Fitosanitar 22 Martie 2024, 08:46

Noi substanțe active pentru combaterea insectelor dăunătoare

Scris de

În Europa se vorbește tot mai des despre reducerea folosirii substanțelor chimice utilizate în protecția plantelor (medicamente pentru plante) până în anul 2030, conform obiectivelor pactului verde european (Green Deal) și chiar despre eliminarea lor definitivă. În acest articol voi scrie despre ce se întâmplă pe alte continente. Informațiile sunt adunate în urma participărilor mele la congresele internaționale de entomologie și de protecția plantelor, din ultimii ani.

Așadar, dacă în Europa se vorbește de reducerea folosirii medicamentelor pentru plante, în alte colțuri ale lumii se desfășoară cercetări intense pentru găsirea de noi substanțe active, care să realizeze o combatere cât mai țintită a dăunătorului, cu impact cât mai mic asupra entomofaunei utile și a mediului înconjurător și să le înlocuiască pe cele care deja nu au mai fost aprobate. Printre aceste substanțe active noi ar putea fi alternative și la neonicotinoide, folosite la tratamentul semințelor „scoase în afara legii“ în UE. Cu ocazia participării la Congresul Internațional de Protecția Plantelor (IPPC) care s-a ținut în Hyderabad, India (noiembrie, 2019), am aflat multe informații interesante despre stadiul actual al cercetărilor privind găsirea de noi molecule folosite pentru protecția plantelor. Astfel, în perioada 2008-2016, numărul total de patente depuse (substanțe active noi care intră în componența pesticidelor) a fost de 5.857, din care numai în China au fost 2.358 patente, în Japonia 706 patente, în SUA 516 patente, în Coreea de Sud 230 patente, în timp ce în Rusia numărul patentelor a fost de 56. Este de remarcat faptul că cele mai multe patente din perioada analizată au fost în trei țări din Asia, și anume China, Japonia și Coreea. În același timp, în Europa numărul de patente este în scădere, iar acest trend se va păstra și în următorul deceniu, ca urmare a reglementărilor din ce în ce mai severe, la nivelul UE, pentru omologarea noilor substanțe active.

Pe termen mediu și lung, trendul în domeniul insecticidelor este dezvoltarea substanțelor active din clasa diamidelor. Aceasta este o clasă nouă de insecticide, cu acțiune asupra sistemului muscular al insectelor, afectând receptorii ryanodinici și perturbând fluxul de calciu dintre aceștia. Drept rezultat, insectele nu se mai pot hrăni și mor în câteva zile. Insecticidele diamide prezintă eficacitate ridicată, la doze scăzute, în combaterea unei game variate de dăunători ai culturilor agricole și horticole (în special lepidopterele), având toxicitate foarte redusă față de mamifere și organismele acvatice, precum și toxicitate redusă pentru albine, polenizatori sau entomofauna utilă (paraziții sau prădătorii dăunătorilor). Insecticidele diamide pot fi folosite cu succes în strategia de combatere integrată a dăunătorilor culturilor agricole și horticole. Și câteva exemple concrete: substanța activă tetraniliprol are o eficacitate foarte ridicată în combaterea defoliatorilor și a minatorilor, dar în același timp are și efect asupra unor specii de insecte cu apart bucal adaptat pentru înțepat și supt (când sunt folosite în combinație cu alte insecticide). Majoritatea dăunătorilor țintă aparțin ordinelor Lepideoptera, Coleoptera și Diptera. Insecticidul se poate aplica atât ca tratament foliar, cât și ca tratament la sol (sub formă de granule). Este un insecticid sistemic, care se translocă rapid în plante după aplicare. Ca și insecticidele pe bază de chlorantraniliprole, cele pe bază de tetraniliprol sunt aplicate în doze reduse (50-200 g p.c./ha), având o eficacitate foarte ridicată în combaterea dăunătorilor din culturile de orez, porumb, trestie de zahăr, tomate, vinete, roșii, ardei, cartofi, pomi fructiferi, viță-de-vie, plante ornamentale. De asemenea, în urma testelor efectuate, atât în condiții de laborator, cât și în condiții de câmp, tetraniliprolul a prezentat selectivitate ridicată pentru polenizatori, dar și pentru entomofauna utilă. Insecticidele pe bază de tetraniliprol nu se pot aplica când culturile se află în faza de înflorit, atunci când activitatea albinelor și a polenizatorilor este maximă. Tetraniliprolul este recomandat să fie folosit în programele de combatere integrată a dăunătorilor, mai ales în cazurile în care s-au semnalat fenomene de rezistență la insecticidele organofosforice, piretroizi de sinteză sau neonicotinoide.

O altă substanță activă din clasa diamidelor este cyclaniliprole (cyclapryn). Insecticidul de nouă generație a fost omologat în Coreea de Sud, în anul 2017, fiind în procedură de omologare în Japonia, Australia, Canada și SUA. În urma experiențelor efectuate, atât în condiții de câmp cât și în laborator, s-a constatat faptul că substanța activă cyclaniliprole are o eficacitate foarte ridicată în combaterea unor dăunători problemă din culturile agricole și horticole (cultivate atât în câmp, cât și în spații protejate), cum ar fi omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), molia verzei (Plutella xylostella), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), tripsul californian (Frankliniella occidentalis), tripsul tutunului (Thrips tabaci), musculița albă a tutunului (Bremisia tabaci), musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) sau musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Comparativ cu insecticidele din clasa piretroizilor de sinteză sau a neonicotinoidelor, cele pe bază de cyclaniliprole au un mod de acțiune mult mai rapid și o activitate reziduală mult mai ridicată. Prin urmare, cyclaniliprolul ar putea fi o posibilă alternativă atât pentru combaterea adulților rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), cât și pentru combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) sau a omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera).

După cum vedeți, Asia vine tare din urmă și în această privință. Întrebarea este câte din aceste noi descoperiri ale științei vor fi disponibile și în țările Uniunii Europene în viitorul apropiat și care ar putea veni în ajutorul fermierilor noștri.

Explicații foto

Foto 1 – Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis)

Ratisoara porumbului Tanymecus dilaticollis

Foto 2 – Viermele sârmă (Agriotes spp.)

Viermele sarma Agriotes spp

Foto 3 – Omida fructificațiilor, adult (Helicoverpa armigera)

Omida fructificatiilor adult Helicoverpa armigera

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti