Banner Lumea Satului 260 x 100 px    Adama decembrie 2020
update 20 Jan 2021

APPR cheamă fermierii și producătorii să asiste la testări

„Principalul motiv pentru care cei 26 de membri fondatori ai Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au strâns la un loc, acum cinci ani, a fost acela de a crea o rețea independentă de testare. Lobby-ul, reprezentarea în fața unor autorități și alte obiective de acest fel s-au aflat pe planul al doilea“, a declarat dna Alina Crețu, directorul executiv al APPR. „Putem spune că acum dispunem de această rețea, care funcționează după cele mai riguroase norme științifice și care oferă rezultate prețioase membrilor asociației“, a mai adăugat domnia sa.

Aceste declarații au fost făcute cu ocazia vizitării unor puncte din rețeaua de testare, aflate la Furculești, județul Teleorman, și la Caracal. Vizita a fost destinată specialiștilor de la firmele distribuitoare de semințe. Ei au putut să analizeze modul în care au fost cultivate și în care se dezvoltă semințele aflate în testare. În rețea sunt testați hibrizi de porumb, floarea-soarelui, sorg și cereale păioase, împreună cu distribuitorii, pentru membrii APPR, a mai ținut să precizeze Alina Crețu.

Loturi de testare, nu demonstrative!

„Rezultatele pe care le publicăm în cataloagele editate an de an provin de pe loturi de testare, nu demonstrative sau de pe loturi cu suprafețe mari. Acestea sunt loturi tehnice, realizate în mod riguros, științific, urmărite îndeaproape, pentru care se fac notații specifice de la semănat până la recoltat. Aceste loturi sunt monitorizate, iar atunci când este cazul pot fi și eliminate. Chiar dacă pentru un fermier poate părea că un anume lot arată în regulă, anumite criterii pot să nu corespundă standardelor științifice și atunci rezultatele obținute nu se mai iau în calcul“, a explicat directorul executiv APPR.

Activitatea de testare este coordonată de un Consiliu Consultativ format din reprezentanții a trei companii și care se alege anual, prin tragere la sorți. Pentru o maximă transparență, reprezentanții companiilor ai căror hibrizi participă la testare pot vizita punctele de testare oricând doresc, pe tot parcursul perioadei de vegetație, pentru a face propriile observații sau, pur și simplu, pentru a se convinge că se res­pectă uniformitatea tehnologiilor pe același câmp de testare.

Rezultate obiective prin metode validate Arvalis

Pe de altă parte, niciun reprezentant al vreunei companii nu poate face nimic pentru a influența rezultatele. Încă înainte de semănat, o echipă restrânsă din cadrul APPR alocă fiecărui lot de semințe incluse în testare un număr. Astfel, hibridul xyz al firmei ABC, spre exemplu, devine hibridul 2. De-abia după comunicarea rezultatelor finale ale testării este restabilită identitatea hibridului 2. În acest fel obiectivitatea testării este, cu prisosință, asigurată.

Locațiile de testare sunt alese în funcție de numărul de membri APPR din fiecare zonă, fiind preferate cele unde își desfășoară activitatea mai mulți dintre membrii asociației, și în funcție de posibilitățile logistice ale companiilor par­ticipante. În anul acesta se fac testări de hibrizi de porumb și floarea-soarelui în județele Ialomița, Călărași, Tulcea, Brăila, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, Vaslui, Neamț. În total, la ora actuală APPR are 25 de locații de testare.

APPR

În fiecare locație fiecare hibrid este semănat în câte trei repetiții. În prima secvență, hibrizii se seamănă în ordine crescătoare. În celelalte două, ordinea este aleatoare, stabilită de calculator. Scopul urmărit este de a asigura vecinătăți și poziții diferite în cultură pentru fiecare hibrid. Astfel se elimină eventuali factori favorizanți sau defavorizați determinați de aceste aspecte.

Protocolul după care este realizată testarea este preluat de la Institutul Arvalis din Franța, care realizează testări similare în interesul fermierilor din Hexagon.

La Furculești, porumbul și floarea-soarelui arată promițător

În anul acesta au fost incluși în testare 110 hibrizi de porumb – 60 din grupe FAO sub 400 și 50 peste această grupă – în condiții de neirigat.

