Teribilism universitar agronomic în acțiune (I)

O adevărată revoluție a avut loc în învățământul universitar agronomic, în condițiile autonomiei universitare și a neimplicării statului în orientarea și fundamentarea științifică a deciziilor, generând contradicții neconforme cu evoluția istorică.

Astfel, sub pretextul schimbărilor europene existente la nivel academic, de cercetare, precum și ale pieței muncii care sunt accelerate de provocările majore și complexe din sfera științelor vieții, s-a dispus schimbarea denumirii naționale a Universităților de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Iași și Timișoara, în Universități de Științele Vieții (USV).

Pretextul a fost „creșterea rezibilității internaționale pentru asigurarea unei recunoașteri mai largi și armonizării calificărilor din cadrul învățământului superior agronomic, pentru a putea dezvolta parteneriate, pentru a crește numărul de studenți și cadre didactice, pentru diversificarea Curriculei etc.“

Se subliniază: „Chiar dacă își schimă denumirea, își păstrează misiunea fundamentală de a forma ingineri în diferite științe aplicate ale mediului și vieții: agronomic, horticultură, biotehnologii agricole, inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală, precum și licențiați în biologie și doctori medici veterinari.“

Aspectele evidențiate atestă că, de fapt, dorința de schimbare, de amplificare peste limitele științei agronomice, extinzându-le la rangul științelor vieții, nu se confirmă, sugerând ceea ce realizează fabula lui Grigore Alexandrescu Broasca și Boul.

Și aceasta pentru că esențial rămâne obiectul științei agronomice, rolul său în dezvoltarea agriculturii și a spațiului rural atestat de evoluția sa istorică, în concordanță cu progresul tehnic, economic și social-cultural.

În vechime și astăzi de multe ori, în noțiunea cuvântului agronomie se cuprinde toate cunoștințele referitoare la diferitele ramuri care constituie această știință vastă, fără ca de multe ori unele dintre ele să aibă legătură cu pământul ca factor de producție. Treptat cu dezvoltarea științelor fundamentale și cu înmulțirea cunoștințelor, fenomenele și legile care stau la baza agronomiei, orizontul acestor științe s-a lărgit și cuprinsul ei s-a diferențiat, dând naștere unor noi direcții de studiu și cercetare, care în zilele noastre au devenit științe independente în cadrul agronomiei.

Astfel, o instituție care se ocupă cu studierea problemelor ce interesează agricultura este o instituție agronomică. Agronomia ca știință complexă îmbină disciplinele tehnice, economice, biologice, sociologice, reconfigurate pentru uzul agriculturii și al spațiului rural într-o manieră interdisciplinară și multidisciplinară.

Din moment ce își păstrează misiunea de a forma ingineri în diferite științe aplicate – care sunt de fapt discipline în cadrul ȘTIINȚEI AGRONOMICE, schimbarea denumirii Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară în Universități de Științele Vieții nu are decât menirea de a trece în derizoriu tradiționala Știință Agronomică, care, ca știință consolidată, reunește într-un corp comun disciplinele constitutive, fundamentale, într-un domeniu practic, agricultura și spațiul rural.

În același timp, profilul dominant tehnico-economic al Universităților Agronomice devine prin această schimbare „umanist“, în cadrul unei Universități de „supra știință“ (științele vieții), ceea ce este artificial, de factură utopică, deși se dorește a se înscrie în procesul de „modernizare și inovare“, dar creând, de fapt, o știință „originală, o valorizare pur estetică“, formală, neconformă cu evoluția și cerințele societății.

Acest fapt a fost posibil, când preferințele personale ajung în aria libertinajului, scăpat de sub controlul criteriilor științifice și constituind în timp premisele pentru acte și atitudini antisociale, destabilizare, având o proiecție hazardată.

Considerăm că prin această „inițiativă“, nici logică nici convingătoare, Agronomia a plătit cu prisosință tribut unor căutări nejustificate pentru afirmare și solidaritate. (Va urma)

Prof. univ. dr. ing. Ion BOLD

Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și al Academiei Oamenilor de Știință din România.