Directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Paulina Gabor, ne-a vorbit recent despre efectele pe care temperaturile crescute din prima lună a acestui an le-au avut în cazul culturilor de toamnă. În luna ianuarie s-au înregistrat temperaturi de până la 19°C, iar în unele regiuni ale țării au apărut simptome ale unor boli și dăunători care apar în mod normal în primăvară.

„În sudul și vestul țării, unde temperaturile au fost mai ridicate decât în mod normal, s-a depistat prezența Septoriozei și a făinării – Erysiphe graminis, dar nu au pus în pericol culturile. În ceea ce privește dăunătorii din sol, deși și-au făcut simțită prezența, nu au afectat culturile datorită oscilaților de temperatură dintre zi și noapte. Colegii continuă să verifice zonele cu risc. Au fost emise buletine de prognoză și avertizare, dar acesta se raportează, în special, la situațiile generate de temperaturile nefavorabile. Împreună cu colegii care se ocupă de omologare, am tras concluzia că trebuie să acordăm atenție sporită efectelor pe care aceste oscilații de temperatură le pot avea asupra culturilor și atunci când se impune să se aplice un produs de contact.“

Pentru că temperaturile crescute pot determina un alt ciclu de apariție a bolilor și dăunătorilor, Paulina Gabor recomandă fermierilor să consulte buletinele fitosanitare emise de structurile teritoriale ale autorității, să monitorizeze culturile și, în cazul în care este necesar, să aplice tratamente omologate pentru organismul respectiv.

În zona Bihorului, fermierii au identificat pe capcanele atractante gărgărița tulpinelor de rapiță. În primăvară, când temperatura depăşeste 9°C, după o perioadă de zbor, hrănire şi copulaţie de 25-30 zile, femelele depun ouăle în măduva tulpinii plantelor gazdă. Primele larve apar în aprilie, iar dezvoltarea completă a acestora are loc în 30-40 zile, după care părăsesc tulpinile şi migrează în sol la 4-6 cm adâncime. În sol, larvele se transformă în pupe şi, după aproximativ o lună, în insecte adulte, dar rămân în diapauză până la sfârşitul toamnei când, părăsind coconii nimfali, urcă la suprafaţă, la baza plantelor, şi hibernează. Larvele rod galerii descendente ori ascendente în măduva tulpinelor și provoacă pagube.

Autoritatea Națională Fitosanitară a identificat în ultimul an trei boli de carantină. Două au fost identificate la cartofi, este vorba despre bacterioze și un focar de flavescență la vița-de-vie. Printre recomandările Autorității Naționale Fitosanitare este și achiziționarea de material săditor de bună calitate și aplicarea unor măsuri de prevenție (curățarea echipamentelor și utilajelor pentru a evita răspândirea bolii de la o cultură la alta).

Liliana POSTICA