Creșterea interesului consumatorilor pentru fructe ecologice, de înaltă calitate în ceea ce privește gustul și conținutul nutrițional, îi motivează pe fermierii români să își îmbunătățească tehnologia de cultivare a fructelor de pădure în fermele lor, iar un punct de sprijin important în accelerarea realizării acestor îmbunătățiri îl reprezintă etapele proiectului ResBerry – ,,Obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității“.

Proiectul ResBerry îşi propune să furnizeze cunoștințele necesare și să demonstreze eficiența unor instrumente noi în restabilirea biodiversității solului și a culturilor de arbuști fructiferi în sistem ecologic, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută în fața bolilor și dăunătorilor. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 3 ani, urmând a se finaliza în anul 2024, și este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, CCCDI – UEFISCDI, cod proiect ERANET-COREORGANIC-ResBerry-1, în cadrul PNCDI III şi este coordonat de Universitatea Hochschule Geisenheim din Germania, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București, University of Copenhagen (UCPH) din Danemarca, National School of Agriculture in Meknès (ENAM) și Faculty of Sciences Moulay Ismail University (UMI) din Maroc, Research Institute of Horticulture – National Research Institute (INHORT) din Polonia și Cooperativa Agricolă Rodagria Produce din România.

Obiectivele principale ale proiectului sunt: implementarea unor soluții tehnice cu rol preventiv pentru întreținerea plantațiilor ecologice de arbuști fructiferi pentru protejarea biodiversității cu ajutorul plantelor companion sub formă de benzi înierbate, plante sanitar și acoperitori de sol; restabilirea diversității comunității microbiene a solului din plantațiile de arbuști fructiferi cultivați în sistem ecologic, pentru a asigura o reziliență crescută a culturilor la factorii de stres biotic și abiotic; creșterea gradului de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea metodelor inovatoare de combatere a dăunătorilor (cum ar fi nematozii entomopatogeni pentru combaterea musculiței cu aripi pătate și entomovectorii pentru controlul putregaiului cenușiu); evaluarea influenței soluțiilor propuse asupra producției și calității nutriționale ale fructelor arbuștilor fructiferi și evaluarea așteptărilor consumatorilor cu privire la măsurile propuse.

Plantele companion reprezintă o abordare ecologică și pot crește biodiversitatea și productivitatea culturilor de zmeur sau căpșun, prin reducerea la minimum a dezvoltării dăunătorilor în câmp, contribuind la menținerea fertilității solului, atrăgând entomofauna utilă (polenizatori și prădători), și de asemenea, influențând microbiologia solul prin producerea de compuși vegetali activi biologic.

Deoarece cultivarea arbuștilor fructiferi (zmeur și căpșuni) este afectată de o varietate de factori abiotici și biotici de stres, în special de problemele asociate cu bolile și dăunătorii, plantele companion pot fi o soluție pentru îmbunătățirea producției și a calității fructelor în ceea ce privește gustul, aspectul și conținutul nutrițional.

Principalele beneficii ale cultivării zmeurului și căpșunilor în culturi intercalate cu unele legume au fost recunoscute în diferite studii din ultimii ani. Sparanghelul, fasolea, mazărea, spanacul, salata verde, usturoiul, ceapa, hreanul și rubarba pot fi folosite pentru îmbunătățirea calității solului prin fixarea azotului, polenizarea și atragerea insectelor prădătoare, precum și pentru îmbogățirea solului în elemente minerale, care ulterior vor influența aroma fructelor. Amestecurile de semințe de leguminoase și graminee, de exemplu Trifolium repens L. var. Pirouette, Lolium perenne, Festuca rubra, Poa pratensis, Festuca rubra comutata, pot fi folosite pentru culturile intercalate cu zmeur și căpșuni, având o mulțime de beneficii, precum creșterea productivității și calității fructelor, potrivit ultimelor cercetări efectuate de specialiști.

O temă de interes la nivel european este îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare a arbuștilor fructiferi, prin introducerea unor verigi tehnologice inovative menite să sporească biodiversitatea supra- și subterană în culturile ecologice, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută față de boli și dăunători. Astfel, în cadrul Etapei III a proiectului ResBerry pentru anul 2023 au fost propuse spre realizare următoarele activități:

1. Influența sistemelor de conducere și a utilizării plantelor companion în culturile ecologice de arbuști fructiferi.

2. Analiza efectului antagonist al unor inoculanți microbieni în plantații ecologice de căpșun și zmeur.

3. Testarea entomovectorilor în culturi ecologice de arbuști fructiferi.

4. Analiza producției din punct de vedere cantitativ, calitativ și al acceptanței consumatorilor.

Proiectul ResBerry este implementat de o echipă de cercetători din cadrul Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și de membri ai Cooperativei Agricole Rodagria Produce.

Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare reprezintă cea mai nouă infrastructură de cercetare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, având 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație, aici desfășurându-se activitatea de cercetare pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează numeroase teme de actualitate.

Cooperativa Agricola Rodagria Produce România, reprezentată prin intermediul domnului Bogdan Mihalcea, este partener în proiectului ResBerry si contribuie la implementarea testelor experimentale din cadrul plantațiilor de zmeur și căpșun.

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului ResBerry puteți găsi pe paginile web: https://projects.au.dk/; https://www.usamv.ro/, https://www.qlab.ro/proiecte/ și https://www.rodagria.com/resberry, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe pagina web a Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București: http://www.usamv.ro/.

Explicații

1 – Beneficiile plantelor companion.

2 – Obiectivele proiectului.

3 – Exemple de plante campion.

4 – Etapele principale ale proiectului.

5 – Sigle parteneri și proiect.

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CSIII dr. ing. chim. Oana-Crina BUJOR-NENIȚA (Director de proiect),

ACS drd. ing. hort. Lavinia Mihaela ILIESCU-UDREA (membru în echipa de cercetare)

Căpşunul este o cultură care găsește condiții prielnice pentru dezvoltare în aproape toate zonele ţării, fiind capabil să dea producţii de peste 10 t/ha în primul an de la plantare. Pentru aceasta se vor alege terenuri cu fertilitatea naturală cea mai ridicată, mecanizabile, prevăzute cu sistem de irigare.

De regulă, solurile indicate pentru căpșun sunt cele cu textură lutoasă, luto-nisipoase sau luto-argiloase, cu Ph 5,6-7, iar ca plante premergătoare sunt recomandate plantele prăşitoare și cerealele. Este interzisă amplasarea culturii pe locuri erbicidate în anul precedent cu erbicide, precum și cultivarea de căpşuni după căpşuni, cartofi sau tomate.

Căpşunul este o specie cu talie mică și este adesea distrus de stagnările de apă. De aceea, încă de la amplasarea culturii se vor evita terenurile unde apa este în cantități mari. Pentru corectarea eventualelor denivelări rămase de la culturile premergătoare se face nivelarea de întreţinere, manual sau mecanic.

Fertilizarea culturii de căpșun se face cu 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat fără seminţe de buruieni sau rizomi oei cu 500 kg superfosfat şi 600 kg/ha sare potasică. Îngrăşămintele se împrăştie înainte sau în timpul arăturii, cu puțin timp, pentru că gunoiul de grajd neîncorporat imediat pierde sub acţiunea vântului şi a soarelui mari cantităţi de fertilizant. În mod automat îngrăşămintele se încorporează.

Pentru a avea o cultură sănătoasă, materialul săditor (stoloni) trebuie să fie achiziționat din pepiniere autorizate, libere de agenţi fitopatogeni şi dăunători, cu calitatea biologică „stoloni certificaţi“. Plantarea lor se face la 28-30 cm, odată cu acestea încorporându-se şi îngrăşămintele aplicate.

Rădăcina se fasonează, adică se îndepărtează resturile de filamente şi se lasă1-2 frunzuliţe, doar dacă depăşeşte 20 cm. Mocirla trebuie să fie suficient de consistentă pentru a adera pe rădăcină.

În timpul efectuării lucrării stolonii nu trebuie să fie expuşi la soare sau vânt. Ei se aşază în lădiţe cu care se vor transporta la locul unde se dorește instalarea culturii. Plantarea căpșunilor se face toamna în luna octombrie şi primăvara în lunile martie-aprilie.

Poziţia rădăcinii trebuie să fie perfect verticală şi dreaptă. Plantarea manuală cuprinde operaţiile de: executarea gropii cu plantatorul, introducerea stolonilor în groapă şi strângerea rădăcinilor (împănarea) cu plantatorul. Distanţa de plantare se face la 80-90 cm între rânduri şi 25-30 cm între plante pe rând. Se asigură o densitate de 40-50.000 plante/ha.

Irigarea

Căpşunul este o specie cu pretenţii foarte mari faţă de apă. Pentru a evita problemele, trebuie să se aplice 4-6 udări cu norme de 300-400 mc/ha în funcţie de zonă şi de cantitatea de precipitaţii căzute în perioada respectivă.

Greblarea culturii, strângerea şi arderea resturilor vegetale se va face primăvara devreme înainte de pornirea în vegetaţie. Cosirea, strângerea şi arderea resturilor vegetale sunt operațiuni care se efectuează imediat după recoltare.

Menţinerea culturilor pe rod se va menține maximum 3 ani, culturile bătrâne fiind cele mai predispuse atacului de boli şi dăunători.

Îngrăşarea fazială cu azot se efectuează în două reprize: primăvara foarte devreme, imediat după cosirea frunzelor (iunie)

Mulcitul cu paie la recoltarea fructelor este un procedeu care apără fructele coapte de contactul cu solul şi menţine umiditatea în sol. Mulcitul se face în perioada de înflorire a plantelor. Cantitatea minimă necesară este de 6 tone paie la hectar.

Recoltarea fructelor se face eşalonat, fiind necesar 3-8 treceri prin parcela respectivă. Căpșunile se culeg cu codiţă, evitându-se orele cu insolaţie puternică.

Imediat după încheierea recoltării fructelor se va face cosirea frunzelor și îngrăşarea cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.

Alte lucrări specifice culturii de căpșuni sunt: erbicidarea cu erbicide preemergente şi antigraminicide, tratamentele fitosanitare, irigarea repetată ori de câte ori este nevoie, întreţinerea repetată prin praşile manuale numai toamna şi primăvara folosind erbicide.

Fermierii preferă soiuri la care se recoltează 70-80% din producţie în primele 3-4 reprize, însă, în mod obişnuit fructele unui soi de căpşuni se recoltează în 5-6 reprize. Fructele mari sunt pentru consum în stare proaspătă, iar cele mijlocii sunt destinate pentru dulceţuri.

Căpșunile au vitamine precum C, E, B1, B2, B6, K, PP, fructele au și acid folic, fier, calciu, magneziu și fibre, care ajută la digestie. Căpșunile conțin o substanță numită antocianina, responsabilă de stimularea arderii depunerilor de grăsime, au foarte puține calorii, așa că nu contribuie la acumularea de kilograme. Vitamina C din căpșuni ajută și la producerea colagenului care va îmbunătăți elasticitatea pielii. Căpșunile sunt bogate în potasiu, vitamina K și în magneziu, aliați de nădejde ai oaselor puternice. Mai mult, aceste fructe sunt bune în perioada prenatală. Acidul folic este recomandat femeilor gravide sau celor care își doresc o sarcină, iar căpșunile conțin, conform studiilor de specialitate, 21 mg per porție.

Soi valoros de căpşuni

Pentru a fi competitiv un soi trebuie:

• Să fie rezistent la ger, secetă, boli, dăunători,
• Să aibă potenţial productiv ridicat.
• Să aibă fructe mari intens colorate,
• Să fie rezistente la manipulare şi transport,
• Să fie durata recoltării de 18-24 de zile,
• Să nu scadă prea mult greutatea medie la ultimele reprize de recoltat.
• Să fie ridicat potenţialul productiv, cel puţin doi ani pe rod.

Anca LĂPUȘNEANU

Soții Moloce Costică – Adrian și Simona din comuna Gălănești, satul Hurjuieni, județul Suceava, au muncit ani întregi în Germania pe plantațiile cu căpșuni. După ce au învățat tehnologia de cultivare şi, mai ales, să vândă fructele s-au întors în satul natal unde, în urmă cu opt ani, au pus pe picioare propria afacere cu căpșuni. Astăzi cei doi soți cultivă o suprafață de 10 hectare.

„În ultimii ani ai facultății (2008-2009) ne căutam un loc de muncă, dar nicio firmă nu angaja sau cerea experiență. Am ales să mergem ca sezonieri în Germania la căpșuni, acolo am văzut exact cum se cultivă, am învățat foarte multe despre această cultură și astfel în anul 2014 am luat hotărârea să începem ceva în România. Am realizat că cea mai multă experiență practică o avem în agricultură și nu în domeniile în care ne-am pregătit, astfel am decis să plantăm primii noștri 30 de ari de căpșuni“, ne spune tânăra suceveancă.

Terenul pe care au plantat primii căpșuni le-a fost pus la dispoziție de părinți, iar cu puținii bani strânși din Germania au înființat mica plantație. „Până în anul 2022 nu am accesat fonduri europene, iar tot profitul realizat din căpșunărit și alte culturi adiacente (cultură mare: porumb, grâu și alte cereale) l-am reinvestit în agricultură și utilaje. Folosim soiuri remontante și unifere, alese în așa fel încât să fie cât mai gustoase și să ne asigure căpșuni din luna mai până la venirea brumei în toamnă. Ca tehnologie de cultivare folosim sistemul tradițional cu mulcire pe paie, în câmp liber. În cultura noastră se regăsesc soiuri foarte gustoase și aromate, dar cu o producție mai mică. Am ales aceste soiuri în detrimentul celor foarte productive, dar fără gust, pentru a mulțumi cumpărătorii și credem noi că acesta este atuul nostru și motivul pentru care cumpărătorii ne apreciază produsele și vin de departe pentru a le cumpăra.“

În acest moment, în plantația de la Hurjuieni se cultivă 10 hectare de căpșuni. „Nu folosim erbicide, prășim și plivim totul manual și, la nevoie, aplicăm tratamente pentru dăunători. În ultimii ani vremea ne dă cele mai multe bătăi de cap, sunt ani cu precipitații foarte multe care ne strică fructele și ani în care seceta este cruntă (ca în această primăvară), iar sistemul de irigație nu face față, fructele rămânând mici.“

Spre deosebire de producătorii din alte zone, cei doi tineri nu se plâng de lipsa pieţei de desfacere din ţara noastră şi nici de lipsa zilierilor, dimpotrivă. Spun că forţă de muncă se găseşte la preţul corect. Potrivit celor doi, la început comercializau fructele în pieţe, apoi, cu sprijinul Direcţiei Agricole Suceava, au reuşit să intre în supermarket-urile din judeţ. „Mare parte din producție merge către un lanț de supermarketuri (Carrefour), unde livrăm pe toată zona Moldovei, o parte din producție se vinde printr-un magazin propriu amplasat în comuna noastră, iar ce rămâne livrăm unor colaboratori din zona Sucevei. Prețurile cu care vindem variază între 8 și 15 lei/kg. Contează foarte mult producția pe care o avem, precum și calitatea fructelor din anul respectiv. Pe viitor vrem să ne continuăm afacerea cu căpșuni, să fim mai performanți, să creștem și să fim un mic brand în zona noastră. Ne dorim să ne îmbunătățim tehnologiile de cultivare atât la căpșuni, cât și la celelalte culturi și sperăm cu această ocazie să fie cât mai puțină muncă fizică și să avem măcar puțin timp liber“, încheie Simona Moloce.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultivarea căpșunilor este o idee de afaceri profitabilă chiar și pe suprafețe mici. O demonstrează Marius Lungu de la Căpșuni de Aroneanu, un tânăr ieșean care a decis în urmă cu 5 ani să înființeze o plantație de căpșuni pe o suprafață de 1,5 ha în localitatea Aroneanu, din județul Iași. Deși căpșunul are multiple sensibilități, mai ales la boli și la condițiile climatice, tânărul fermier a reușit să pună pe picioare o cultură roditoare, cu fructe care se vând cât ai bate din palme. A mizat pe soiul Albion și a investit în jur de 50.000 de euro. Eforturile sale au fost răsplătite, ținând cont că, doar anul trecut, producția totală a fost de 15 tone / ha.

Livrare după recoltare

„Am o plantație de căpșuni, pe o suprafață de aproximativ 1,5 ha, care a fost înfiintață în urmă cu 5 ani, începând cu jumătate de hectar. Pe parcurs am tot mărit suprafața, iar soiul de căpșuni cultivat este Albion, apreciat ca fiind cel mai gustos și ale cărui caracteristici se apropie cel mai mult de cele ale soiului de căpșuni autohton. Încă de la începutul anului nu a fost chiar așa cum ne-am dorit, a fost frig, apoi au venit căldurile, vom vedea în toamnă ce se mai întâmplă cu vremea. Am avut pierderi de 30% din cauza vremii. Într-un an recoltăm de trei ori, cu o pauză între recoltări; în acest moment suntem la a treia înflorire, iar anul trecut am recoltat până pe 10 noiembrie. Totul depinde de vreme, până dă bruma. La început a fost greu pentru că nu știam ce înseamnă munca în agricultură, nu știam ce înseamnă căpșuni, dăunători, boli, dar aceste aspecte le înveți pe parcurs. La început, venind dintr-un domeniu total diferit, al instalațiilor, și locuind în oraș nu am avut contact cu agricultura. Am considerat că produsul trebuie să ajungă cât mai repede și cât mai proaspăt la consumatorul final, nu neapărat prin supermarketuri sau prin alte lanțuri de magazine și astfel am decis să colaborăm cu magazine de cartier, respectiv băcănii. La început am livrat personal, iar de cca. un an colaborăm cu o firmă de catering care ne ajută să facem livrările direct la domiciliu“, ne spune producătorul ieșean.

Tot ce se recoltează în aceeași zi se și livrează, specifică acesta. „Ambalăm căpșunile în caserole, le etichetăm și se fiscalizează tot pentru că suntem pe societate comercială; o caserolă de 500 g ajunge undeva la 10 lei. Cifrele producției totale, ca să zic așa, le vom vedea abia la sfârșitul anului, dar oricum anul acesta avem mai puțin faţă de anul trecut cu 30%; în 2020 am avut în jur de 15 tone/ha“, adaugă ieșeanul.

Nu te îmbogățești, dar ai un trai decent!

Întreaga investiție ajunge undeva la 50.000 de euro, cost total, precizează Marius Lungu. „Să nu creadă cineva că se îmbogățește dintr-o plantație de căpșuni, noi în 5 ani încă nu am amortizat tot, dar poți avea un venit decent. Pe viitor sper să reușesc să mențin această suprafață. Aș fi dorit mai mult, dar să fiu sincer stau în plantație 16 ore pe zi, iar restul acasă cu familia. Este obositor. Eu îi sfătuiesc pe tineri să se apuce de agricultură pentru că, așa cum este cazul căpșunilor, produsele locale sunt tot mai căutate datorită gustului.“

Beatrice Alexandra MODIGA

O afacere făcută cu pasiune, care promovează și alimentația sănătoasă, începe să dea roade. Valentina Velicu (21 de ani) este printre primii tineri ambițioși care au primit sprijin pentru deschiderea unei afaceri în cadrul proiectului NEETs în antreprenoriat, în anul 2020, respectiv înființarea unei plantații de căpșuni în satul Brădești, comuna Vinderei, județul Vaslui, pe o suprafață de 15 ari, cu o producție de 3 tone.

6.500 euro – fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement

„Povestea a început în anul 2019. Eram plecată în Anglia la muncă, nu mă puteam adapta acolo oricât de mulți bani obțineam, dorul de casă și de locul natal mă chema tot mai mult. Așa că împreună cu prietenul meu am decis să investim în ceva banii pe care i-am strâns și ne-am gândit la cultura de căpșuni! De ce? Pentru că sunt fructe căutate de multă lume, pe care oricine își permite să le cumpere. Am început cu 3.000 de plante pe care le-am achiziționat din bani proprii, până în anul 2020, când am optat pentru fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement. Am obținut astfel 6.500 euro pentru a ne extinde și pentru a achiziționa o serie de echipamente. Așa am ajuns în momentul de față să avem 9.000 de plante. Și cu siguranță nu ne vom opri aici, avem un orizont destul de larg și ne dorim să fim cât mai cunoscuți“, povestește cultivatoarea Valentina.

Soiuri certificate de la pepiniere din țară

Pentru alegerea terenului tânăra ne mărturisește că a avut nevoie de o analiză a solului, după care a putut pregăti biloanele pentru plantare, dar și de mai multe soiuri pentru o producție scontată. „În momentul de faţă, noi nu avem o mașinărie specială de realizat biloane, dar folosim motocultorul achiziționat prin intermediul proiectului și, bineînțeles, apelăm la zilieri. Biloanele, ca să fie mai pe înțelesul tuturor, ajută la înrădăcinarea plantei, ferește fructul de pete, ține umiditate în sol, plus multe alte beneficii. Avem biloane atât în aer liber, cât și în sere. Noi avem cultivate patru soiuri diferite: Honeoye, Elsanta, Amandine și Albion. Am ales aceste soiuri deoarece sunt aromate, productive, sunt soiuri timpurii și cu condiții pedoclimatice foarte bune. Sunt achiziționate de la cele mai mari pepiniere din România care oferă certificat în baza căruia știm că planta nu are nicio boală sau bacterie. Noi deținem în momentul de față o suprafață de 15 ari și producem undeva la 3 tone de căpșuni. Pentru a feri plantele de anumiți dăunători și pentru a nu se usca folosim Nutricomplex, după care soarele și apa ne sunt prieteni. Cea mai mare problemă pe care o evităm pe cât posibil apare în timpul verii, când planta are mari șanse să intre în colaps din cauza temperaturilor ridicate. De aceea, anul acesta vom face un sistem de umbrire pentru a evita aceste neplăceri“, mărturisește vasluianca.

Distribuție „door-to-door“ în Vaslui și Iași

Distribuția căpșunilor pentru Valentina are un rol foarte important, adaugă aceasta. „Fructele sunt culese și livrate în aceeași zi, sunt puse în caserole din plastic, transparente, care dispun de orificii pentru aerisire la bază și pe capac; oferă posibilitatea fructelor să respire. Capacitatea caserolei este de 500 g, iar prețul diferă, nu este unul fix. Se începe de la 30 de lei/kg și descrește până la terminarea sezonului. Distribuția se face „door-to-door“, din ușă-n ușă, datorită faptului că ne gândim și la mămici cu prichindei care nu pot pleca oricând de acasă sau la bătrânii care nu se pot deplasa etc. Pe timpul pandemiei am fost uimiți să vedem că avem atâtea solicitări; pentru cei care au lucrat de acasă era un moment destul de bun pentru a savura căpșuni proaspete și răcoritoare. Livrăm atât în zona Vasluiului, cât și în Iași. Ne dorim să ne extindem, să avem șansa de a intra pe un lanț de supermarket-uri, de a oferi locuri de muncă, să putem sprijini în continuare produsele bio, să înființăm și alte afaceri legate de produsele bio. Nu ne mai dorim să plecăm din țară deoarece putem face multe lucruri aici, în România noastră frumoasă, doar că avem nevoie de mult mai mult sprijin“, încheie Valentina Velicu.

Caracteristicile soiurilor

• Albionul este un soi care formează tufe de o vigoare medie și cu o productivitate ridicată. Este răspândit și extrem de apreciat în SUA, fiind cultivat prima dată la University of California. Căpșunele din acest soi sunt de dimensiuni mari, aromatice și cu o productivitate pe tot parcursul anului.
• Honeoye este un soi timpuriu cu o productivitate remarcabilă, răspândit și recunoscut pe plan mondial datorită calităților sale deosebite. Fructul este de dimensiuni medii-mari (25-30 g), de formă conică, iar culoarea este de roșu închis. Este apreciat de consumatori datorită gustului deosebit.
• Elsanta este un soi de căpșun olandez foarte cultivat în Europa datorită productivității ridicate și rezistenței la boli. Calitatea fructelor: mari (20-25 g), uniforme, conic rotunjite, culoare roșu strălucitor.
• Amandine este un soi cu o creștere erectă cu un foliaj nu foarte bogat, fructul este frumos în formă de inimă și lucios, pulpa este roșie, gustoasă și fermă, de mărime medie spre mare, se păstrează foarte bine și nu își pierde calitățile nici în perioadele calde.

