Tinerețea este un atu în business, chiar dacă responsabilitățile pot părea copleșitoare la început. Tânărul om de afaceri Marian Olteanu din Vișan, comuna Bârnova, județul Iași, director general GRAMMA Wines, a țintit în 2021 la o cifră de afaceri de 2 milioane de lei. În 2007, familia sa a făcut pionierat în România, accesând fonduri europene pentru via pe care o cultiva.

1 milion de euro investiție, 50% fonduri nerambursabile

Cum a început povestea cramei de astăzi?

„În 2007 au fost primele tatonări. Părinții mei au investit 1 milion de euro, din care 50% erau fonduri nerambursabile. Ei aveau proprietatea aceasta care era plantată cu vie și noi duceam struguri fie la Stațiunea de Cercetare Viti-Vinicolă, fie la producători din zonă să fie vinificați. Calitatea strugurilor noștri era bună, dar primeam vinuri de o calitate invers proporțională. Și atunci, cu ocazia accesării fondurilor SAPARD, părinții mei au zis: «Facem o cramă!» Suntem singura cramă din România aproape de un oraș mare, cu o piață a turismului și putere de cumpărare. Suntem la 15 minute, 8-9 kilometri de Palatul Culturii din Iași. Dacă ne uităm pe hartă, orice altă cramă, mică sau mare, e la 30 km, la 40 km, 50 km sau mai departe. Pentru mine totul a început în anul 2009, când recunosc că eram mult prea tânăr ca să am vreo înclinație în sensul acesta. A fost mai mult dorința și pasiunea părinților mei, pe care o continui eu cu mult entuziasm.“

Au început cu 50 ha de viță-de-vie, dar astazi au cca 20 de hectare, dintre care 15 ha sunt pe rod și plănuiesc să înlocuiască 5 ha și să mai completeze cu 5 ha de vie nouă. Nordul țării este o regiune prielnică pentru cultura viței-de-vie, în special a soiurilor de struguri albi care tolerează foarte bine temperaturile scăzute.

Capacitatea de producție, 100.000 de litri/an

Cartea de vizită a tânărului antreprenor ieșean este soiul Aligoté, originar din Burgundia, Franța, o rudă a faimosului Chardonnay, dar mai există în portofoliu Fetească Albă, Fetească Regală, Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră și Merlot.

„Aligote-ul era un soi destul de popular când eram eu mai tânăr, dar mulți producători au renunțat la el în favoarea soiului Chardonnay. Astfel, a rămas o suprafață foarte mică la nivel național cultivată cu soiul acesta, de aceea este foarte apreciat. Vinurile rosé au căpătat foarte mult teren și câștigă adepți din rândul consumatorilor unor alte tipuri de vinuri. Vinul din Fetească Neagră, din soiuri de struguri roșii sau roze, este obținut din vii vechi de 60 de ani din care încă mai avem, dar o suprafață mai mică. Din faimoasa Busuioacă de Bohotin, un soi foarte aromat care vinde chiar și numai cu numele, având o cotă de piață foarte mare între soiurile de vin roze.“

Crama Gramma este considerată ca făcând parte din categoria micilor producători. „Capacitatea de producție este doar de 100.000 de litri/an, avem o autorizație de mic producător, una specifică artizanatului, iar excedentul de struguri pe care îl avem îl transformăm în must pentru că avem foarte mulți clienți interesați de acest produs. Până în prezent n-am făcut niciodată 100.000 de litri. Am mai avut ceva pierderi, când filtrăm se mai pierde câte ceva în procesul de producție. Și atunci facem în jur de 120.000-125.000 de sticle de 0,75 l împărțite în trei culori, alb, roșu și roze. Avem două-trei vinuri pe fiecare culoare, un sec, un demisec și poate un sec la limita cu demisecul. Acestea sunt împărțite pe mai multe soiuri, ne dau niște ediții limitate, între 2.500 și 6.500 de sticle pe fiecare sortiment“, menționează antreprenorul ieșean.

„Ne-am asumat contemporaneitatea“

Numele Gramma vine din limba greacă de la gramatică, literă, cuvânt și nu înseamnă nimic altceva decât corectitudinea în exprimare. „Noi eram din Muntenia, numele de familie e Olteanu și făceam vinuri din Moldova. Părinții mei care nu aveau nicio legătură cu marketingul, cu brandingul sau cu vânzările, tata era doar preot și mama doar soție de preot. S-au gândit să-i spună Casa Olteanu că așa era cel mai logic, că era și Casa Isărescu și așa mai departe. Doar că un element pe care l-au scăpat din vedere este că una e Isărescu, alta e Olteanu. Că vine cu un background în spate. Și am căutat în istoria familiei și nu aveam niciun bunic rege, boier, nicio picătură de sânge nobil acolo, n-am avut nici castel, nici palat, nici conac, nimic de genul ăsta și nici în zona noastră, la Vișan, nu s-a dat vreo bătălie pentru vreo cauză nobilă să fi curs vreo picătură de sânge pentru ceva cu adevărat măreț. Și atunci ne-am dat seama că trebuie să ne asumăm contemporaneitatea și să venim cu un nume de vin cu care, poate nu neapărat se identifică neapărat consumatorul final, dar măcar cu care să rezoneze. Și noi i-am zis «Gramma, vinul conversației»“, specifică producătorul.

