reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Aug 2022
Lumea Satului

Lumea Satului

Calamitatea timpurilor

Nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume vara aceasta a stat sub semnul extremelor. Inundații, furtuni, precipitații cu grindină cât portocala și alte fenomene extreme au dat planeta peste cap. Iar dintre toate domeniile economice, agricultura este, firesc, cea mai afectată. De altfel, o parte din agricultura românească este, în fapt, calamitată. La momentul scrierii acestor rânduri, ministrul Daea spunea: „În momentul în care am ajuns în Bucureşti, împreună cu colegii, secretarii de stat, ne-am aşezat la masa de lucru, am proiectat actul normativ, l-am semnat cu ministrul Bode, a plecat la Monitorul Oficial, am avut videoconferinţă cu toate structurile din ţară, le-am transmis ce am făcut, le-am dat liber să decidă fermierul şi să păstreze o suprafaţă de 5% din tarlaua respectivă, ca să fie probă martor pentru executarea proceselor verbale de constatare a calamităţi şi pentru a nu fi penalizaţi de către APIA să-şi piardă subvenţia. Este primul pas concret pe care l-am putut face şi pe care l-au cerut fermierii“, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

Cu alte cuvinte, situația nu e deloc pe roze. Și parcă anul ăsta e mai rău ca anii trecuți. În plus, se mai petrece ceva ciudat… Cel puțin 20 de incendii – toate în lanuri de grâu – au avut loc într-o lună în România în perioada 20 iunie - 8 iulie, relevă o trecere în revistă a presei autohtone. Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât anul trecut, în toată perioada verii (1 iunie - 31 august), am putut găsi doar șapte astfel de incidente relatate de presă. Lucru curios, zilele de 20-21 iunie și 4-5 iulie au fost cele mai „prolifice“ – nu mai puțin de 9 incendii în lanuri de grâu au avut loc în aceste patru zile. Spre comparație, anul trecut, pe toată perioada verii (1 iunie - 31 august) am găsit pe Internet doar ȘAPTE știri despre incendii de grâu și/sau vegetație, se arată în cercetarea jurnalistică realizată de R3media. Interesant, niciunul dintre acestea nu s-a petrecut în luna iunie 2021. Spre comparație, în iunie 2022 în România au avut loc 12 incendii în lanuri de grâu! În zona Tulcea, deși temperaturile au avut un maxim de 24 de grade, au avut loc două incendii în lanuri de grâu în aceeași zi: 20 iunie. Este adevărat că în vestul țării au fost maxime de 34 de grade... În condițiile în care anii trecuți au fost și peste 40 de grade și parcă n-am avut parte de asemenea nenorociri.

Și asta nu e tot… De la Romsilva am primit un comunicat în care se arată că: „Numărul incendiilor produse în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a crescut semnificativ în prima jumătate a anului, fiind înregistrate 711 incendii, față de 98 de incendii înregistrate în perioada similară a anului trecut. Majoritatea acestor incendii, 693 din 711, s-au înregistrat în zone de deal și de câmpie, principala cauză fiind extinderea incendiilor de vegetație produse în proprietățile agricole vecine fondului forestier, în urma arderii miriștilor și a vegetației uscate.“

Și, ca o coincidență demnă de semnalat, în lunile mai, iunie și iulie, în America de Nord au avut loc peste 50 de incendii la mari ferme agricole.

Da, într-adevăr, se apropie o mare criză alimentară despre care unii știu de ceva timp…

Ion Bogdan

Fermierii campioni la rapiță din Transilvania

Pentru mulți fermieri din țară, anul agricol 2021-2022 este mai mult decât o provocare. Prețul inputurilor, schimbările din piața agricolă mondială, dar și vremea capricioasă au fost doar câteva dintre motivele ce le-au solicitat o atenție sporită. Un motiv de bucurie au fost producțiile obținute la culturile de toamnă, iar pentru mulți dintre fermieri, rapița a fost și va rămâne în acest an cea mai profitabilă cultură. Și fermierii din Transilvania care au ales hibrizii de rapiță Pioneer, dintre care amintim PT298, PT303 și PT275, au obținut producții de peste 4 t/ha. Mai jos, compania Corteva Agriscence prezintă rezultatele câtorva dintre ei.

Domnul Laslo Iosif Andronic din Iernut, județul Mureș, a obținut în acest an 5.000 kg/ha cu hibridul PT275. Lucrează 70 ha, iar după recoltatul grâului, pe 20 ha, a semănat rapiță. “Terenul a fost dezmiriștit și foarte bine pregătit pentru semănat. Am administrat 350 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0, înainte de semănat, am încorporat cu o freză, iar lucrarea de semănat a avut loc începând cu finalul lunii august. Am erbicidat, am aplicat și un insecticid în stadiul de 2-3 frunze. În primăvară am mai fertilizat în două tranșe cu 150 kg/ha de uree și 150 kg/ha de azot. Apoi am intrat de mai multe ori în cultură, am aplicat 2 insecticide, 2 fungicide, îngrășăminte foliare pe bază de bor, dar nu pe toată suprafața, deci zic că am aplicat o tehnologie foarte bună și atunci când a trebuit. Am avut o producție foarte bună, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie. Pentru toamna aceasta am ales hibrizi Pioneer® pentru o suprafață de 30 ha. Sper să putem semăna și să obținem o producție la fel de bună, pentru că este una mulțumitoare”, a declarat domnul Andronic.

laslo iosif

Tot o producție 5.000 kg/ha a recoltat și domnul Gabor Lehel, de această dată rezultatul fiind obținut cu hibridul PT303. Acesta își desfășoară activitatea în județul Covasna și lucrează 150 ha. “Am avut 50 ha cu rapiță, semănată după grâu. Terenul a fost scarificat și pregătit cu freza, după care am semănat în data de 25 august. Nu am fertilizat în toamnă, deoarece înainte cu un an am administrat gunoi de grajd, cca. 100 t/ha, pe acel teren. Am aplicat în schimb regulator de creștere, în două tranșe și am dat un foliar pe bază de bor. În luna februarie am fertilizat cu nitrocalcar – 200 kg/ha, după care în aprilie am erbicidat și am aplicat un insecticid, precum și un foliar pe bază de bor. În luna mai am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, după care am mai intervenit cu un insecticid și un erbicid. Pentru că încă a fost verde cultura, am recoltat la final de lună iulie. A fost un an bun, fără probleme și cu producție foarte bună, în unele parcele chiar am depășit 5 t/ha, ceea ce este un record pentru mine”,  a punctat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna 50 ha cu rapiță, dintre acestea, pentru 30 ha a ales hibridul PT303.

gabor lehel

Cu producția de 4.990 kg/ha obținută cu hibridul PT298, fermier campion a devenit și domnul Ciprian Bîrlean. “Lucrez 312 ha, dintre care 32 ha au fost semănate cu rapiță, după cultura de grâu. După recoltatul acestuia am dezmiriștit, am făcut lucrările de pregătire și am aplicat îngrășământ triplu 15 – 300 kg/ha. Am semănat în data de 27 august, iar în toamnă cultura a mai primit un erbicid și un insecticid. Apoi, în data de 10 martie am fertilizat cu azot -150 kg/ha, iar a doua fertilizare a constat în aplicarea a 100 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf. Am mai aplicat și două tratamente, unul cu insecticid și fungicid și celălalt cu insecticid ș erbicid. În zonă am avut ploi la timp, deci ne-a ajutat acest lucru și cultura s-a comportat bine și am obținut o producție mulțumitoare. Am recoltat în data de 7 iulie, iar în această toamnă voi semăna 20 ha cu rapiță pentru care am ales PT298, dar și un hibrid nou”, a afirmat fermierul campion.

birlean ciprian

În localitatea Daia Romana din județul Alba își desfășoară activitatea fermierii Ioan și Nicolae Gherghin. Lucrează 350 ha, iar hibridul PT303 le-a oferit o producție de 4.800 kg/ha, pe o suprafață de 35 ha. “Am semănat rapița după orz. Am avut posibilitatea să administrăm gunoi de grajd – 60t/ha și am arat, apoi am pregătit terenul și am semănat la finalul lunii august, atunci am mai administrat îngrășământ triplu 15 – 150 kg/ha. În primăvară am administrat un erbicid, apoi insecticidul Inazuma®, la început de aprilie, după aceea, la înflorit am administrat din nou Inazuma® și fugicidul Capartis®, plus îngrășământ foliar. Am mai fertilizat în două treceri, prima oară în martie cu 120 kg/ha de azot, și a doua tranșă de 120 kg/ha, tot de azot, am aplicat-o după o lună.  Cultura s-a comportat foarte bine, producția a fost peste media locală și chiar neașteptat de bună, așa cum am constat la începutul lunii iulie, atunci când am recoltat”, a declarat Ioan Gherghin. Mulțumiți de producțiile obținute cu hibrizii Pioneer®, cei doi fermieri au ales ca în această toamnă să semene rapiță pe cca. 100 ha, iar dintre alegerile dumnealor nu avea cum să lipsească PT303.

gherghin nicolae

Doamna Ioana Dorina Valea din localitatea Benic, județul Alba, a obținut o producție de 4.705 kg/ha cu hibridul PT303. “În cadrul societății Cereal Benic lucrăm 140 ha, iar cu rapiță am semănat anul trecut 34 ha. Grâul a fost cultura premergătoare, efectuăm lucrări minimum tillage, deci am pregătit terenul corespunzător, am fertilizat cu îngrășământ triplu 14 - 280 kg/ha și apoi am semănat pe 22 august. În primăvară am aplicat un tratament cu erbicid, insecticid și fungicid și am mai fertilizat în două treceri cu câte 200 kg/ha de nitrocalcar, substanță brută. La înflorit am aplicat un insecticid și un fungicid, iar plantele s-au comportat foarte bine. Pot spune că am avut o producție foarte bună. În această toamnă vom semăna în jur de 50 ha cu rapiță și am ales deja hibridul PT303”, a specificat doamna Ioana Dorina Valea.

valea ioana

Tot în județul Alba, de această dată în localitatea Vințu de Jos, își desfășoară activitatea Emil Marian și Raluca. Au ales hibrizii Pioneer® pe aproape toată suprafața cultivată cu rapită, iar cu hibridul PT303 au obținut o producție de 4.520 kg/ha pe o suprafață de  26 ha, devenind astfel fermieri campioni.

emil marian

Un alt fermier campion din centrul țării este și domnul Ioan Călin Boar. Acesta își desfășoară activitatea în județul Mureș și lucrează 470 ha. A ales hibridul de rapiță PT298 pentru 45 ha și a obținut o producție de 4.200 kg/ha. “În principal am semănat rapița după grâu, dar am avut și monocultură. În ceea ce privește lucrările agricole, mai întâi am dezmiriștit, apoi am scarificat și am pregătit terenul cu freza, într-o singură trecere. Am semănat în 28 august, atunci am și fertilizat cu 400 kg/ha de îngrășământ 16.16.16. Tot în toamnă am mai fertilizat cu un îngrășământ pe bază de sulf și am erbicidat. După aceea, în primăvară, am mai fertilizat în două treceri și am aplicat trei tratamente. A fost necesară intervenția cu insecticid și fungicid, iar la două dintre intervenții am adăugat și îngrășământ foliar”, a precizat domnul Boar. Fermierul campion a mai adăugat faptul că a recoltat rapița începând cu data de 16 iulie, iar în această toamnă va alege hibridul PT303 pentru 30 ha.

boar calin

În cadrul societății Semagroserv din județul Alba, domnul inginer Vasile Bișboacă lucrează 420 ha, dintre care 78 ha le-a semănat în acest an cu rapiță. Pe o suprafață de 19 ha avut hibridul PT275 și a obținut o producție de 4.125 kg/ha. “Rapița a fost semănată după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu  200 kg/ha de îngrășământ 8.24.0, după care am semănat pe 20 august. Tot în toamnă am aplicat un regulator de creștere, un insecticid și un erbicid. În primăvară am mai fertilizat în două treceri, 200 kg/ha de nitrocalcar și 150 kg/ha de azot cu sulf. Am mai aplicat un regulator de creștere, un îngrășământ foliar pe bază de bor, două insecticide și un fungicid. Cam aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat începând cu 1 iulie. Una peste alta a fost o producție bună și cred că toamna aceasta voi semăna în jur de 80 ha cu rapiță, iar pe 30 ha voi semăna hibridul PT303”, a subliniat fermierul campion.

vasile bisboaca

Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

PT303 - hibridul fermierilor campioni la rapiță

De pe câmpurile din județul Suceava și până la cele din județul Giurgiu, din Arad și până în Teleorman ori Giurgiu, hibridul PT303 a dovedit în acest an că poate oferi producții ridicate, iar agricultorii să fie mulțumiți de performanțele acestuia, deci să devină fermieri campioni. De aceea, compania Corteva Agriscience face cunoscute experiențele lor și continuă prezentarea tehnologiilor aplicate în ferme.

Putem spune că PT303 și PT298 reprezintă inovația de ultimă generație a companiei Corteva, iar acest lucru este dovedit de caracterele speciale pe care le au. Dacă ar fi să rezum, PT303 este un hibrid unic în Europa tocmai datorită toleranței deosebite pe care o are la agentul patogen Sclerotinia sclerotiorum. Prezintă o toleranță în proporție de 90% la putregaiul alb al rapiței, deci 90% din plante nu vor prezenta fenomenul de Sclerotinia, după cum și fermierii campioni au observat în lanuri. Diferența de 10%, în cazul în care va fi afectată de acest agent patogen, veți observa că infecția va fi atât de mică încât pagubele vor fi nesemnificative. De aceea spunem că a avea în cultură un hibrid cu o toleranță atât de mare reprezintă cartea câștigătoare. PT303 este un hibrid robust, înalt și vine la pachet cu tratamentul Lumiposa, care îi asigură o protecție ridicată la principalii dăunători de sol, până în faza de 4 frunze ale culturii. Practic, în acea perioadă fermierii pot supraveghea și alte lucrări ale câmpului și nu sunt presați de aplicarea tratamentelor de corecție în cultura de rapiță. Ce mai trebuie știut despre acest hibrid este că în primăvară va avea o creștere mai lentă, deci va fi mai puțin expus riscului care apare din cauza posibilelor etape de îngheț târziu. Însă are o înflorire mai timpurie ceea ce înseamnă că va evita perioadele cu temperaturi ridicate care nu sunt tocmai folositoare acestei faze de dezvoltare a culturii. Deci, alegeți acest hibrid pentru siguranță și productivitate mare”, a declarat Liliana Ciulu, director de vânzări Corteva Agriscience.

În cadrul societății Nord Intermed Consulting, domnul Dănuț Nichifor Savu, din localitatea Dornești, județul Suceava, lucrează 460 ha. A semănat rapiță pe 138 ha, iar pe cele 50 ha unde a avut hibridul PT303 a obținut o producție de 4.544 kg/ha. Am semănat rapița după grâu, astfel că terenul a fost dezmiriștit, apoi am arat, am pregătit cu freza și am semănat. Campania de semănat a debutat în a doua jumătate a lunii august, atunci am fertilizat cu 350 kg/ha îngrășământ complex triplu 16. În toamnă am mai administrat un erbicid, dar și un tratament cu insecticid și foliar pe bază de bor. În primăvară au fost necesare mai multe intervenții, 4 la număr, ce au cuprins insecticide, fungicide, precum și foliare pe bază de sulf, azot și bor. Am mai fertilizat în două etape, prima trecere a avut loc la începutul lunii aprilie și am aplicat 300 kg/ha de sulfat de amoniu, iar la a doua trecere am mai aplicat 80 kg/ha de sulfat de amoniu. Recoltatul l-am început în data de 13 iulie și pot spune că am avut o producție bună, mai ales ținând cont de tot ceea ce s-a întâmplat în acest an agricol în zona noastră. Am fost mulțumit de producția recoltată cu hibridul PT303 și de aceea în aceasta toamnă voi semăna 70 ha cu acest hibrid, ceea ce înseamnă jumătate din suprafața dedicată rapiței, a afirmat fermierul campion din județul Suceava.

savu nichifor

În cadrul societății Geo&Costi Agrar, domnul Gheorghe Preda a obținut o producție medie 4.250 kg/ha cu hibridul PT303. Acesta își desfășoară activitatea în comuna Șindrilița, județul Ilfov, iar în acest an a avut rapiță pe 420 ha, dintre care 250 ha au fost semănate cu hibridul PT303, după grâu. “Am dezmiriștit și pregătit terenul corespunzător pentru semănat, a urmat un moment de pauză, după care am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha, apoi am intervenit cu un disc mare și am semănat în perioada 5-7 septembrie, optând pentru norma de sămânță de 50-55 b.g/mp. Tot în toamnă am aplicat un erbicid preemergent, dar și un antigramineic. În primăvară am aplicat mai întâi un insecticid și un îngrășământ pe bază de sulf, apoi, la începutul lunii aprilie, am intervenit cu un tratament cu fungicid, insecticid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Am fertilizat la începutul lunii martie cu 200 kg/ha de uree, iar după două săptămâni a mai urmat o administrare cu azotat de amoniu – 200 kg/ha. Am mai aplicat un insecticid de contact, un fungicid și încă un insecticid. Am recoltat în a doua jumătate a lunii iunie și pot spune că am fost mulțumit de producție”, a specificat fermierul campion. Client fidel al geneticii Corteva Agriscience, domnul Preda a ales și pentru această toamnă hibrizii PT303 și PT298, pe care îi va semăna pe o suprafață de 300 ha, din totalul de 400 ha destinat culturii de rapiță.

