Tuta absoluta, un dăunător extrem de periculos în cultura tomatelor

Deși acest parazit, Tuta absoluta, a fost semnalat de noi cu mai mulți ani în urmă, constatăm că el continuă să facă ravagii în culturile de legume și cartofi atât din câmp cât și din solarii, chiar și în acest an 2018. Condițiile de mediu, seceta și temperaturile ridicate, dar și lipsa unor măsuri concertate, neinformarea, neștiința și nu în ultimul rând prețul destul de ridicat al produselor de control, pe fondul unei sărăcii a micilor dar foarte mulților producători, a făcut ca parazitul să devină o problemă națională.

Tuta absoluta, sau molia tomatelor, sau minatorul frunzelor de tomate, sau după ţara de unde s-a răspândit în toată Europa, molia spaniolă, este o insectă extrem de periculoasă, care atacă cu predilecţie tomatele dar şi ardeii, pătlăgelele vinete, cartofii şi chiar şi castraveţii. Este o microlepidopteră, de culoare gri argintie, cu o lungime de 6-7 mm şi cu o deschidere a aripilor de cca 10 mm.

Atacul acestui parazit devastator începe pe vârfurile plantei, apoi se extinde pe frunze sub forma unor galerii similare atacului de muscă (larvă) minieră – liriomyza trifolii Burg – apoi pe fructe pe care se observă distrugerea epidermei ca urmare a înţepăturilor moliei care şi-a depus ouăle. Ulterior în fruct se constată galerii şi excremente ale larvelor. Fructele devin nevandabile, inclusiv în faza de gogonele. Este foarte activă în timpul nopţii şi mai puţin ziua, fiind foarte prolifică. În condiţii de temperaturi ridicate, ciclul biologic este de 30 de zile.

Această însectă, originară din America de Sud (există în Chile, Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Paraguai, Uruguai, Peru, Venezuela, Argentina), a fost semnalată pentru prima dată în Europa, în anul 2006, în Spania, provincia Valencia, de unde mai poartă şi denumirea de „musca  spaniolă”. De aici s-a extins foarte rapid în aproape toate ţările mediteraneene. În Maroc în 2007, în Algeria şi Franţa în 2008, şi aşa mai departe.

Văzând, cu ceva timp în urmă, o hartă a distribuţiei acestei molii, am constatat că a fost identificată în majoritatea ţărilor europene (Spania, Portugalia, Anglia, Germania, Austria, Italia, Grecia, Turcia, Malta, Bulgaria, Elveţia, Albania) precum şi în aproape toate ţările Africii de Nord (Tunisia, Libia şi evident Algeria şi Maroc). România, ca de altfel şi alte ţări din Est, nu apare. Această insectă însă a fost deja semnalată şi în ţara noastră. În 2009 a fost semnalată în Maramureş şi Bihor, iar în 2010 în judeţul Arad şi în NE. Presupun că a fost adusă odată cu importul de tomate din ţări ca Spania, Turcia, Maroc, etc., cu deosebire în ambalajele respective. Aşa cum a fost introdus cu 40 de ani în urmă, păianjenul lat – polyphagotarsonemus latus Banks – odată cu importurile de fructe exotice, şi de care nu am mai scăpat nici astăzi! Din păcate cum spuneam, sărăcia micilor dar nenumăraţilor producători de legume din ţara noastră, nu le permite acestora utilizarea unor ambalaje de unică folosinţă. Trebuie să mai spun că unele ţări, cum ar fi SUA, şi-au sistat la începutul anului 2011, importurile de tomate şi ardei din Europa, mai puţin din Belgia.

Combaterea insectei Tuta absoluta se face extrem de greu. De aceea pagubele produse uneori în culturile de tomate din spaţiile protejate sunt foarte mari, ajungând până la distrugerea completă a culturii.