La Furculești porumbul a fost semănat pe data de 7 aprilie și arăta foarte bine. Înainte de semănat s-a aplicat o fertilizare cu 250 kg/ha de 20:20:0 (N:P:K). După semănat s-a aplicat, ca erbicid preemergent Fronteer, 1,2 l/ha, apoi în faza de 4-6 frunze s-a mai aplicat Titus, iar pe 24 mai a fost prășit mecanic. Tehnologia a fost aplicată de către fermierul Petre Boboc, care este și administratorul fermei pe care se află lotul de testare. De notat că și experiența domniei sale de agricultor, începută în 1968 ca inginer-șef la IAS-ul din localitate, constituie un alt element de garanție a seriozității testării.

În ceea ce privește testarea hibrizilor de floarea-soarelui, aceasta se face pe trei categorii: Clearfield – 32 de hibrizi, convențională – 8 hibrizi și cu tehnologia tribenuronmetil – 8 hibrizi. În zona Furculești semănatul s-a făcut pe 6 aprilie și nu s-a aplicat niciun tratament special. S-a făcut o fertilizare cu 250 kg/ha 20:20:0 și o erbicidare preemergentă, ca și o prășire mecanică la stadiul de șase – opt frunze.

Testarea păioaselor, premiera anului

O premieră pentru acest an a fost includerea în programul de testare, la cererea membrilor asociației, a cerealelor păioase. Deocamdată, testarea acestora se face doar în trei locuri. Unul dintre ele este Caracal, la Stațiunea de Cercetări Agricole. Este testată atât genetica locală, cât și genetică străină.

Ceea ce este cel mai important însă, a subliniat directorul executiv al APPR, este că fermierii români pot avea acces la rezultatele obținute în urma unor testări independente. Aceste rezultate îi pot ajuta să își stabilească mai judicios planul de culturi și să știe ce așteptări pot avea de la hibrizii pe care îi aleg. Pe de altă parte, companiile producătoare de semințe pot participa la aceste testări, unde pot vedea performanțele hibrizilor pe care îi comercializează în raport cu ale altora.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 14-15

Institutul Arvalis, un model pentru cercetarea agricolă

Este un lucru acceptat că Franța este una dintre țările în care cercetarea agricolă se bucură de o atenție deosebită. Cel mai important institut francez din domeniu este Institutul Arvalis. Ceea ce îl deosebește de alte întreprinderi asemănătoare este modul în care este organizat, finanțat și condus. Profitând de prezența la congresul APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) a dlui Gilles Espagnol, directorul Diviziei de Cercetare în Domeniul Porumbului din acest institut, l-am rugat să explice cititorilor noștri, în câteva cuvinte, specificul Arvalis.

„Arvalis – Institutul tehnic a luat naștere prin fuziunea a două alte institute: Institutul tehnic pentru cereale și furaje, care era axat pe studiul cerealelor păioase, în special al grâului și al furajelor, și al AGPM Technique, divizia tehnică a AGPM (Asociation Générale de Producteurs de Maȉs). AGPM este, ca să spun așa, echivalentul francez al APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România). Prin fuziunea acestora, a fost creat Arvalis, un institut care «acoperă» peste 23 milioane de hectare de terenuri agricole. La ora actuală este cel mai mare institut de cercetări agricole din Franța. Mai există unul, apropiat ca mărime, al cărui domeniu de activitate îl reprezintă plantele oleaginoase, respectiv floarea-soarelui și rapița“, a precizat domnia sa

„Consiliul de administrație al Arvalis este alcătuit din agricultori care reprezintă fiecare sector al agriculturii. Practic, sunt reprezentate interesele generale ale agricultorilor. În consecință, Consiliul de administrație este constituit în exclusivitate din agricultori, legați între ei de taxele pe care le plătesc. Ca rezultat, ei sunt cei care dirijează, ei sunt cei care finanțează. Nu este un institut de stat. Este foarte diferit. Pentru că nu este finanțat absolut deloc de stat, cu atât mai puțin din fonduri publice, se bazează în mare măsură pe autofinanțare, astfel încât să poată fi cât mai autonom posibil. Pentru aceasta, valorifică prestațiile, cercetările și experimentele sale, care reprezintă un mijloc de obținere a veniturilor nece­sare“, a detaliat dl Espagnol.

Rezultatul este că acest institut se află într-o conexiune directă cu nevoile fermierilor și cercetează cu prioritate acele chestiuni care pun cele mai mari probleme agricultorilor.

Cercetările Institutului sunt axate pe cultura cerealelor păioase, a porumbului, a leguminoaselor și cartofului. Spre exemplu, la București, Gilles Espagnol a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Institutul Arvalis privind cultivarea porumbului în regim de stres hidric. Fiind vorba despre un organism care funcționează pe baza cotizațiilor plătite de ei, fermierii francezi sunt bucuroși să vină în ajutorul cercetătorilor. Acest lucru se petrece fie prin simpla punere la dispoziție a datelor necesare cercetărilor, fie prin găzduirea unor loturi demonstrative sau prin desfășurarea în ferme a cercetărilor specialiștilor institutului. Cotizațiile plătite reprezintă o sumă mai degrabă simbolică pentru fiecare fermier în parte. Dar, având în vedere numărul total al agricultorilor, care în Franța se ridică la mai multe milioane, suma totală este una de invidiat chiar și pentru institute de cercetare finanțate de mari corporații ori de stat.

Un astfel de model ar putea fi aplicat și la noi în țară, dacă fermierii s-ar asocia. O taxă de, să spunem, 10 euro/hectar/an (adică echivalentul a 10 kg de grâu la cel mai prost curs al pieței), ar însemna, la o suprafață de cca șase milioane hectare de teren arabil, nu mai puțin de 60 milioane euro. Un buget absolut respectabil. Pentru a ajunge aici lipsește doar voința!

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 42

„Fermieri pentru fermieri“, întâlnirea anuală APPR

Asociația Producătorilor de Porumb – APPR a organizat la începutul lunii decembrie congresul „Fermieri pentru Fermieri“. În cadrul evenimentului a fost stabilit Consiliul Director pentru 2017 și au fost premiați fermierii cu cele mai bune producții de porumb în campania agricolă 2016.

Arnoud Perrein, reales președinte

Ca și până acum, președinte APPR va fi pe parcursul următorilor 4 ani Arnaud Perrein, în timp ce vicepreședinte va fi în continuare Adrian Mocanu. Din acest an vor mai face parte din Consiliul Director și fermierii Lucian Buzdugan – Insula Mare a Brăilei, Alin Didă – județul Olt și Costin Telehuț – județul Ialomița.

„APPR s-a dezvoltat destul de mult pe parcursul anului 2016. Suntem mândri că am reușit să creștem numărul de membri, de la 40 la 70, iar suprafața a trecut de la 150.000 la 300.000 de mii de hectare. Dorim să evoluăm pas cu pas, nu trebuie să ne grăbim, dar nici să stagnăm. Știm cu toții că România are un potențial uriaș și de aceea ne dorim să ne mărim echipa, inclusiv pe partea tehnică, pentru a putea avea parte de o mai bună observație a loturilor de testare. Ne propunem să ne dezvoltăm și la nivel reprezentativ, pentru că ne dorim să avem o mai bună legătură cu MARD-ul și să reușim să venim cu propuneri concrete de modificări ale legilor sau documentelor care de multe ori încurcă fermierii“, a declarat președintele reales al APPR, Arnoud Perrein.

PORUMBUL DE AUR 2016

Și în acest an APPR a organizat concursul Porumbul de aur pentru cele două categorii – cultura irigată și cultura neirigată. „La concurs s-au înscris mai mulți participanți, dar unii au renunțat pe parcurs deoarece a fost un an dificil pentru cultura porumbului. Au fost unele județe grav afectate, cum ar fi Olt și Dolj, unde s-au înregistrat producții și sub 4 t/ha. În Ialomița și Călărași, județele în care avem mai mulți membri înscriși, rezultate au fost mulțumitoare, chiar și în neirigat“, a specificat președintele APPR.

Reprezentanții APPR au conceput ideea concursului ca la fotbal. La finalul competiției, câștigătorii înmânează cupa mai departe. Evident, în acest caz nu vorbim de cupe, ci de trofeele Porumbul de aur care la cea de a doua ediție au fost oferite câștigătorilor chiar de premianții de anul trecut. Astfel, trofeul pentru cea mai bună producție în irigat a plecat din vitrina fermierului ialomițean Jean Ilie Cezar către cea din Insula Mare a Brăilei deoarece producția de 20.350 kg/ha a făcut ca reprezentanții Agricost IMB să fie desemnați câștigători. Pentru cultura neirigată, Gheorghe Alexandru, fermier din județul Ialomița și câștigătorul primei ediții, a înmânat premiul Porumbul de aur conjudețeanului Carol Costandache, care a obținut producția de 11.403 kg/ha.

Agricost, din nou un model de urmat

Activitatea din Insula Mare a Brăilei este văzută de mulți specialiști drept o adevărată școală de agricultură. Aici, reprezentanții Agricost aplică cele mai noi tehnologii și respectă toți pașii pentru ca producțiile să fie pe măsura așteptărilor. În acest an, din totalul de 56.000 de hectare, 7.900 ha au fost semănate cu porumb. Pentru concursul Porumbul de aur, reprezentanții Agricost au înscris în competiție 70 de hectare, iar producția medie obținută a fost de 20.350 de kilograme la hectar la o umiditate de 21%. Hibridul folosit a fost din portofoliul companiei Pioneer P1535 – FAO 610, semănat la o densitate de 75.000 de boabe germinabile la hectar și a avut rapița ca și cultură premergătoare.

Pentru a explica modul în care a fost obținut premiul, dar și pentru a oferi un bun exemplu de aplicare ca la carte a tehnologiei, domnul inginer Ovidiu Blănaru, șef fermă Agricost, a prezentat pas cu pas lucrările efectuate: „Expunerea geografică a terenului agricol pe care societatea noastră îl administrează, suma gradelor de temperatură înregistrate anual și capacitatea uriașă de irigat de care dispunem ne-au permis să alegem hibrizi semitardivi și tardivi, care prin genetica lor au făcut posibilă depășirea barierei de 20 de tone de boabe la hectar. Imediat după recoltarea rapiței, terenul a fost prelucrat la adâncimea de 25 de centimetri cu utilajul Tiger care a permis simultan încorporarea a 120 de kilograme de triplu superfosfat la adâncimea de 17 cm. Beneficiind de o lungă perioadă de odihnă, timp în care microorganismele existente în sol au lucrat în favoarea noastră, a făcut posibil ca în ajunul semă­natului să avem un grad de fertilitate ridicat, respectiv o rezervă de 150 de kilograme de azot, 80 de kilograme de fosfor, 250 de kilograme de potasiu, 30 de kilograme de sulf la un pH de 7,6. La semănat, în data de 16 aprilie, am mizat pe cel mai tardiv hibrid Pioneer P1535 – FAO 610 și am folosit o mașină de semănat de mare precizie pe 18 rânduri, marca Horsch tipul Maestro. Profitând de temperaturi situate în jurul valorii de 15 grade Celsius, am aplicat în 17 aprilie o fertilizare cu 130 de litri UAN în ideea de a reduce pierderile de azot cauzate în trecut din cauza volatilizării granulelor de îngrășământ solid. Răsărirea s-a produs la 23 aprilie, moment în care am numărat 73.000 de plante la hectar. La stadiul de două-trei frunze, în data de 15 mai am aplicat erbicidul Lumax în cantitate de 3,5 litri la hectar pentru combaterea buruienilor dicotile, iar pentru monocotile, în 28 mai, Principal – 0,09 kg/ha. La stadiul de 12 frunze, în data de 10 iunie s-a făcut o fertirigare cu UAN de 150 de litri la hectar cu o normă de irigare de 300 de metri cubi, ceea ce a permis ca îngrășământul să ajungă la o adâncime de 20-25 de centimetri, unde aparatul radicular era pe deplin dezvoltat. A urmat un tratament cu Opera – 1 litru la hectar în 21 iunie și cu Terrasorb Complex în data de 2 iulie. Recoltarea a avut loc în jurul datei de 1 noiembrie. Am recoltat 71.000 de știuleți cu 750 de boabe pe știulete, așezate în 20 de rânduri, cu 400 de grame masa a 1.000 de boabe, la o umiditate de 21% realizând o producție medie de 20.350 de kilograme la hectar.“

Peste 11 t/ha în neirigat

Premiul pentru cea mai bună producție de porumb obținută fără irigare a fost adjudecat în acest an de fermierul Carol Costandache, care a mizat la rândul său tot pe un hibrid Pioneer pentru a însămânța cele 27 de hectare înscrise în concurs.