Beatrice Alexandra MODIGA

La COACĂZ, ZMEUR și MUR – se va aplica un tratament la apariția butonilor liberi pentru combaterea bolilor foliare, acarienilor, afidelor, țânțarului frunzelor (Dasineura tetensi) și insectelor defoliatoare cu:

• DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,4% + CALYPSO 480 SC – 0,02%.

La CAPŞUN  – se va aplica un tratament la buton alb pentru a combate pătarea albă, pătarea purpurie,  putregaiuri, molia căpșunului, acarieni, păduchi de frunze cu:

• CAPTAN 80 WDG – 0,15%  sau DITHANE M 45 – 0,2% + ALIETTE 80 WG – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează ;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate  timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Tratați CĂPŞUNUL pentru combaterea putregaiului pielos al fructelor și coletului, pătarea albă și purpurie a frunzelor cu unul din fungicidele:

ALCUPRAL 50 PU – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5%.

Tratamentul se va efectua la apariția primelor frunze.

Tratați ZMEURUL pentru a combate septorioza, antracnoza, arsura lăstarilor, pătarea cenușie a frunzelor cu unul din produsele:

ALCUPRAL 50 PU – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5%.

Tratamentul se va efectua la umflarea mugurilor.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenții următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor autorizate;

- nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menținerea evidenței pe o perioadă de cel puțin 3 ani a produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Căpşune autohtone produse de un fermier din Rădoaia, comuna Parava, un real succes în județul Bacău și în împrejurimi. Florin Panaite, de 48 de ani, fost operator chimist la Rafo Oneşti, cultivă de câţiva ani căpşune pe cca 10.300 mp. Toată tehnologia de cultivare a căpșunului este adusă din Italia, de la cei mai pricepuți fermieri din nordul Italiei, din Provincia de Trentino, și se pare că fermierul nostru o păstrează cu strictețe, rămânând un secret al gospodarului muncitor și chibzuit. O astfel de investiție ajunge la peste 50.000 euro/ha, dar profitul nu ezită să apară. Ultima producție obținută a fost de cca 30 t/ha, prețurile în perioada de vară au oscilat de la 8 lei/kg până la 16 lei/kg, iar toamna târziu au ajuns chiar și la 25 lei/kg.

Când o ușă se închide, o alta se deschide

– Cum a luat viață această afacere și când?

– Am absolvit școala profesională de operator chimist și am lucrat nouă ani la Rafo Onești până în anul 1997, când s-au făcut primele restructurări de posturi. În acel an am fost și eu pe acea listă, rămânând fără serviciu. Mult mai târziu, în anul 2006, mi-am luat inima în dinți și am plecat în Italia, la o soră de a mea, pentru a-mi căuta de lucru. Nu a fost foarte greu, deoarece încă din prima zi de când am ajuns acolo mi-am găsit un loc de muncă în agricultură. Astfel, am început să construiesc împreună cu noul patron solarii pentru căpșuni. În luna iunie a acelui an am rămas uimit de ce am putut face, respectiv la câtă recoltă de căpșune a avut acel patron! Așa ceva visam să am și eu, dar mă gândeam la sărăcia din țară și mă întristam din nou. Lucrând cu acel patron zi de zi, am învățat cum se fac toate lucrările. În toamna anului 2013 m-am hotărât să mă reîntorc în țară, să fac și eu o cultură de căpșun, precum cea din Italia. Am cumpărat toate materialele necesare, am încărcat două microbuze cu „fiare“ și am ajuns în țară, unde am și început lucrările. Pentru mine acest lucru a însemnat o mare bucurie deoarece știam ce fac, cu toate că „consătenii“ mei se uitau la ceea ce făceam ca la niște nave spațiale și tot vorbeau pe la colțuri despre ceea ce urma să realizez. Și... am făcut bine, pentru că într-un final au rămas toți uimiți de ce producție am avut!

– Ce soiuri folosiți?

– Căpşunele produse de mine sunt din soiurile Capri, Ischia și Albion, care îmi permit să recoltez până toamna târziu. În anii trecuţi am avut de cules până la mijlocul lunii noiembrie.

– Cum are loc procesul de distribuție în zonă?

– Cei care îmi cunosc produsele vin direct acasă, dar mă deplasez și eu când am comenzi la magazine și depozite. Dar, cu siguranță, cine a mai cumpărat de la mine va mai cumpăra. Totul este apreciat când vinzi un produs de calitate. De altfel, am multe comenzi la Brașov și București. În Bacău produsele mele sunt cunoscute pe piață datorită calității lor. Așa am fost educat: ce nu-mi place să cumpăr, nu vând celorlalți!

– Ce sfaturi dați celor care vor să se apuce de o astfel de cultură?

– În viață trebuie să ai curaj să poți face ceva. Dar trebuie să îți și placă munca. Consider că nu poți face performanță în agricultură... fără multă dragoste, deoarece cu plantele trebuie să vorbești și să le mângâi, ca pe un copil când vrei să te asculte.

Beatrice Alexandra MODIGA

Promisiunea banilor mulți câștigați după doar câteva luni de muncă a determinat un adevărat exod al românilor în străinătate. De obicei, călătoria către tărâmurile făgăduinței se termină în plantațiile de căpșune din Spania, Anglia sau Germania. Așa că expresia „căpșunarii români“ a devenit deja proverbială. Ca să fim în trend, despre acest subiect vorbim și în articolul de față. Noutatea este însă că vorbim despre un căpșunar care nu a dat România pe Spania. Florin Roșaidan are 41 de ani și cultivă căpșune în Herăști, județul Giurgiu.

Agricultura este singura meserie pe care Florin a avut-o vreodată și spune că este rentabil să fii agricultor în România, dar asta doar dacă te implici necondiționat și ai grijă de nevoile pământului. El și familia sa s-au dedicat exclusiv acestei activități și au în proprietate un hectar de pământ și alte 5 hectare și jumătate luate în arendă. În gama culturilor pe care le cultivă familia Roșaidan se regăsesc grâul, orzul, porumbul și lucerna. Însă în Herăști există și suprafețe însemnate cu plantații de zmeură, mure și căpșune. De altfel, în câmp, pe plantația sa cu căpșune, l-am găsit și Florin. La vremea când am ajuns acolo, căpșunele începeau să dea în pârg, așa că în decursul săptămânilor ce vor urma producția, o parte din ea, urma să plece spre valorificare. Am întrerupt vizita în câmp a familiei Roșaidan pentru a afla mai multe despre ce înseamnă să fii căpșunar în România.

În urma discuției purtate am aflat că, în momentul de față, cultivă aproximativ un hectar cu căpșune și că eforturile financiare pentru a susține această activitate sunt însemnate (pentru plantarea unui hectar sunt necesare 25.000-35.000 de plante, iar o plăntuță costă 30 de bani). A ales soiurile Marmolada și Alba, despre care spune că sunt rezistente la boli și dăunători și că nu sunt ușor perisabile, motiv pentru care valorificarea se poate face treptat. Pentru a se asigura că plantația va da o recoltă care să asigure un oarecare profit a fost nevoit să implementeze în primul an un sistem de irigare prin picurare pe aproximativ 11.800 de metri. Pentru a-l pune în funcție a achiziționat pompe, inițial pe benzină, convertite apoi pe gaz pentru a scădea cheltuielile cu combustibilul. Deși nu poate estima investițiile făcute, spune că suma pentru întreținerea plantației de căpșune este însemnată. Până acum a făcut investiții doar din resurse personale, însă recent a accesat și fonduri europene. În urma acestui demers speră să obțină 40.000 de euro, bani pe care îi va folosi pentru achiziționarea unor utilaje, tractor, instalație de erbicidat, echipamente care să îl ajute să eficientizeze munca. Dacă va primi acești bani, ia în calcul și posibilitatea de a-și extinde plantația. Este conștient că va fi mai mult de muncă – toate lucrările agrotehnice în plantație sunt realizate de el și soția sa, doar în perioada culesului plătesc zilieri pentru a-i ajuta la recoltare – dar și banii vor fi mai mulți. Deși schimbările bruște de vreme au afectat plantația de căpșune, Florin Roșaidan speră ca anul acesta să recolteze aproximativ 10 tone de fructe, ce vor pleca cel mai probabil spre București.

„Valorificarea este principala problemă pentru că sunt nevoit să vând căpșunele la stradă sau să plec cu ele spre angrourile din București. Deși prețul oferit de samsari este mai mic, această a doua variantă este de preferat pentru că pot vinde o cantitate mai mare. La stradă prețul kilogramului de căpșune pornește de la 4 lei și ajunge la cel mult 10 lei. În angro obțin maximum 8,5 lei, dar acolo reușesc să vând întreaga producție. Comparativ cu munca depusă, prețurile sunt cam mici, dar deocamdată ne mulțumim și cu atât. Dacă mă voi extinde, este posibil să încerc încheierea unor con­tracte cu magazinele mai mari“, spune căpșunarul din Herăști.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 28-29

Condițiile climatice din ultimele zile au favorizat apariția și dezvoltarea dăunătorului/bolii: putregai cenușiu (Botrytis cinerea) și pătarea albă (Mycosphaerella fragariae) la culturile de CĂPȘUNI.

Recomandări?

• Folosiți produsul: TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau alte produse similare omologate.

Perioada optimă de tratament: 12-15.05.2017.

• Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor.
• Respectați prevederile legale ale Ord. Nr. 45/1991 al MAA 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor 68/05.02.1992, al Ministerului Mediului 15.b/3404/1991 al departamentului pentru administrație locală și 127/1991 al Asociației Crescătorilor de Albine din România privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide mai ales în perioada de înflorire.

Sursa –Oficiul Fitosanitar Timiș

Căpșunul (Fragaria viridis) este o plantă cu fructe tonice, gustoase și aromate, bogate în săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sodiu, vitamine (C, B1, B2, E), acid salicilic, acid elagic, acid pantotenic, proteine, zaharuri, flavonoide, uleiuri volatile, tanin și polifenoli cu rol antioxidant. Acestea au numeroase proprietăți terapeutice: stimulează imunitatea naturală și funcțiile hepatice, reglează tensiunea, remineralizează organismul, au efect detoxifiant, scad colesterolul etc. Fructele se folosesc în stare proaspătă ori conservate sau prelucrate sub formă de compoturi, siropuri, gemuri, dulcețuri etc.

Este o plantă perenă, semierboasă, care crește sub forma unei tufe scurte (15-40 cm înălțime). Rădăcinile sunt adventive, fibroase, cu mare capacitate de ramificare, de grosimi aproximativ egale, având culoarea roz-gălbuie (cele tinere sub 1 an) sau neagră (vârsta mai mare de 1 an). Marea masă a sistemului radicular (80%) se dezvoltă până la adâncimea de 20 cm, dar în sol bine afânat explorează până la 40-60 cm și lateral la 30 cm. Tulpina este perenă, scurtă, ce ajunge până la 15-20 cm înălțime, formată din ramificații pe care cresc frunzele, pedunculii florali, stolonii, mugurii. Frunzele sunt mari, trifoliate, lung pețiolate, dințate, lucioase sau pubescente, verzi, cu stipele variabile ca mărime, formă și culoare. Florile la căpșun sunt grupate în câte 5-10 inflorescențe, fiecare cu câte 5-8 flori albe. Fructele sunt achene, în general în formă de inimă (cordiforme), conic-alungite sau sferice, de culoare roșu deschis, luminos, până la roșu închis.

Soiuri

În România se folosesc fie soiuri produse la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Piteşti-Mărăcineni ori stațiunile din subordine, fie provenite din import. Cele mai utilizate sunt Premial (timpuriu, 12-15 t/ha), Magic (20 t/ha), Coral (23-30 t/ha), Red Gauntlet (26 t/ha), Real (20 t/ha), Elsanta (olandez, semitimpuriu, 18-20 t/ha), Honeoye (SUA, 20-25 t/ha), Elegance (30 t/ha), Matis (Franța, 25-30 t/ha), Senga Sengana (semitardiv, 18-20 t/ha), Pegasus (Marea Britanie, 20 t/ha), Anita, Clery, Safir (semitimpurii), Benton, Satmarean (târzii) etc. Ca soiuri remontante au apărut numeroase oferte: Diamante, Portola, San Andreas, Seva etc. Cultivatorii români s-au orientat, în ultima vreme, înspre soiurile cu coacere mijlocie sau târzie, cu o perioadă de recoltare mai mare de timp. De reținut: cercetările au demonstrat că producțiile din plantațiile comerciale de căpșun sunt de la 2-7 ori mai mari dacă la înființare se folosește material biologic (stoloni) liber de agenți patogeni și de înaltă valoare biologică.

Epoca de plantare

Agricultorii români folosesc, în cultura căpșunului, tehnologii noi și material săditor refrigerat în cultura multianuală (trei-cinci ani, perioadă după care este nerentabil să mai fie păstrată). Ca epocă de înființare a culturii avem: plantarea de toamnă, din a doua jumătate a lunii august până în octombrie, dar nu mai târziu de 15 octombrie, specifică arealelor cu precipitații abundente; plantarea de primăvară, în luna martie-aprilie, recomandată pentru zonele din nord; plantarea de vară, din 15 iulie şi până în 15 august, utilizată pentru cultura anuală, dar care se folosește cu succes și pentru cultura multianuală.

Pregătirea solului

Capșunul dă rezultate bune și foarte bune pe solurile cu textura mijlocie, lutoase, luto-nisipoase, permeabile, cu o bună capacitate de reținere a apei, cu reacție slab acida sau neutra (pH = 5,5-6,8), care să nu formeze crustă după ploi (luncile râurilor, cernoziomuri, cenușii de pădure, brun roșcat de pădure). Un teren potrivit pentru căpșun trebuie să fie plan (fără denivelări), să fie bine mărunțit, fertil, afânat, reavăn pe o adâncime de 20-45 cm, să nu prezinte buruieni, resturi materiale sau organice de la cultura anterioara și să aibă la îndemână sursa de irigare a plantelor. La pregătirea terenului avem în vedere fertilizarea cu 40-60 t/ha gunoi de grajd, 200 kg/ha superfosfat și 200 kg/ha sare potasică. Acolo unde solul este infestat cu viermele sârmă și larva cărăbușului de mai se face neapărat o dezinfecție puternică a substratului. Se execută apoi arătura la 28-30 cm, se mărunțește solul cu freza, se bilonează, prilej cu care se întinde sistemul de irigație prin picurare, în cazul culturilor mulcite cu folie neagră (la cultura clasică se folosește aspersiunea) și folia care asigură mulcirea, toate cele trei lucrări fiind mecanice.

Plantarea

Pentru cultura obișnuită, distanțele de plantare sunt de 75-80 cm între rânduri și de 22-25 cm între plante pe rând, iar pentru cultura în benzi, de 85-95 cm între benzi, 35-40 cm între rânduri pe bandă și de 20-25 cm între plante pe rând. La cultura fără folie, terenul se marchează cu țăruși, la distanțele de plantare între rânduri, apoi se întind sfori, cu distanța marcată între plante pe rând. În cazul în care se utilizează folia, distanțele sunt deja marcate. La materialul adus din stolonieră se efectuează fasonarea – rădăcini plus frunze (lucrarea nu se practică la stolonii refrigerați, care vin la dimensiunile stas) și mulcirea într-un amestec de balegă proaspătă, apă și pământ. Plantarea se face manual, cu plantatorul, după ce terenul a fost în prealabil irigat. Adâncimea de plantare se alege cu grijă astfel încât mugurele central să nu fie îngropat în sol, dar nici să fie prea mult peste nivelul solului, în ambele cazuri producția fiind influenţată negativ. După plantare se aplică imediat irigarea.

Lucrări de întreţinere

În primul an se completează golurile, pentru a asigura o densitate bună pentru anul de producție următor și se irigă de ori de câte ori este nevoie. În anul următor, lucrările de întreținere constau în: greblarea terenului, mulcirea cu paie, în cazul culturii fără folie, în luna aprilie (elimină riscul ca fructele să vină în contact cu solul, se reduce riscul unei infecții puternice cu Botrytis și se împiedică parțial dezvoltarea buruienilor), irigare (norme de 100-120 mc/ha, la udarea prin picurare și 300-350 mc/ha, la irigarea prin aspersiune), tratamente împotriva bolilor (mana, făinarea, pătarea brună, albă și roșie, putregaiul cenușiu) și dăunătorilor (viermele sârmă și cărăbuşul de mai), fertilizarea fazială, lucrări de întreținere ale solului (în cazul culturilor clasice), însoțită de lucrarea de eliminare a stolonilor. Recoltarea se face în 3-4 reprize, începând cu luna mai, la soiurile timpurii, sau 6-7 serii, la soiurile cu o fructificare mai densă.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 18-20

Ioan Faur este un crescător de oi din Satu Mare. L-am cunoscut la IndAgra, unde venise pentru a-şi prezenta cele mai frumoase exemplare din rasa Ţurcană Bălă. Oile sale ne-au atras şi nouă atenţia, aşa că ne-am oprit la o discuţie pe tema oieritului în România, dar şi pe seama acestei rase. „Nu mi-a plăcut cartea, aşa că viaţa m-a pus la oi“, spune jovial ciobanul din Satu Mare. Fireşte că adevărul este departe de această mărturisire şi că alegerea de a deveni crescător de oi i-a aparţinut în totalitate. A fost un debut greoi, dar astăzi are peste 2.000 de oi. Creşte două rase, una franceză şi alta românească omologată în 2007. Ţurcana Bălă, originară din zona Sibiului, Şugag, este în turma sa de 20 de ani şi în tot acest răstimp a lucrat asupra geneticii rasei prin cum­părarea în fiecare an a unor berbeci tot mai buni. După două decenii în care s-a ocupat de Ţurcană Bălă, Ioan Faur spune că este mulţumit de această rasă. „Lâna acestei oi o face să fie specială, are o producţie bună de lapte, este o rasă prolifică şi uşor de întreţinut prin comparaţie cu cele străine.“

Exemplarele Ţurcană Bălă ating 60-70 de kilograme, au o lactaţie prelungită, iar laptele este mai gras. Producţia de lapte pe sezon este de cca 80-100 de litri de lapte şi de la un exemplar se obţin 4-5 kg de lână. Totuşi, în pofida acestor avantaje, rasa nu este foarte răspândită şi, spune crescătorul din Satu Mare, nu ar fi mai mult de 30-40 de oieri care cresc Ţurcană Bălă.

Cu 2.000 de oi sub tutelă, administrarea turmei nu se dovedeşte a fi foarte uşoară. Este o muncă solicitantă, pentru care interlocutorul nostru se plânge că abia găseşte forţă de muncă. De fapt, aceasta este principala sa problemă. În rest, spune că oieritul este rentabil şi, că dacă nu ar aduce deloc venituri, ar renunţa. Nu este o activitate din care să te îmbogăţeşti, dar „decât să muncesc pe 1.000-1.500 lei pentru altcineva sau să plec în străinătate la cules de căpşuni mai bine cresc oi în ţara mea.“ Ioan Faur valorifică laptele şi produsele derivate în ţară (lâna nu are căutare şi abia dacă sunt scoşi banii pe tuns, kilogramul de lână având un preţ derizoriu de 10-15 lei), iar mieii îi vinde la export. Spune că, spre deosebire de alţi ciobani, a avut şansa încheierii unui contract cu un partener din Austria, care de şapte ani îi cumpără toţi mieii. Astfel oieritul este mai rentabil decât dacă ar fi fost nevoit să vândă în ţară, unde preţurile sunt foarte proaste. Anul acesta va avea de vânzare cca 2.000 de miei care vor lua calea exportului.

Discuţia cu dl Faur s-a încheiat optimist. Este probabil unul dintre puţinii fermierii care spun dezinvolt că statul a sprijinit crescătorii de animale prin ajutorul de minimis şi că, la urma urmei, „nu ne poate da statul tot, iar noi să stăm cu mâinile întinse.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 39

La fel ca şi alte specii cultivate prezentate în revista noastră şi căpşunul se numără printre culturile cele mai expuse în condițiile schimbărilor climatice, având de asemenea un coeficient de transpirație și un consum de apă ridicat. Aşadar, căpșunul este un mare consumator de apă și nutrienți.

Tehnologia cadru recomandată de Naturevo, prezentată recent cultivatorilor de căpşuni din Halmeu de către dr. ing. Ion Enoiu, directorul general al respectivei firme, cuprinde câteva elemente care pot conduce la realizarea unor producţii mari şi de calitate cu eforturi financiare mult reduse:

Fertilizare de bază – NOVATEC® CLASSIC

Fertigare – HIDROSUPEREVO

La plantare: pentru plante în ghiveci / rădăcină nudă, mocirlire – ROOTIP BASIC, FIGHTER PHOS, CALYPSO.

Tratament foliar: EVO RIGHT 5, FIGHTER PHOS, ALGIFORTE, DEFFORT, OVIPRON, COPFORT, KERAFOL, EVOBOR, MIMOX, MICROFORT, REZISTEVO, KERAMIN K, ALTOSAN.

De reţinut, specialiștii Naturevo realizează schema de tratament pe săptămâni, în funcție de specificul zonei și a condițiilor climatice. În cazul unei primăveri foarte ploioase, se impun mai multe tratamente. Culturile sunt monitorizate și măsurile necesare sunt adaptate în funcție de evoluția plantelor.

Post recoltare: BOUILLIE BORDELAISE, OVIPRON.

Descrierea produselor din tehnologie:

ROOTIP BASIC– stimulator de formare a rădăcinilor și de creștere a sistemului radicular; stimulează
microorganismele care asigură hrănirea plantelor.

FIGHTER PHOS– stimulator fungistatic; sistemic excelent acro și bazipetal; fertilizant cu P și K; mărește rezistența la boli; elimină carențele de fosfor și potasiu.

EVO RIGHT 5 – adjuvant complex 4 ȋn 1. Antispumant. Regulator de pH - inactivează influenţa negativă a cationilor din soluţie şi reglează pH-ul soluţiei la 5. Umectant - ȋntârzie evaporarea soluţiei de pe frunze (efect mai bun al produselor). Dispersant - acţionează şi ca agent de uniformizare a solutiei pe frunze (spreader).

ALGIFORTE - biostimulator natural care diminuează efectele stresului de origine abiotica. Mărește cantitatea și calitatea recoltei. Conține fitohormoni naturali din extracte de alge marine care stimulează producerea de către plante a substanțelor care măresc rezistența la condițiile adverse de mediu. Produs ecologic.

DEFFORT– insecticid organic cu efect repelent, mărește capacitatea de autoapărare; prin aplicare se evită depunerea ouălor de către paraziți. Produs ecologic.

OVIPRON – ulei protector parafinic folosit în vegetaţie pentru: protecţia plantelor împotriva radiaţiilor solare UV, IR; reducerea transpiraţiei (a pierderii de apă), până la 40 %; stabilizarea substanţelor active pe aparatul foliar.

COPFORT – conţine 6% cupru complexat cu acid gluconic. Cuprul sistemic este absorbit rapid şi translocat ȋn plantă. Nu este spălat de ploaie. Acţiune sistemică, se poate aplica foliar dar şi radicular. Spectru foarte larg de boli controlate (mană, putregaiuri, fuzarioza, bacterioze, sfâşierea frunzelor, căderea plantelor şi a plăntuţelor, făinări, rugini, rapăn, septorioze etc). Produs ecologic.

KERAFOL și KERAMIN K– stimulator de germinare și creștere; mărește rezistența la stresul termic și hidric. Stimulează ȋnflorirea, fecundarea, fructificarea, maturarea și rezistenţa la păstrare.

EVOBOR - B 15 % asimilabil (etanolamina). Mărește fertilitatea, reduce atacul bacteriilor, mărește rezistenţa la ger. Reduce putregaiurile rădăcinilor / tuberculilor / bulbilor.

MIMOX – fungicid organic sistemic; alternativă naturală pentru controlul bolilor: sclerotinia, făinare, rapăn,
putregai cenușiu, mană, fuzarioză. Produs ecologic.

MICROFORT – amestec lichid de microelemente complexate (bor, cupru, mangan, zinc) cu acizi organici naturali și surfactanți speciali. Controlează bacteriile din culturi. Dacă se aplică preventiv, menţine populaţia de bacterii la un nivel suficient de scăzut, ȋncât să nu dăuneze culturii. Nu poluează și nu lasă reziduuri.

REZISTEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut ridicat ȋn azot 14%, calciu 18% şi mai ales magneziu Mg 4,2%. Micşorează atacul bolilor ȋn depozite. Măreşte rezistenţa şi elasticitatea ȋnvelişului fructelor la răniri mecanice pe parcursul recoltării, depozitării şi transportului. Măreşte greutatea şi densitatea fructelor, precum şi conţinutul ȋn substanţe de rezervă.

ALTOSAN– inductor de apărare pe bază de chitosan; induce formarea fitoalexinelor în plante, substanțe
responsabile cu rezistența la factorii biotici și abiotici. Produs ecologic.

HIDROSUPEREVO – ȋngrășământ cu microelemente, cu aplicabilitate multiplă, specific pentru fertigare, pentru satisfacerea exigențelor nutriționale ale culturilor în diverse stadii de dezvoltare.

BOUILLIE BORDELAISE – fungicid de contact, pe bază de cupru, care controlează mai multe boli cauzate de ciuperci şi bacterii. Produs ecologic.

Oana Iftime,
Director Marketing si Proiecte speciale

Două întrebări pentru demnitarii noştri: de ce pleacă românii în Italia să culeagă căpşuni, suportând riscuri de genul celor pe care televiziunile le prezintă şi de ce nu cultivăm căpşuni timpurii folosind experienţa şi tehnologiile fermierilor din Italia, asociaţi în cooperative de profil, pentru a crea locuri de muncă şi venituri sigure în ţara noastră? Se pot realiza culturi protejate ca cele din ţările mediteraneene? Sunt întrebări la care am primit răspunsuri făcând o vizită la Modena, Italia, localitate situată pe paralela 45, unde sunt condiţii climatice asemănătoare cu peste 50% din suprafaţa arabilă a ţării noastre.

La Modena există o uzină chimică a cărei conducere s-a gândit că, pentru a-şi vinde produsele, trebuie să colaboreze direct cu beneficiarii de folie, îngrăşăminte etc. care lucrează în agricultură şi, în acest sens, a construit pe o suprafaţă de 30 ha solarii tip tunel unde, după ce au experimentat tehnologiile pentru toate produsele horticole, s-au asociat într-o cooperativă de producţie, cu realizări remarcabile. Căpşunile sunt cultivate pe 15 ha, după o tehnologie pe care doresc să o prezint în continuare, care poate fi realizata acum şi în ţara noastră deoarece au apărut unităţi specializate care produc, depozitează şi livrează vara stoloni refrigeraţi, veriga de bază în cultura de vară a căpşunului, o cultură care se realizează anual şi care se recoltează în luna aprilie. Spre exemplu, la Modena, în data de 20 aprilie cultura de căpşuni se recoltase în proporţie de peste 50% şi producţia era de circa 25 t/ha, căpşuni de cea mai bună calitate, recoltate în coşuleţe.

Cultura de căpşun, în 7 paşi

Pentru realizarea unor culturi reuşite de căpşuni trebuie să cunoaşteţi şi să respectaţi un anumit scenariu.

Primul pas: Pregătirea terenului, fertilizarea acestuia cu 20 t/ha mraniţă, încorporate prin arătură şi cu 300 kg de îngrăşământ complex 15 25 25. La sfârşit, terenul se nivelează şi nu se modelează.

Pasul doi: Montarea sistemului de fertiirigaţie, acoperirea solului cu folie neagră pentru mulcit cu fâşii late de 100 cm, în care se fac fante pentru plantarea stolonilor. Într-un solar se plantează 6 rânduri de stoloni, la 70 cm între rânduri, pe rând la 15-20 cm, sau 8-10 stoloni pe metru pătrat, deci 300 stoloni pe tronson lung de 60 m şi lat de 5,2 m.

Pasul trei: Alegerea soiurilor care să reziste peste iarna la -10°C -14°C. Un exemplu în acest sens sunt soiurile Elsanta, Sonata, Select care sunt produse în Olanda şi refrigerate de firma Nedarco. Plantarea se realizează în luna august, până la 15 septembrie, şi numai după ce s-au făcut toate pregătirile în primii doi paşi. Pentru plantarea a 1.000 mp de solar, adică trei tronsoane, stolonii reprezintă o cheltuială de circa 500 de euro, iar cheltuielile totale la pasul 1-3 nu vor depăşi 600 de euro.

Pasul patru: Începerea fertiirigaţiei câte jumătate de ora în fiecare zi. Se adaugă în apă la 1.000 mp 100 g îngrăşământ uree 46, timp de 30 de zile, după care se va folosi un amestec din 0.61.0 + 8.0.30 tot 100 g/zi, până vine îngheţul. Folia neagră nu dă voie buruienilor să crească, se va realiza o înrădăcinare puternică pentru ca plantele să reziste peste iarnă. În primul an, pentru siguranţă se poate aşterne peste cultură o folie perforată cu dublu scop – înrădăcinarea stolonilor şi păstrarea unei temperaturi pozitive peste iarnă.

Pasul cinci: Până la venirea îngheţului se montează trei tunele înalte de 70 cm, care cuprind două rânduri plantate; tunelele se confecţionează din sârmă şi vor fi acoperite cu folie de 0,2 mm, acţiune ce trebuie finalizată până la apariţia temperaturilor negative. Se creează un climat favorabil creşterii şi dezvoltării stolonilor, astfel că în luna martie pe lăstari vor apărea formaţiile de rod.

Pasul şase: Învelirea solarului principal cu folie conform recomandărilor făcute asigurându-vă că folia nu se rupe la vânt şi viscol. Zilnic se va asigura aerisirea solarului atât a celui mare cât şi a celor mici, menţinând o temperatură normală. Se vor combate bolile şi dăunătorii, vor fi aduşi bondari pentru polenizare şi confuzoare cu feromoni pentru insecte. Fertiirigarea se va face zilnic, o jumătate de oră pe zi, folosind la 1.000 mp îngrăşăminte complexe. La început cu azot, fosfor, calciu, iar la începerea stadiului de pârgă, fosfor, potasiu şi foarte mult calciu şi magneziu.

Pasul şapte: Recoltarea se va face în aprilie şi mai, când se pot realiza 4 t/1.000 mp pe care se pot încasa 8.000-10.000 de euro, dacă se livrează toate în coşuleţe şi se recoltează zilnic între orele 5 şi 8 dimineaţa. După recoltare, la sfârşitul lunii iulie, cultura de căpşun se desfiinţează, se strâng folia şi sistemul de fertiirigaţie pentru a fi folosite în ciclurile de producţie viitoare.

Avem exemple de succes, cum le urmăm?

Ceea ce m-a impresionat a fost faptul că la cooperativa italiană se cultivă după căpşun tomate timpurii. Două rânduri, palisate şi legate pe sârme montate la 2 m înălţime, puse transversal şi longitudinal, şi care oferă în luna iulie o producţie de circa 2 t pe aceeaşi suprafaţă de 1.000 mp.

Ceea ce surprinde este faptul că producţiile horticole se realizează numai prin asocieri în cooperative în care fiecare producător munceşte pe propria cultură respectând un program convenit cu beneficiarul producţiei. Nimeni nu investeşte dacă nu are sprijin de la bancă şi de la beneficiarii muncii lor, totul este planificat după o înţelegere între partenerii de afaceri. Tot în Italia, la Faentinio, exista o cooperativă, Zani, care produce 100.000 t de piersici, caise şi pere, totul într-o disciplină perfectă privind aplicarea tehnologiilor de producţie şi valorificarea producţiei. O altă cooperativă, la Mantova, produce şi prelucrează anual 30.000 t de struguri, de la limpezire, răcire, îmbuteliere până la livrarea vinului rezultat. În Olanda există cooperative pentru producerea florilor tăiate, dar mai ales la ghivece, ai căror membri duc marfa în depozitul din localitate şi de acolo în toată lumea.

Consider că horticultura se poate dezvolta în cooperative, după modelul din vestul Europei; avem experienţă, inteligenţă şi fonduri europene. Dar cine se ocupă de realizarea unei strategii care să încurajeze realizarea unui astfel de model de organizare? Este a treia întrebare pusă demnitarilor noştri.

Petre EREMIA

Printre afacerile de nişă care vor aduce profit, cel puţin şapte-opt ani de acum înainte, se numără cultivarea căpşunilor. La un hectar, profitul este, în medie, 50.000 de lei/an. „Cel puţin şapte-opt ani se mai pot face bani din vânzarea căpşunelor. Următoarele specii de nişă vor fi afinul, murul, zmeurul“, a declarat, pentru Lumea Satului, preşedintele Asociației Cultivatorilor de Căpşuni din România, dr. ing. Nelu Orlaie.

România producea, până în 1989, aproape 40.000 de tone de căpşune pe an, acestea fiind obţinute pe suprafeţe ce aparţineau CAP-urilor. După destrămarea structurilor cooperatiste, producţia a scăzut dramatic, ajungând la doar 5.000-6.000 de tone/an. Cu trecerea anilor, stabilizarea pieţei a dus la o creştere a producţiei, care în prezent se ridică la 20.000 de tone.

 Soiuri cultivate în România

În România aproape 70% din suprafaţă este cultivată cu căpşuni din soiul Premial, urmat de Redgauntlet, Dana şi Elsanta. În ultimii ani au început să fie lansate în cultură soiurile Magic, Real şi Coral. Pe suprafeţe mici se mai întâlnesc soiurile Senga Sengana, Marmolada, Elsinore (indiferent la fotoperioadă) şi altele, potrivit lui Nelu Orlaie. Pe plan mondial cele mai răspândite soiuri sunt Honeoye, Elsanta, Camorosa, Marmolada, Chandler, Darselect.

Distanţele de plantare

În funcţie de tipul de maşină folosită la plantare, distanţele dintre stoloni variază între 70 şi 90 cm, între rânduri, şi 25-30 cm între plante pe rând. Pe suprafeţe mici, în grădină, când se lucrează manual, se poate reduce distanţa de plantare între rânduri la 60-65 cm. Sistemul de plantare în benzi este mai puţin recomandat, întrucât posibilităţile de mecanizare sunt minime.

Plantarea

Lucrarea se poate face manual sau mecanizat cu maşina de plantat răsaduri. Plantarea manuală este cea mai răspândită şi cu rezultate bune la prindere, deşi este mai costisitoare. Plantarea manuală se poate face cu plantatoare speciale în formă de U, cu sapa sau uneori cu plantatoare în formă de lingură. Nu se vor folosi plantatoarele conice, care se folosesc în legumicultură.

Plantarea se face după o irigare prealabilă cu una-două zile înainte de plantat sau după o ploaie, când terenul s-a zvântat la suprafaţă. Se marchează terenul cu ţăruşi, la distanţele de plantare între rânduri, iar apoi se întind sârme sau sfori cu distanţa marcată între plante pe rând. Dacă nu sunt marcate sforile, se face o măsură pe care o folosesc muncitorii la primele câteva zeci de plante. Se creează foarte repede obişnuinţa, iar apoi plantarea va decurge uşor, fără să mai fie nevoie de măsură.

Dacă se face plantarea cu plantatorul special de căpşuni plantele nu se mai mocirlesc şi nu se mai fasonează rădăcina. Dacă se plantează cu lingura de plantat sau cu sapa, se fac gropile înainte, iar apoi se plantează stolonii cu rădăcina dreaptă până la nivelul coletului. După plantare, mugurele central trebuie să fie la nivelul solului.

Plantarea mecanică se face cu maşina de plantat răsaduri de legume MPR 5 sau MPR6 ori cu altă maşină de plantat răsaduri, iar concomitent se realizează şi udarea. Frunzele şi rădăcina trebuie fasonate înainte, iar după plantare urmează o verificare a tuturor stolonilor şi se corectează manual greşelile de plantare.

În ţările din Vest, dar mai ales în SUA, s-au perfecţionat maşini de plantat, dar totuşi cele mai multe plantaţii, chiar şi în ţările vestice, se realizează manual. Procentul de prindere în cazul plantării mecanice este mai scăzut, având în vedere cauzele enumerate mai sus şi este necesară, după două săptămâni de la plantare, completarea golurilor.

Greşeli care se fac frecvent la plantare:

• Copca (gropiţa) din pământ nu este suficient de adâncă şi vârful rădăcinilor se îndoaie în sus.

• Mugurele central (inima) rămâne cu unu-doi centimetri deasupra solului şi plantele înrădăcinează greu sau se usucă.

• Mugurele central este îngropat uşor în pământ şi planta se usucă.

• Solul nu este bine tasat în jurul plantei, rădăcina nu are un bun contact cu solul şi plantele suferă în dezvoltare sau se dezvoltă mucegaiuri pe rădăcină.

• Nu se udă plantele după plantare şi se ofilesc.

Perioada de plantare

Stolonii se plantează toamna, între 15 septembrie şi 15 octombrie, şi primăvara, în intervalul 10-30 aprilie.

În general, înfiinţarea plantaţiilor cu plante proaspete prezintă dezavantajul că terenul este ocupat câteva luni în plus faţă de plantarea de vară şi nu se obţine o producţie de fructe în primul an.

Plantarea de vară se face în lunile iulie-august cu plante recoltate primăvara timpuriu şi păstrate în depozite frigorifice, aşa-numitele plante „frigo“. Avantajul este că se obţine producţie de fructe în anul următor. Există şi posibilitatea înfiinţării de plantaţii de căpşuni cu plante „frigo“ foarte bine dezvoltate, numite A+, care, plantate în luna mai, asigură o producţie de fructe după şase-opt săptămâni de la plantare. În România plantele „frigo“ se importă şi sunt mult mai scumpe.

Forţa de muncă ieftină

„România are un climat favorabil culturii de căpşuni, dar oamenii nu cunosc tehnologia şi evită această cultură. În orice zonă din ţară se pot pune căpşuni. E nevoie de programe de informare prin care oamenii să cunoască avantajele cultivării căpşunilor, nu de subvenţii. Din vânzarea căpşunelor se obţin bani frumoşi, fără vreun ajutor financiar de la stat“, declară Nelu Orlaie.

Profitabilitatea acestei culturi se datorează atât costurilor scăzute cu forţa de muncă din România, comparativ cu ţările occidentale, cât şi cererii mari.

Potrivit lui Nelu Orlaie, de pe un hectar se obţin 20 de tone de căpşune. Aceasta înseamnă că, la un preţ mediu de vânzare, se poate obţine un profit de 50.000 de lei, în timp ce investiţia iniţială este de 50.000 de lei, incluzând stolonii, sistemul de irigaţii, pesticidele. Adică, tot ce înseamnă înfiinţarea şi întreţinerea culturii.

Preţul, nejustificat de mare

În România, preţul mediu al unui kilogram de căpşune este de cinci-şase lei, dar poate ajunge şi la 10 lei.

„Preţul este nejustificat de mare, pentru că la noi costul cu forţa de muncă este mult mai redus faţă de ţări precum Spania şi Italia“, spune preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Căpşuni. Aşa s-ar putea explica şi consumul scăzut de doar un kilogram/cap de locuitor în România, la jumătate faţă de media europeană, unde se situează la 2,5 kilograme/cap de locuitor.

Lidia TRUICĂ