Se recomandă în mod deosebit combaterea biologică folosind capcane cu feromoni, câte 2-4/ha, (Qlure TUA – 500, 502, Optima, 100 N, sau Ferolite, Delta trap, Optiroll Tuta+, Maxiboard Tuta+, Tutaroll şi Tutaboard) bazate pe sinergismul dintre feromonul sexual al insectei şi frecvenţa luminii particulară atragerii acesteia.  Specificitatea feromonului protejează entomofauna utilă (Trichogramma achaenae şi Nesidiocoris tenuis). Raportul de insecte capturate este de 100 de molii de Tuta absoluta la un Nesidiocoris tenuis.

Pot fi folosite şi altfel de capcane, nu atât de eficiente, dar mai ieftine. În cazul în care se folosesc în interior, este obligatoriu ca sera sau solarul să fie prevăzute cu plase insect proof, pentru împiedicarea pătrunderii şi altor insecte atrase de feromonii respectivi, ceea ce este aproape imposibil pentru majoritatea tipurilor constructive de solarii din ţara noastră. Folosirea acestor capcane are şi rolul de monitorizare a prezenţei dăunătorului în interiorul spaţiului protejat.

Chimic, Tuta absoluta, este destul de greu de controlat. Şi aceasta datorită mai ales faptului că atunci când a apărut în America de Sud, s-au făcut nenumărate încercări. Numai în Brazilia au fost testate 36 de insecticide într-un singur sezon, cu aplicări foarte frecvente şi intense, care au condus în final la dezvoltarea unei rezistenţe a insectei la diferite substanţe chimice. Multe ţări din America de Sud au raportat acest fenomen de rezistenţă la produse pe bază de piretroide, methamidofos sau cartap.

Conform unor specialişti străini dar mai ales a celor spanioli, controlul cât de cât al insectei se poate realiza cu produse pe bază de imidacloprid, care se pot introduce şi prin instalaţia de irigare prin picurare la 8-10 zile după plantare, sau cu produse pe bază de indoxacarb sau spinosad, eficace mai ales împotriva larvelor. În general se va folosi o cantitate mai mare de soluţie decât de obicei, dar, atenţie, nu se va mări sub nici o formă concentraţia de substanţă activă! Ne putem aştepta, altfel, la efecte nedorite, cum ar fi, avortarea florilor, dar mai ales fenomenul de rezistenţă.

ICDLF Vidra a derulat câteva contracte cu unele firme producătoare de pesticide în vederea testării eficacităţii unor produse faţă de Tutta absoluta. Dintre acestea s-au remarcat următoarele: Affirm 0,95 SG 0,15 %, Alverde 24 SC 0,1 %, Kohinor 200 SL 0,1 % şi Coragen 0.02 %. La acestea mai adăugăm Avaunt 0,04 %, Volian Targo şi Belt.

Ca măsuri preventive se recomandă:

• producerea răsadului în spaţii separate;
• curăţarea spaţiului de orice rest de plantă din cultura anterioară (tulpini, frunze, fructe), precum şi de buruieni, mai ales cele din familia solanaceae;
• acolo unde este posibil, zonele de aerisire, ca şi cele de ventilaţie, se vor acoperi cu plase speciale, identice cu cele care se folosesc în cazul afidelor, cu 6-9 orificii/cm²;
• crearea unui „antreu” la intrări, o dublare de fapt a uşilor;
• monitorizarea cu capcane cu feromoni a spaţiului de produs răsad.

O bună practică agricolă, sau GAP – Good Agricultural Practices – în acest caz, înseamnă practici culturale, rotaţii cu alte specii (nu cu ardei sau cu pătlăgele vinete şi nici chiar cu castraveţi), arătură, fertilizare şi irigare adecvată, distrugerea plantelor infestate, a buruienilor gazdă, etc.

Mai recomandăm cultivatorilor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, cartofi, castraveţi, ca în cazul în care sesizează atacul acestui microlepidopter extrem de dăunător, să se adreseze de urgenţă specialiștilor din unitățile de cercetare de la Vidra, Buzău, Bacău, Iernut, Dăbuleni, precum și Centrelor de Protecţia Plantelor, Unităţilor Fitosanitare Judeţene.

Victor Lăcătuş