„Anul acesta, din totalul de 2.465 de ha pe care le lucrez, 906 hectare am semănat porumb. Suprafața cu care am participat la concurs a fost de 27 de hectare, iar hibridul a fost Pioneer P0023 la care am obținut producția de 11.293 de kilograme. Am efectuat arătura în luna octombrie, după aproximativ două săptămâni am discuit, iar în primăvară, pe la jumătatea lunii martie, am făcut o fertilizare cu uree – 200 de grame de uree granulată/ha, încorporată cu combinatorul. Am semănat în data 5 aprilie și am optat pentru densitatea de 73.600 boabe/ha. Odată cu semănatul am fertilizat cu complex YaraMila. La stadiul de patru frunze am fertilizat cu azotat – 130 kg azot/ha. Recoltarea a avut loc pe 2 septembrie, iar producția a fost de 11.403 kg/ha, cu umiditate de 13,8%“, a precizat câștigătorul.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 12-13

Asociația Producătorilor de Porumb din România. Bilanț și plan de evoluție

În urmă cu 3 ani, câțiva fermieri din județul Ialomița au pus bazele Asociației Producătorilor de Porumb Regiunea Sud (APPRS) tocmai în ideea de a fi la curent cu toate noutățile din piață și pentru a putea valorifica cât mai bine cultura ce ocupă un sfert din suprafața agricolă a țării. Deși se spune că începuturile sunt dificile, inițiativa asociației a devenit tot mai apreciată de către agricultori, iar finalul anului 2015 a coincis cu schimbarea statutului, devenind Asociația Producătorilor de Porumb din România. Evoluția este mai mult decât mulțumitoare, susține Alina Crețu, directorul executiv APPR, pentru că în 2014 erau înscriși doar 25 de membri, iar în următorul an numărul lor a crescut la 43.

Fermieri pentru fermieri

Pentru a face un bilanț al activității, APPR-ul a organizat pentru prima oară congresul Fermieri pentru Fermieri la care au participat reprezentați ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai companiilor furnizoare de semințe, ai altor asociații din domeniul agricol și, bineînțeles, fermierii membri. „Am organizat prima ediție a congresului Fermieri pentru Fermieri în care, alături de membrii noștri, am făcut bilanțul pe 2015 și am discutat cam ce am vrea să facem în 2016. Noi organizăm testări în câmp care vizează tocmai răspunsurile pe care le așteptă fermierii, astfel încât să ajungă la un prag de rentabilitate satisfăcător. Astăzi avem 43 de membri, reprezentăm aproximativ 200.000 de ha, iar evoluția este una clară dacă ne gândim că în 2014 eram numai 25. Dar nu contează neapărat numărul, importante sunt proiectele în care ne implicăm cu toții. Pentru a evolua la nivel agricol este nevoie de fermieri activi care să se implice cu câteva zeci de hectare sau cu câteva mii de hectare“, a declarat Alina Crețu.

Ne-am putea întreba de ce o astfel de asociație, când se presupune că accesul la informație este mult mai facil în zilele noastre. Răspunsul vine din partea unui fermier cu experiență și membru fondator al APPR: „Aveam nevoie de o astfel de asociație pentru că porumbul este una dintre principalele culturi în arealul nostru și trebuie valorificată la adevăratul potențial. Este nevoie să îi cunoaștem toate aspectele tehnologice, toate secretele, în așa fel încât să obținem cele mai bune producții. Și cum altfel putem să le cunoaștem dacă nu adunându-ne, testând hibrizi, sfătuindu-ne și furând experiență unii de la alții“, a menționat Gheorghe Alexandru.

„Fermierii care sunt înscriși în această organizație lucrează 200.000 ha de porumb. Dacă lucrurile merg așa, în perioada următoare suprafața va crește și, dacă ar fi să judecăm după numărul de hectare, am putea spune că APPR-ul va deveni una dintre cele mai importante organizații din România. Este o asociație importantă pentru că reprezintă o cultură care ocupă un sfert din suprafața agricolă a țării. Sigur, sunt multe lucruri de făcut și în ceea ce privește relația cu MADR-ul sau cu alte asociații, trebuie făcute mai multe studii de piață, însă este un început bun“, a mai completat și Lucian Buzdugan, directorul general al SC Agricost Insula Mare a Brăilei.

Porumbul de aur

Cu ocazia adunării generale, APPR a organizat și prima ediție a concursului Porumbul de aur. Trofeele, atent realizate de artiști plastici din țară, au fost înmânate fermierilor cu cele mai bune producții de porumb, care le vor păstra până la următoarea ediție, când va avea loc o nouă departajare. O parte dintre membrii asociației s-au înscris în concurs la cele două categorii: cultură irigată și cultură neirigată. Ambele trofee au ajuns în județul Ialomița, câștigător la categoria neirigat fiind desemnat fermierul Gheorghe Alexandru, care a obținut o producție de 13.845 de kg/ha, în timp ce la irigat producția cea mai ridicată a fost înregistrată în ferma domnului Jean Cezar Ilie – 13.938 kg/ha. Rezultate foarte bune, dacă ar fi să ne raportăm la anul dezastruos pe care l-au avut agricultorii din mai toate zonele țării.

Gheorghe Alexandru, fermier din Ciulnița – județul Ialomița, lucrează o suprafață de 3.000 de ha, dintre care 900 ha cu porumb. În anul 2015 a semănat, la începutul lunii aprilie, hibridul P 9911, FAO 410 din portofoliul Pioneer România, a aplicat două fertilizări și două erbicidări, iar cantitatea de precipitații de care a beneficiat cultura a fost de 140 de mm/mp. A recoltat la mijlocul lunii septembrie, densitatea fiind de 70.000 de plante /hectar, iar rezultatele nu i-au adus doar trofeul Porumbul de aur, ci mai ales satisfacția reușitei pentru munca depusă: „Am obținut pe o suprafață de 70 ha, în neirigat, cea mai mare producție de porumb din rândul membrilor care s-au înscris în concurs. Nu am folosit o tehnologie specială, ci am folosit tehnologia recomandată, dar cu un hibrid rezistent la secetă. În total cultiv 900 ha de porumb și în anul care s-a încheiat am obținut producții de 11.500 kg/ha. Sunt foarte mulțumit de rezultate pentru că ele vin și în raport cu munca depusă“, a menționat fermierul.

De partea cealaltă Jean Cezar Ilie, tot din județul Ialomița, lucrează 700 ha, dintre care 250 ha cu porumb numai în condiții de irigat. A semănat pe 23 aprilie hibridul DKC 5276, FAO 479 al companiei Monsanto, a aplicat 3 fertilizări și 3 erbicidări, a beneficiat de 190 mm/mp cantitate de precipitații, la care s-a adăugat un volum de apă de 175 mm/mp din irigații. „Cultiv porumb pe o suprafață nu tocmai mare, dar toate cele 250 ha sunt irigate. Nu intenționăm să mărim suprafața, chiar dacă ne-a mulțumit producția, însă aș vrea să spun că ne-am înscris în APPR tocmai ca să nu mai facem în fermă foarte multe testări, să nu mai tragem cu ochiul la vecini și la Institute de Cercetare din Occident. Ceea ce face APPR-ul este foarte bine pentru noi, fermierii, informațiile pe care le primim de aici sunt foarte importante și ne ajută să ne dezvoltăm cunoștințele și acest lucru să se vadă în producții“, a declarat fermierul.

Ce e de făcut pentru un 2016 mai bun?

Încă de la început, președintele asociației a fost Arnaud Perrein, un fermier cunoscut pentru determinarea de a face agricultură de calitate în țara noastră. Și pentru el, la fel ca și pentru alți membri APPR, anul ce tocmai s-a încheiat a fost unul dificil, dar declară că în 2016 va încerca să ducă lucrurile spre mai bine, atât în propria fermă, cât și la nivelul asociației. „Noi suntem o asociație profesională care se ocupă în special de cultura porumbului, de aspectele tehnice mai exact. Testăm în locații diferite peste 100 de hibrizi, facem acest lucru deja de 3 ani și încercăm să îi sfătuim pe fermieri cu privire la ceea ce se pretează să cultive în anumite zone, pentru că e important să aleagă cel mai bun hibrid“, a declarat Arnaud Perrein.

Bilanțul și planul pentru 2016 au fost prezentate de către directorul executiv, Alina Crețu: „Până acum am realizat numeroase testări, am pus la dispoziție și un catalog pentru ca fermierii să se poată informa mai bine și să vadă cum s-au comportat hibrizii în diferite zone. Nu spunem că aceste testări reprezintă soluția finală, este un instrument de lucru care, alături de consilierii cu care lucrează agricultorii și companiile furnizoare de semințe, sunt convinsă că va conduce la rezultate foarte bune în ferme. Anul acesta vom continua să participăm la evenimente precum Ziua Porumbului deoarece este o manifestare de renume. Suntem implicați direct, iar ceea ce se întâmplă acolo este un lucru deosebit și trebuie apreciat pentru că este un eveniment organizat de fermieri pentru fermieri. Este cumva și deviza noastră: ce putem face noi pentru noi ca fermieri, înainte de a aștepta să facă alții pentru noi.“

Loredana Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS