abordare mult mai apropiată ca viziune, de aceea a fermierilor. De aceea ne-am adaptat și structura, astfel încât să ne mișcăm repede. Fermierul ne sună și un reprezentant al nostru se duce la el. Vede despre ce este vorba și îi dăm creditul de care are nevoie, fie că îi trebuie pentru motorină, fie pentru utilaje, spații de depozitare sau ambalare etc. Important este ca lucrurile să se miște și să se realizeze producție. Asta este filozofia noastră“, a arătat finanțistul.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Iarna aceasta vom avea cartofi mai puțini și mai scumpi

– Domnule Sorin Chiru, reprezentaţi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, cunoaşteţi bine acest sector, de aceea vă întreb, dacă vom avea pe piață în această iarnă cartofi românești și cum stăm cu producția din acest an.

– Din punctul de vedere al producției, nu stăm deloc bine din cauză că ploile căzute în iunie – iulie, după aproape 90 de zile de secetă, au creat probleme mari în special în modul de aplicare a tratamentelor pentru controlul manei. Cei care au reușit să aplice tratamentele au rezultate foarte bune și chiar depășesc media producțiilor de anul trecut în unitățile mari, iar cei care nu au reușit să aplice au avut probleme. Producțiile au fost afectate ca volum, dar și din punct de vedere fitosanitar. În acest caz sunt probleme mari la păstrare. De aceea, una peste alta, deși nu s-a finalizat recoltarea, după aprecierile noastre producția din acest an va fi sub producția medie a anului trecut. Anul acesta cei care au fost la Ziua Verde a Cartofului desfășurată în județul Harghita au putut observa situații deosebite, nemaiîntâlnite, în sensul că fermierii au trebuit să intre cu tractoare 4x4 să poată aplica tratamentul împotriva manei, pentru că apa încă era pe biloane. Acolo sunt ceva probleme. Unde s-a aplicat la timp și corespunzător, producțiile sunt deosebite. În plus, am constatat că peste tot dimensiunile tuberculilor sunt mai mari decât cele normale. Ceea ce înseamnă că, acolo unde cultura a beneficiat de tratamente, și producțiile sunt mulțumitoare.

– Având în vedere că anul acesta producția va fi mai mică decât anul trecut, înseamnă că lăsăm în continuare loc importurilor?

– Acest lucru este relativ pentru că va ține mai mult de strategia celor care aduc cartofi din afară. De ce? Pentru că, chiar și cu o producție mai mică cu 10-15% mai mică, există suficient cartof românesc. Și dorința mea este ca cei care consumă cartofi să cumpere cartof românesc, pentru că este un produs de calitate, care se poate ridica la nivelul celor mai exigente pretenții ale gospodinelor. Suntem pe paralela 45°, avem condiții climatice foarte bune, deci consumați cartof românesc, pentru că vă va satisface și, în plus, în felul acesta îi veți ajuta pe fermierii români și nu numai, tot lanțul implicat în industria cartofului. Cei care pot face o comparație între cartoful care vine din import și cartoful nostru vor vedea o diferență de gust, textură, sațietate.

– Vom avea și un preț mai mare la cartofi?

– Da. Comparativ cu anul trecut cartoful are anul acesta un preț mai motivant pentru fermier. Să nu uităm că anul trecut se vindea cu 20-30 de bani, iar acum deja în zona noastră Brașov, Covasna, Harghita, Suceava se vinde chiar și cu 80-90 de bani, ceea ce este bine pentru posibilitatea de a relua activitatea și de a înregistra și un profit făcând în continuare tentantă această cultură. La această tentație se adaugă și o informație nouă venită de la MADR care suplimentează fondurile pentru cartoful sămânță și cel timpuriu pentru procesare, ceea ce este foarte important. Sunt motive economice care ar putea duce la creșterea suprafeței de cartof de sămânță diminuate în ultimul timp.

Patricia Alexandra Pop

În județul Suceava - cartoful şi grâul, afectate de precipitaţii, producţii foarte bune la porumb

Campania de recoltări de vară s-a încheiat în judeţul Suceava, însă ploile abundente au afectat o parte din producţie. Chiar dacă recoltatul a început cu două săptămâni mai devreme, ploile căzute fără întrerupere în ultima decadă a lunii iulie şi la începutul lunii august au făcut imposibilă intrarea utilajelor la treierat. La grâu, triticale şi secară, cantităţile obţinute pe hectar de către fermieri sunt la nivelul mediilor din anul 2017, reduceri ale producţiei fiind consemnate, în mod deosebit, la mazăre, orzoaica de primăvară, ovăz şi la rapiţă, cauza fiind ploile căzute perioade îndelungate. La grâu media a fost de 4.000 kg la hectar, iar la triticale de 4.125 kg/ha. În ceea ce priveşte calitatea, precipitaţiile prelungite şi bogate s-au reflectat asupra masei hectolitrice şi, respectiv, asupra caracteristicii de panificaţie a grâului „Nu putem spune că întreaga cantitate de grâu este panificabilă, de pe majoritatea suprafeţelor grâul fiind recoltat după ploi, în luna august, şi nu este corespunzător din punct de vedere calitativ la toţi fermierii. Suceava are asigurat necesarul de grâu pentru pâine şi produse de panificaţie, dar nu mai există excedentul din anii anteriori“, a precizat Haralampie Duţu (foto), directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DJA). Preţul de valorificare a grâului este, deocamdată, de 0,65 lei/kg, mai mare decât cel din anul 2017, când a fost de 0,5 lei/kg.

Mana, putregaiul şi gândacului de Colorado au afectat culturile de cartof

Campania de recoltare a cartofului de toamnă este în plină desfăşurare în judeţul Suceava, însă are loc sub auspicii mai puţin favorabile. După atacul manei, putregaiului şi gândacului de Colorado, producţia din 2017, de 20.000 kg la hectar, nu va mai putea fi atinsă, iar sămânţa pentru anul viitor nu va mai fi asigurată în mare parte din producţia proprie. Precipitaţiile au determinat apariţia prematură a bolilor, împiedicând, în egală măsură, şi aplicarea eficientă a tratamentelor împotriva dăunătorilor. Ca necazul să fie complet, ca urmare a ploilor torenţiale pământul este tasat, ceea ce face ca scosul cartofilor să fie foarte dificil.

„Cartoful era principala cultură a judeţului, Suceava fiind printre primii producători ai ţării. În ultimii ani, cartoful a pierdut ca suprafaţă cultivată în judeţ, iar în acest an condiţiile meteorologice au afectat recolta prin instalarea timpurie a manei şi putregaiului care au pătruns la tuberculi, mulţi dintre fermieri putând să rămână fără sămânţa necesară înfiinţării culturii anului 2019. În funcţie de cât a putut fiecare fermier să-şi protejeze cultura, la sfârşitul lunii septembrie, când se va termina recoltatul şi însilozatul, vom şti pe ce sămânţă ne bazăm anul viitor şi ce cantitate de cartofi de consum avem disponibilă“, a precizat şeful DJA. Faţă de anul trecut, când în această perioadă cartoful se vindea în judeţul Suceava cu 0,5 lei, anul acesta preţul variază între 1,5-1,7 lei.

Producţie bună de porumb

Există şi motive de optimism, la porumb fiind aşteptată o producţie peste cea din anul 2017, iar recolte bune sunt estimate la floarea-soarelui şi sfecla de zahăr, culturi  la care producţiile se arată a fi chiar foarte bune pentru judeţul Suceava, cu atât mai mult cu cât preţul oferit este unul mulţumitor. Pentru porumb, aflat în stadiu vegetativ corespunzător, în condiţii optime de recoltare este preconizată o producţie superioară, peste cea de 4.000 kg/ha din anul 2017.

Silviu BUCULEI

Viitoarea recoltă de cartofi este sub semnul incertitudinii

Ploile îndelungate şi abundente din luna iulie au făcut imposibilă intrarea pe tarlale şi aplicarea tratamentelor împotriva manei şi gândacului de Colorado, culturile de cartof fiind şi sub spectrul putregaiului.

„Este un an foarte dificil pentru cei care desfăşoară activitatea în agricultură, atât în ceea priveşte dezvoltarea, cât şi întreţinerea culturilor. Mi-a fost dat să văd suprafeţe pur şi simplu terminate deoarece, încă de la această dată, nu mai putem vorbi de foliaj, nici măcar de vrejuri verzi. Cartofii din viitoarea recoltă sunt sub semnul întrebării atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Suprafeţe importante au fost afectate de atacul gândacului de Colorado întrucât ploile dese au împiedicat aplicarea celui de-al doilea tratament, iar dăunătorul s-a înmulţit peste măsură, lăsând plantele fără frunze. Un alt pericol care pândeşte cartoful este putregaiul, boală care, de asemenea, este favorizată de umezeala mare din sol, tuberculii putrezind pe suprafeţele cu băltiri. Necazul este că, în aceste condiţii, mana şi putregaiul pot coborî către tuberculi, iar producţia realizată nu va putea fi folosită ca sămânţă pentru anul următor sau cei care o vor folosi s-ar putea să aibă surpriza ca din primăvară să aibă deja boala instalată“, a declarat Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

Silviu Buculei

Recomadări în cultura cartofului pentru perioada 29 mai – 3 iunie

La CARTOF - se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado astfel:

- tratamentul 1 – în perioada 29 mai - 3 iunie 2017 (la aparitia larvelor de vârsta a II-a a gândacului din Colorado);

- tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile faţă de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 75 WP – 2 kg/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau  CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha sau  MELODY COMPACT 49 WG –0,2% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT – a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte recomandări importante:

Luati masurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

  • produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;
  • resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.
  • executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul daca viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.
  • citiți cu atentie eticheta produsului pe care îl folosiți;

la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

În vederea protejarii sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Tratamente recomandate pentru cultura cartofului

În perioada 22 - 27 iunie 2016, la cartof se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado astfel:

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%); MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha); EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%); POLYRAM DF – 1,8 kg/ha + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha; CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 62,5 ml/ha.

ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h); DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha);  ANTRACOL 70 WP – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha - 2,5 kg/ha); RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

CURZATE MANOX – 0,25%; BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha); ZEAMĂ BORDELEZĂ – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

- luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător;

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apă rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă in apropierea apelor de suprafață, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- cititi cu atenție eticheta produsului pe care îl folositi;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul României.”

Dr. ing. Georgeta Buciumaş,
Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Clima schimbă „filozofia“ cartofului. De la culturi superintensive la culturi rezistente la secetă

Uniunea Europeană a dat publicității datele oficiale din care reiese că România a avut în 2015 una dintre cele mai mari scăderi la producția de cereale, de circa 25% dintre primii opt mari producători europeni. Nici alte culturi nu s-au simțit prea bine. Sorin Chivu, directorul general al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov, ne-a declarat într-un interviu că, din cauza capriciilor vremii, și producția de cartofi a fost mai mică cu aproximativ același procent ca la cereale.

– Cât de afectată a fost cultura cartofului la nivel național de seceta de anul trecut?

– Anul 2015, și din punctul de vedere al culturii cartofului, a înregistrat o scădere la producția medie din cauza condițiilor climatice. Pot spune că anul trecut a fost în contrast cu 2014, care a fost un an deosebit pentru că în județe precum Covasna, Harghita sau Brașov am obținut peste 24 de tone la ha, cu mult peste media obișnuită multianuală. În schimb, 2015 a fost un an dificil din cauza secetei, și estimăm că producția a fost mai mică față de medie cu până la 20 de procente. Trebuie spus că acolo unde s-a irigat lucrurile au stat mai bine, culturile nefiind afectate în mod deosebit, iar producția fiind una normală. Însă, unde nu s-a putut iriga, au fost mari probleme. De exemplu, în zona Târgu-Secuiesc seceta a fost extremă, de aceea și producțiile au fost mici. În zona Brașovului producția a fost ceva mai bună, dar a fost mai mică comparativ cu anul 2014 cu circa 10%.

– Acum, la început de primăvară, cum se vede anul 2016 pentru cultura cartofului?

– Sigur, e cam devreme să prevedem acum ce producție vom obține... Totuși, faptul că se înregistrează un deficit de apă, fapt cu totul anormal acum, la început de primăvară, s-ar putea să creeze probleme culturilor de cartofi în decursul anului. Însă prognozele meteorologilor spun că luna aceasta vom avea precipitații peste media multianuală și atunci întreaga situație se poate schimba. Marea problemă este dacă putem interveni eficient din punct de vedere tehnologic. Adică să putem păstra apa în sol, să nu lucrăm foarte energic solul și să reușim să plantăm la timp, astfel încât cartoful să poată beneficia de cantitatea de apă care este în sol. Și nu în ultimul rând trebuie să ne orientăm spre soiuri cu o dinamică bună și maturare timpurie. Dacă reușim acest lucru, chiar dacă la vară va fi secetă, culturile de cartof nu vor mai fi afectate.

– Cu alte cuvinte, tot de irigații, mai bine-zis de lipsa lor, ne lovim și la această cultură...

– Absolut! Și asta în ciuda faptului că în această zonă intracarpatică, cultura cartofului este predomi­nantă și în mod normal aveam nivele de precipitații peste medie. Acum situația s-a schimbat și din acest motiv trebuie intervenit. În aceste condiții, nu se poate să lași la mâna hazardului culturile. Este o cultură extrem de rentabilă, intensivă, dar apa trebuie dată când planta are nevoie. În actualele condiții pot spune că, din păcate, distribuția naturală a apei nu mai ajută întotdeauna planta așa cum are nevoie. Deci avem imperios nevoie de un sistem bun de irigare.

– În ultimii ani se observă o impredictibilitate tot mai mare a vremii cu tot ce presupune aceasta. Ce strategii ar trebui adoptate pentru următorii ani?

– La Institutul Cartofului de la Brașov avem trei soiuri de cartof care deja sunt brevetate și care au o mare toleranță la stresul termohidric. Iată că de data aceasta, forțați de împrejurări, venim cu o soluție biolo­gică pentru a putea face față acestor schimbări climatice. Cu aceste noi soiuri potențialul de producție nu este afectat atât de puternic precum soiurile superintensive care vin din vestul Europei și care sunt învățate cu foarte multă apă. Așadar, pe plan local soluții există.

Bogdan PANȚURU

Abonează-te la acest feed RSS