preda gheorghe

În județul Arad, localitatea Horia, își desfășoară activitatea fermierul Aurel Luca. În cadrul societății Terracult acesta lucrează 6.615 ha, iar anul acesta a avut 2.263 ha cu rapiță. Pe o suprafață de 90 ha a semănat hibridul PT303 și a obținut o producție de 4.000 kg/ha. “Planta premergătoare a fost grâul, de aceea am făcut o lucrare de bază cu un tigger, apoi am intervenit cu discul și am erbicidat unde a fost cazul și am administrat DAP 18.46.0 – 120 kg/ha, dar și o trecere cu sare potasică  - 60 kg/ha, am încorporat cu discul și apoi am semănat începând cu data de 1 septembrie. Tot în toamnă am mai erbicidat și am efectuat un tratament cu fungicid, un insecticid piretroid și îngrășământ foliar pe bază de bor. În primăvară am fertilizat cu sulfat de amoniu 20.24 – 160 kg/ha, dar și cu îngrășământ lichid UAN 30%  azot. A fost nevoie să aplicăm insecticide în două treceri, un îngrășământ foliar pe bază pe bor, iar la faza de îmbobocire a plantelor am aplicat un nou tratament cu fungicid pe bază de tebuconazol, plus un insecticid. Ultimul tratament, la înflorirea deplină, am aplicat un fungicid, dar și un insecticid sistemic prietenos cu albinele. Recoltatul l-am început la 1 iulie și l-am terminat pe 14 iulie, iar producția medie pe fermă a fost de 3.95 t/ha”, a precizat domnul Aurel Luca.

luca aurel

Un alt fermier campion este domnul Silviu Tănase, admiratorul societății Agroproject din județul Teleorman. Acesta a cultivat 75 cu rapiță, din totalul de 430 ha, și a ales pentru toată suprafața hibridul PT303. Producția obținută? 3.860 kg/ha. “La rapiță, planta premergătoare a fost grâul. După recoltatul acestuia, terenul a fost scarificat, pregătit în două treceri cu discul și semănat la începutul lunii septembrie, atunci am aplicat și îngrășăminte DAP 18.46.0 – 150 kg/ha. Tot în toamnă am aplicat și ureea – 200 kg/ha. Aproximativ 80% din tehnologia aplicată a fost din portofoliul Corteva. Pe scurt, am aplicat două erbicide și trei tratamente cu  fungicide și insecticide. Am avut grijă să aplic tratamentele în perioada optimă și să țin planta sănătoasă, de aceea pot spune că fertilizarea pe care am aplicat-o nu a fost cine știe ce, mai ales la solul argilos de care dispunem și care absoarbe imediat substanțele active, deci plantele au avut ceva de muncă pentru a ajunge la substanța activă. Hibridul s-a comportat foarte bine, chiar și în locurile unde a răsărit mai târziu, pentru că am semănat și un pic mai târziu DEOARECE credeam că trebuie să întorc suprafața de 15 ha, dar plantele au recuperat și producția obținută a fost una bună. Deci am fost mulțumit! L-am ales și pentru această toamnă, iar împreună cu hibridul PT298, vom semăna toată suprafața de 150 ha cu hibrizi Pioneer, a declarat fermierul campion.

tanase silviu

Aceștia sunt doar o parte dintre fermierii campioni care au ales acest hibrid – PT303, de aceea vor urma și alte prezentări ale experiențelor agricultorilor și rezultatele pe care le-au obținut.

40 de femei înscrise în programul TalentA 2022

Cea de-a treia ediție TalentA se află în plină desfășurare. Reprezentanții Corteva Agriscience au anunțat închiderea listei de înscrieri, iar 40 doamne și domnișoare vor participa la cursurile din acest an. Pentru a afla noutățile acestei ediții și cum se descurcă primele câștigătoare, am stat de vorbă cu doamna Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience.

Corteva Maria Cirja 800

Reporter: - În urmă cu ceva vreme ați lansat programul TalentA, pe scurt, acel program prin care susțineți femeile din agricultură. Însă pentru cei care nu știu prea multe detalii cum ați descrie această inițiativă?

Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience:- TalentA este un proiect Corteva Agriscience ce a fost lansat în 2019 în Spania. Apoi a urmat implementarea lui în Ucraina și România. Astfel, 2020 a fost primul an în care proiectul s-a adresat doamnelor și domnișoarelor care își doreau să dezvolte afaceri în agricultura din țara noastră. Participantele vor urma o serie de cursuri și la final au posibilitatea de a intra într-un concurs de proiecte. Nu sunt obligate să facă acest lucru, însă dacă vor să câștige unul dintre premiile pe care noi le punem în joc, respectiv: 6.000$, 5.000$ și 4.000$, trebuie să pregătească un proiect ce va intra într-o comisie de evaluare. La final vom avea 3 câștigătoare.

Rep.: - Așadar sunt deja două sesiuni de instruire încheiate, câte femei au participat în primele două sezoane?

M.C.: - 95 de doamne și domnișoare au fost instruite gratuit de către specialiștii Corteva Agriscience și de colaboratorii noștri, specialiștii în business de la Starperformaining.

Rep.: - Știu că noutatea celui de-al doilea sezon a constat în oportunitatea oferită studentelor pentru a participa la acest program educațional. Ținând cont de acest aspect, aș vrea să vă întreb care ar fi calitățile pe care at trebui să le aibă o tânără care își dorește să activeze în agricultură?

M.C.: - Ne place să credem, având în vedere experiența noastră, că fetele care accesează învățământul agricol fac acest lucru pentru că le place domeniul. Trebuie să fie atașate de tot ceea ce înseamnă agricultură, de tot ce înseamnă munca câmpului și să fie conștiente de faptul că ele sunt cele care produc hrană pentru semenii lor. Acesta este un lucru foarte important, pentru că ele doar vor produce hrană, ci o vor și pune pe masa familiei lor zi de zi. Între rolul de mamă și cel de fermier este o legătură foarte strânsă.

Rep.: - Cu siguranță acest program este un beneficiu pentru tinerele care sunt la început de drum. Cursurile știm că sunt bine pregătite și conțin numeroase informații utile și mai știm că mereu introduceți și cursuri noi. Care ar fi noutățile din acest an?

M.C.: - Pe lângă modulele bine cunoscute cum ar fi managementul unei ferme, managementul proiectelor, gestionarea situațiilor dificile, conducerea echipei, comunicarea în afaceri și altele la fel de importante ce au fost incluse în primele ediții, anul acesta am introdus un curs de engleză pentru afaceri. Credem că acest curs este foarte important deoarece agricultura este care se dezvoltă și cei care lucrează în agricultură au nevoie să fie foarte buni comunicatori nu doar în limba română, ci și în engleză. Este o limbă în care se comunică foarte mult. Când spunem agricultură, spunem comerț nu doar intern, ci și extern, deci este nevoie de comunicare pentru încheierea de contracte în afara țării. Pe de cealaltă parte, în cazul cursurilor susținute de specialiștii Corteva Agriscience, pe lângă cursurile ce cuprind culturile de bază, anul acesta am introdus un curs de nutriție animală. Un curs pentru doamnele care doresc să deschidă sau să dezvolte afaceri în zootehnie.

Rep.: - Revenind la primele două ediții, ați ținut legătura cu câștigătoarele? Știți în ce etapă de dezvoltare se află afacerea lor?

M.C.: - Da, atât noi am ținut legătura cu ele, cât și ele cu noi. Ne informează cu privire la evoluția afacerilor lor, majoritatea și-au lansat afacerile sau au implementat cele propuse în proiect, iar câteva dintre ele încă mai așteaptă unele aprobări, pentru că știm cu toții cât poate dura uneori să obții unele autorizații. Suntem într-o continuă comunicare pentru că și noi ne dorim să vedem dacă aceste cursuri pe care le oferim gratuit își ating scopul.

Rep.: - Care este impresia asupra acestui program? Și nu mă gândesc aici doar la participante, ci chiar la reacții din partea celor care activează în domeniul agricol.

M.C.: - Reprezentanții sectorului agricol au fost foarte încântați de ceea ce facem și primim foarte multe reacții pozitive din teritoriu. Dar nu numai din țară, ci și din Republica Moldova. Pentru că o altă noutate din acest an este faptul că TalentA se adresează și femeilor din Republica Moldova. Însă nu numai zona agricolă a aflat de acest proiect, ci și alte industrii de unde primim întrebări cu privire la ce facem, cum facem și cum reușim să ajungem la aceste doamne. Iar aici joacă un rol foarte important toate canalele de comunicare, începând cu mass media agricolă, până la comunicarea internă mai ales în mediul online. Astfel am reușit să facem proiectul cunoscut și culegem rezultatele în fiecare toamnă, în luna octombrie.

Rep.: - TalentA, un program care a debutat în Spania, după cum ați menționat, care mai apoi a fost implementat și în alte țări. În 2022 există noi state în care se desfășoară TalentA?

M.C.: - Din acest an s-a lansat TalentA în Ungaria și Polonia. Deci este un program de succes în rândul țărilor din Europa.

Rep.: - Pe final v-aș întreba care ar fi portretul femeii care lucrează în agricultură?

M.C.: - O femeie care-și dedică viața pentru a produce hrană trebuie să fie o femeie puternică, deoarece agricultura este un domeniu imprevizibil, mereu supus încercărilor climatice și economice. O femeie care lucrează în agricultură trebuie să fie dispusă să facă față acestor încercări.

Larissa DINU

Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea)

Este o omidă vorace care atacă numeroase specii de arbori, arbuști și plante erbacee, printre care dudul, arțarul, mărul, părul, cireșul, vișinul, nucul și altele. Din cauza voracității sale, acest dăunător poate provoca daune mari în livezi, în parcuri și pe șosele, prin defolierea în masă a arborilor, iar dacă atacul se repetă 2-3 ani la rând pomii se usucă. Omida păroasă a dudului are 2 generații pe an. Prima în lunile mai-iulie, iar a doua în lunile august-septembrie-octombrie.

Biologia dăunătorului

Acesta iernează în stadiul de crisalidă în scoarța exfoliată a copacilor, în scorbura acestora sau sub streșinile diferitelor clădiri.

Fluturii apar în primăvară, în mod eșalonat, începând din a doua jumătate a lunii mai și până în mijlocul lunii iunie. Zborul flutuilor este nocturn. O femelă poate depune 300-1.000 de ouă grupate pe partea inferioară a frunzelor. Incubația acestora durează între 8-12 zile. Larvele apărute trăiesc grupate în locurile unde au fost depuse ouăle. La început acestea trăiesc în cuiburi mici de 2-3 frunze, înfășurate în fire de mătase, pentru ca apoi să se răspândească de-a lungul ramurei și rod frunzele în întregime. Cuiburile pot atinge 60-80 cm. În cazul invaziilor mari întreaga coroană a pomilor poate fi împânziă cu astfel de cuiburi. Stadiul larvar la prima generație variază între 34 ș 46 de zile. Larva în ultimul stadiu este de culoare brun închis. Capul, picioarele, toracele și majoritatea negilor sunt de culoare neagră. Corpul întreg este acoperit cu numeroși peri de culoare brună sau neagră și lungi de 18-30 milimetri. Larvele au un aspect respingător și produc urticarii ale pielii.

La sfârșitul lunii iunie omozile părăsesc coroana pomilor, moment în care are loc transformarea acestora în crisalide. În generația a doua fluturii apar eșalonat, începând din mijlocul lunii iulie până la jumătatea lunii august. Ei depun ouăle ca și cei din generația întâi, iar omizile din generația a doua apar în lunile septembrie-octombrie, după care se transformă în crisalide hibernante.

Combatere

Combaterea se realizează pe cale mecanică, prin culegerea și distrugerea cuiburilor de omizi, când acestea se găsesc în primele stadii de dezvoltare. Pe cale chimică, prin folosirea insecticidelor: Fastac 10 EC în concentrație de 2 ml la 10 l de apă, Fury 10 EC 1 ml/10 l de apă sau Faster 10 EC 2ml/10 l de apă. Se pot folosi și alte insecticide omologate pentru combaterea acestui dăunător. La generația întâi nu se vor aplica stropiri la duzii ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase.

Stropirile se vor face dimineața și seara, iar în livezi se va respecta cu strictețe timpul de pauză până la recoltarea fructelor.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Ambiția lui Alexandru Stamatin: „Sper ca în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top“

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

rapita Oltenesti VS

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Crama Metamorfosis sau despre metamorfoza vinului românesc

Vechi și nou în același timp. Transformare. Metamorfosis este despre renaștere, o poveste care îmbracă forma unor vinuri românești de calitate. Crama care poartă acest nume se află în podgoria Dealu Mare din Prahova, iar omul care a construit acest brand este Fiorenzo Rista, un italian pentru care România nu a fost niciodată doar o țară adoptivă, ci un cămin îmbogățit cu frumusețea plantațiilor de vie. În 1998 pune bazele cramei Vitis Metamorfosis și începe să rescrie istoria vinurilor românești. Le dă o nouă identitate, proaspătă, cu parfumuri și arome diferite.

Patru game de vinuri, fiecare cu o poveste specială

Crama are 100 ha în proprietate, din care 70 ha le reprezintă plantații de viță-de vie realizate cu fonduri europene. Anul trecut au fost plantate 4 ha, iar anul viitor suprafața va ajunge la 75 ha. Din cele 100 ha, maximum 90 ha vor fi plantate cu vie. În cultură există 6 soiuri albe, printre care Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, dar și soiuri roșii precum Fetească Neagră și Negru de Drăgășani. Din varietatea internațională, crama are Merlot, Cabernet și Pinot Noir, iar la soiurile albe Sauvignon Blanc, Chardonay și Muscat Ottonel. Strugurii obținuți din aceste soiuri în parcele diferite sunt folosiți pentru producerea de vin din patru game diferite.

Potrivit lui Fiorenzo Rista, „o gamă de bază o reprezintă cea a vinurilor obținute din trei soiuri albe, unul roze și patru soiuri roșii. Acestea se vând cel mai bine și au cel mai accesibil preț. Următoarea gamă este de un alt nivel și o reprezintă Colțu’ Pietrei. Vinurile acestei game, comercializate în principal către HoReCa, se obțin dintr-o plantație bine delimitată, amplasată pe o zonă foarte calcaroasă care a inspirat, de fapt, numele vinurilor. Pe eticheta acestor sticle este desenată o hartă cadastrală care arată exact parcela de unde provin strugurii. Ultimele două game, Via marchizului și Cantus Primus, se comercializează, în special, în supermarket.“

Procesul tehnologic pornește în vie prin atenția acordată lucrărilor agrotehnice. Strugurii destinați producerii de vinuri albe sau roze ajung, în funcție de soiuri, în buncăre și apoi sunt împinși cu un melc într-un utilaj care separă boabele de ciorchini. În aceeași mașinărie boabele sunt crăpate în două, iar apoi, prin intermediul unei pompe, ajung în presă. Aici are loc separarea părții lichide, a mustului, care va intra în fermentare, de partea solidă. În ianuarie vinurile albe și roze sunt limpezite și apoi îmbuteliate. Practic, în februarie ajung pe piață vinurile din ultima campanie viticolă.

Ce implică procesul de maturare a vinurilor roșii

Soiurile de struguri roșii nu ajung în buncăre, prima lor destinație fiind mesele de sortare. Aici are loc o a doua sortare (prima are loc în vie). Sunt aleși doar ciorchinii frumoși și de calitate. După desciorchinare și zdrobire strugurii pentru vin roșu ajung în  vase de inox, unde începe fermentarea (15-20 de zile, în funcție de soi, cantitatea de zahăr, calitate). De trei ori pe zi are loc o recirculare, astfel încât mustul de jos ajunge la suprafață și revine la locul lui. Prin această recirculare vinul se îmbogățește în tanini și culoare. Potrivit lui Fiorenzo Rista, în pulpă există zahăr, aciditate și apă, iar toate substanțele importante care trebuie să se găsească în vin sunt conținute de coaja bobului de strugure.

„Vinurile roșii sunt păstrate la maturare în butoaie de lemn. Lemnul folosit pentru maturare este stejarul, dar dimensiunea butoaielor sunt diferite. Un sistem de maturare a vinului în butoaie de lemn de mici dimensiuni e originar din Franța. Într-un butoi de dimensiuni mai mici poți obține într-un an sau un an și jumătate aceleași rezultate pe care poți să le obții dintr-un butoi de 7.500 de litri, spre exemplu. Taninii, culoarea și aroma obținute în fermentare nu sunt stabilizate decât după ce sunt puse la maturare în lemn timp de un an sau doi pentru că oxigenul trece prin porozitatea lemnului și produce această stabilizare. Unele dintre vinurile obținute astfel pot avea o viață de 50 de ani“, spune dl. Rista.

„Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă“

Crama Metamorfosis are avantajul de a fi foarte aproape de București, la doar o oră. Astfel cei interesați pot veni în podgoria Dealu Mare pentru a o vizita. Peisajele de aici sunt sublime, iar în ultimii șase ani zona s-a dezvoltat suficient încât cei care vin aici pot rămâne peste noapte la diferite pensiuni și pot petrece apoi câteva zile într-un tur al cramelor. Cel puțin povestea cramei Metamorfosis merită ascultată.

„Metamorfosis presupune o împletire între latinitate, italiană și limba română și înseamnă o renaștere a viei și vinului românesc. Numele ales are legătură cu poetul Ovidiu, care a fost exilat în Dobrogea și care în acea perioadă a scris poemele Metamorfozele. Am asociat primul poem al lui Ovidiu cu primul nostru vin. În preajma noastră, chiar și la 10 minute de mers pe jos, sunt alte crame care pot fi vizitate, dar și obiective turistice. Îi întâmpinăm pe oaspeții noștri cu poveștea nașterii acestui loc, a procesului de obținere a vinurilor, le prezentăm crama cu toate încăperile ei, iar turul se termină în sala de degustare, unde vorbim despre soiurile din care a fost făcut vinul pe care îl degustă, anul de producție. Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă. În ultima sâmbătă din fiecare lună organizăm Sâmbăta sticlelor deschise, eveniment la care participă mai multe crame din Dealu Mare. Cu ajutorul Asociației Dealu Mare avem și un eveniment numit Evadare în Dealu Mare, care durează două zile și anul acesta va avea loc în octombrie“, spune Beatrice Elisei, marketing manager al cramei.

casetă

„Vinul este artă, este complex, este de fiecare dată diferit, este un mister.“ – Beatrice Elisei

Laura ZMARANDA

„Creșterea oilor, optimă pentru nevoile noastre“

SC Urabial Comp SRL din Ciuleni, județul Cluj, este o societate care are principal domeniu de activitate creșterea ovinelor și caprinelor și al cărei unic asociat este Composesoratul Urbarial Ciuleni. Composesoratele sunt niște forme de asociere a pădurilor și pășunilor în devălmășie, iar scopul lor este de a administra aceste proprietăți, ne spune ing. în protecția mediului Nicoară Bogdan Adrian, administrator și manager în cadrul unei companii multinaționale, dar care are și un efectiv de 160 oi din rasa Țurcană, varietatea Bălă.

Inițial s-a vrut o fermă de bovine Angus

„Am pornit activitatea în 2016, în primul rând din dorința de a valorifica pășunea composesoratului, care cuprinde cca. 60 ha. Până la finalul anului 2014 aici a fost izlazul satului Ciuleni, dar  animalele fiind din ce în ce mai puține pășunea nu a mai fost folosită. La început am cochetat cu ideea de a achiziționa vaci Angus, dar vizitând mai multe ferme de vaci din această rasă am constatat că toate articolele în care se prezintă cât de ușor se cresc aceste animale de carne este doar marketing. Atunci am decis că activitatea de creștere a oilor se pliază cel mai bine pe nevoile noastre. Astfel, am achiziționat de la un cioban din sat 160 de oi cu miei pe care le-am dat în grija unui alt fermier pe care l-am angajat, iar acesta gestiona toată activitatea. După o evaluare făcută la un an de activitate am constatat că nu este ceea ce ne dorim și astfel ne-am decis să ne despărțim de acest fermier și să organizăm singuri toată activitatea. A urmat o perioadă în care am lucrat cu diferiți ciobani până când am găsit pe cineva cu care să putem lucra. Numărul maxim de animale l-am avut în 2019, când aveam 220 de oi mame, dar din cauza mai multor factori a trebuit să restrângem activitatea. Acum suntem din nou la aproximativ 160 de oi-mame și avem ca și obiectiv creșterea numărului acestora“, ne spune crescătorul clujean.

Berbeci și oi mame, cu valoare genetică ridicată

Rasa pe care se axează familia Nicoară este Țurcană, varietatea Bălă. „Nu putem să avem un număr foarte mare de animale din cauza spațiilor limitate de care dispunem momentan și am considerat că această lipsă de volum trebuie suplinită de calitate, dar și pentru a aduce o plusvaloare activității. Astfel, de aproximativ 4 ani am început să investim în berbeci și oi mame, cu valoare genetică ridicată. Această politică a ajutat și la uniformizarea turmei, dar și la creșterea performanțelor obținute, având o creștere anuală continuă a mediei de kilograme a mieilor la vânzare. Bineînțeles că mai avem încă de lucru deoarece se mai observă în turmă genele primelor animale achiziționate, dar considerăm că suntem pe drumul cel bun“, adaugă administratorul fermei.

În ceea ce privește furajarea, clujeanul spune că în perioada primăvară-vară-toamnă oile sunt pe pășune, doar toamna suplimentează rația cu porumb și doar la nevoie. Iarna furajează animalele cu fânul cumpărat de la oamenii din sat. „Acesta este un alt scop al acestui proiect, stimularea economiei satului prin crearea lanțului de aprovizionare cu furaje a fermei. Pe lângă fân, pe timp de iarnă le mai dăm și porumb. Ca rație furajeră, noi calculăm undeva la 14 baloți (cca. 20 kg/balot) de fân pe an și între 80 și 100 kg de porumb per animal. La toate acestea se mai adaugă ovăz, sare minerală și melasă.“

Investiții pe măsură

O astfel de investiție costă în funcție de obiectivele pe care le ai, specifică bărbatul. „Noi am început în 2016, cu o investiție de 350 lei/oaia cu miel, iar astăzi costul începe, în funcție de exemplar, de la 4-500 de lei, dar poate sări cu ușurință peste 1.000 de lei/bucată. Depinde foarte mult de rasa pe care o ai și de performanțe. De exemplu, noi deținem în momentul de față tineret de prăsilă pentru care dacă ni s-ar oferi 1.500 de lei/bucată nu l-am vinde. La costul animalului se mai adaugă costul de întreținere anuală, care este undeva la 500 lei/bucată.“

În momentul de față familia Nicoară produce strict miei pe care îi vinde diferiților colaboratori angro. „În principal, vindem masculi deoarece aproape toate femelele care corespund standardelor noastre le oprim pentru îmbunătățirea genetică continuă a efectivului pe care îl avem. Producția de lapte am oprit-o acum 2 ani din cauza faptului că nu putem produce o cantitate destul de mare, astfel încât procesatorii să ne asigure transport pentru laptele crud, iar în momentul de față producem lapte doar pentru consum propriu. Lâna o vindem pe bani de nimic, cât să nu o aruncăm.“

Lâna ar putea fi resursa viitorului!

Despre problema lânii clujeanul crede că este un subiect de viitor, în condițiile economiei globale. „Totuși, deținem printre cele mai mari efective de oi din Europa, care produc o lână de o înaltă valoare și cu caracteristici deosebite. Din păcate, se observă lipsa de implicare a statului în aceste domenii și absența unor politici coerente care să ofere soluții reale fermierilor. Toate țările dezvoltate oferă subvenții pentru sectoarele deficitare, unde se pot oferi locuri noi de muncă, se pot produce materiale eco-friendly și în sectoarele care nu au fost dezvoltate suficient. Este păcat ca o resursă ce poate oferi atâtea posibilități să ardă an de an pe toate dealurile.“

În viitor se vrea o fermă de reproducție, cu o înaltă valoare genetică

Planul familiei Nicoară este transformarea acestei ferme într-o fermă de reproducție, care să ofere exemplare cu o înaltă valoare genetică. „Bineînțeles, în paralel avem în plan și o creștere a volumelor, pentru a mări plaja de selecție. Sfatul meu pentru cei care vor să se îndrepte spre acest sector este să aibă un scop clar definit și să fie consecvenți pentru că nu este o afacere care oferă venituri de pe o zi pe alta. Poate fi transformată în ceva sustenabil doar dacă ai o politică clară și reală bazată exact pe posibilitățile materiale pe care le ai și pe condițiile climatice și de sol“, încheie Nicoară Bogdan Adrian, administratorul SC Urbarial Comp SRL.

Beatrice Alexandra MODIGA

Efectul șrotului de rapiță asupra inflamației și stresului oxidativ la purcei după înțărcare

Comisia Europeană a interzis în 2006 utilizarea antibioticelor în hrana animalelor de fermă, fapt care a avut un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic, în special asupra purceilor după înțărcare, știut fiind că aceștia sunt o categorie foarte sensibilă în perioada înțărcării.

Această reglementare a deschis multe oportunități pentru cercetarea din domeniul nutriției animalelor pentru a găsi alternative la antibiotice: compuși/ molecule biologic active cu proprietăți antimicrobiene.

Subprodusele secundare rezultate din industria agroalimentară sunt o alternativă promițătoare întrucât sunt bogate în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, vitaminelor, mineralelor etc. În plus, aceste produse secundare pot fi procesate cu ușurință prin biotehnologiile moderne de astăzi care le măresc valoarea nutritivă și energetică și reduc sau elimină factorii antinutriționali nedoriți. Fermentarea este un proces biotehnologic care a câștigat interes, dovedindu-se o modalitate eficientă de îmbunătățire a calității nutriționale a subprodselor agroindustriale. De exemplu, fermentarea microbiană cu bacterii acido-lactice sau drojdii este foarte eficientă pentru a îmbogăți subprodusele în componente bioactive precum enzime, acizi organici, vitamine, etc. și pentru a elimina factorii antinutriționali.

Șrotul de rapiță, un produs secundar rezultat în urma extragerii uleiului, bogat în proteine de înaltă calitate (bogată in cisteină, arginină), fibre, lipide nesaturate și compuși bioactivi (de exemplu, polifenoli, acizi organici, vitaminele B, C și E) a fost utilizat în alimentația porcilor ca alternativă la șrotul de soia, dar cu limite din cauza factorilor antinutriționali de tipul glucozinolaților pe care îi conține.

Fermentarea șrotului de rapiță a fost propusă ca o soluție viabilă pentru a reduce conținutul de glucozinolați, a crește palatabilitatea și a îmbunătăți digestibilitatea proteinei brute și a fosforului.

Până în prezent, au fost utilizate mai multe tipuri de fermentație pentru șrotul de rapiță: fermentația lactică (Lactobacillus fermentum, Bacillus subtilis) sau fermentația fungică (Aspergillus sp.). Conform cunoștințelor noastre, fermentarea cu drojdii a șrotului de rapiță nu a fost încă investigată la porc. Utilizarea drojdiilor pentru fermentarea subproduselor ar putea fi de interes deoarece peretele celular al drojdiilor conține polizaharide ca ß-glucani și manani cu proprietăți antioxidante și care, datorită structurii lor polimerice, pot capta radicalii liberi prin capacitatea lor de a încapsula toxine precum endotoxina LPS (lipopolizaharid), reducând apoi efectul lor negativ în celule.

În IBNA am realizat un studiu în care am fermentat șrotul de rapiță cu drojdii Saccharomyces cerevisiae pe care l-am introdus într-o rețetă de nutreț combinat în procent de 10% și l-am testat într-un experiment la purcei după înțărcare.

Rezultatele au arătat că fermentarea cu drojdie a scăzut semnificativ concentrația de factori anti-nutriționali (glucozinolați) la jumătate comparativ cu rapița nefermentată și a îmbogățit șrotul în proteină (+4,7%), microelemente: Fe (+28,0%), Mn (+29,5%) și fibre (+41,9%). Se știe că fibrele îmbunătățesc acțiunea peristaltică în tractul intestinal și promovează activitatea bacteriană în colon, fiind transformată de microflora intestinală în lactat, acetat și butirat, cu beneficii pentru mediul intestinal și inflamație. Fermentarea a crescut de asemenea concentrația unor compuși bioactivi ca polifenoli și acizi grași polinesaturați.

Furajul combinat cu șrot de rapiță fermentată nu a modificat performanțele, dar, fapt foarte important, a scăzut semnificativ incidența diareei specifice în perioada de post înțărcare. Numărul de purcei cu diaree a fost mai mic în lotul care a primit furajul cu rapiță fermentată, comparativ cu lotul martor.

Se știe că trecerea la hrana solidă și prezența patogenilor în perioada de post înțărcare, în care purceii au un sistem imun și digestiv slab dezvoltate, produce inflamații și stres oxidativ. Furajul cu șrot de rapiță fermentată a scăzut semnificativ concentrația unor markeri inflamatori și de stres oxidativ la nivel intestinal (jejun, ileon colon). Acest furaj a crescut statusul antioxidant prin stimularea activității enzimelor antioxidante (SOD și CAT) la nivel sistemic în plasmă și a redus markerul de peroxidare a lipidelor – TBARS atât în plasmă, cât și în intestin.

Dr. biolog Ionelia ȚĂRANU

Abonează-te la acest feed RSS