Din cauza secetei de anul acesta, din punct de vedere cantitativ producția a fost mai slabă, dar calitatea este mai bună decât în anii anteriori. Producția estimată de Marian Olteanu este de 100.000 de litri de vin, cât permite autorizația și încă cca. 40.000 de litri de must. Planurile de viitor ale antreprenorului includ accesarea unui număr cât mai mare de fonduri europene, precum și investirea în eficientizarea energetică și în turism.

Beatrice Alexandra MODIGA

Septembrie este o lună plină în industria vinului odată ce lucrătorii intră în vie pentru culesul strugurilor. La Domeniile Ostrov există o tradiție ca începutul culesului să fie marcat de o petrecere câmpenească direct în vie, cu invitați de seamă.

Meniul de la Ostrov gândit de Chef Cătălin Scărlătescu și somelierul Daniel Zottu

La debutul campaniei 2022-2023, în podgoria Domeniile Ostrov, între rândurile de viță de vie, celebrul Chef Cătălin Scărlătescu a pregătit preparate în tandem cu vinurile premium ale producătorului dobrogean: Naiada, Legio și Ritual. Astfel încât gusturile să fie perfect asezonate.

Invitații, printre care iubitorul vinului de Ostrov, Codin Maticiuc, s-au bucurat pentru câteva ore de un peisaj de poveste, tomnatic pe malul Dunării.

Vinul de Ostrov, vinul preferat de Codin Maticiuc

Omul de media Codin Maticiuc a declarat în repetate rânduri că vinul său preferat este cel de Domeniile Ostrov.

Asocierea de excepție a vinurilor de Ostrov cu rețetele lui Chef Cătălin Scărlătescu a fost girată de expertul de 5* în industria ospitalității, somelierul și creatorul de vinuri Daniel Zottu.

La masa, oaspeții au fost inițiați în arta degustării. Ținând cont de principiile de bază ale caracterizării vinului: culoarea, aroma, gustul, aciditatea, alcoolul, anul recoltei, se poate crea un gust potrivit pentru un meniu anume.

Astfel, pentru o masa reușită trebuie să alegem vinul potrivit fiecărui fel culinar.

Ce a gătit Chef Scărlătescu pentru invitații de la Domeniile Ostrov

Ca aperitiv a fost recomandat vinul Naiada Cuvee Rose alături de Carpaccio de Vită pe Papadams.

La storceagul de peste, pregătit de Chef Scărlătescu alături de vinul alb sec Legio, asamblaj Sauvignon Blanc & Chardonnay, vin de Domeniile Ostrov medaliat cu aur la prestigiosul concurs Gilbert & Gaillard.

Alături de tortelloni cu brânză, pere și trufe s-a degustat un vin alb sec din gama Ritual, cupaj de Chardonnay & Fetească Regașă.

Vinul recomandat de somelierul Daniel Zottu și Chef Scărlătescu pentru apetisanta friptură de vită Black Angus a fost vinul roșu sec Wine of Black Angus de la Domeniile Ostrov, cu gustul său catifelat de cuișoare, cardamon, zmeură, marțipan, ciocolată neagră, vișine, coacăze, piper, fragi, lemn dulce, tabac, de neuitat.

Vinul roșu, sec, 14% vol, Wine of Black Angus, soiul Cabernet Sauvignon, un vin superpremium, exclusiv HORECA, a fost vedeta ospățului din vie.

Evenimentul s-a desfășurat la Domeniile Ostrov, în Podgoria Ostrov De Origine Controlată (DOC) Oltina, situată în sud-vestul Dobrogei. Regiunea viticolă Terasele Dunării este atestată documentar de peste 3000 de ani.

Vinurile Domeniile Ostrov pot fi comandate online pe www.domeniileostrov.ro

Vechi și nou în același timp. Transformare. Metamorfosis este despre renaștere, o poveste care îmbracă forma unor vinuri românești de calitate. Crama care poartă acest nume se află în podgoria Dealu Mare din Prahova, iar omul care a construit acest brand este Fiorenzo Rista, un italian pentru care România nu a fost niciodată doar o țară adoptivă, ci un cămin îmbogățit cu frumusețea plantațiilor de vie. În 1998 pune bazele cramei Vitis Metamorfosis și începe să rescrie istoria vinurilor românești. Le dă o nouă identitate, proaspătă, cu parfumuri și arome diferite.

Patru game de vinuri, fiecare cu o poveste specială

Crama are 100 ha în proprietate, din care 70 ha le reprezintă plantații de viță-de vie realizate cu fonduri europene. Anul trecut au fost plantate 4 ha, iar anul viitor suprafața va ajunge la 75 ha. Din cele 100 ha, maximum 90 ha vor fi plantate cu vie. În cultură există 6 soiuri albe, printre care Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, dar și soiuri roșii precum Fetească Neagră și Negru de Drăgășani. Din varietatea internațională, crama are Merlot, Cabernet și Pinot Noir, iar la soiurile albe Sauvignon Blanc, Chardonay și Muscat Ottonel. Strugurii obținuți din aceste soiuri în parcele diferite sunt folosiți pentru producerea de vin din patru game diferite.

Potrivit lui Fiorenzo Rista, „o gamă de bază o reprezintă cea a vinurilor obținute din trei soiuri albe, unul roze și patru soiuri roșii. Acestea se vând cel mai bine și au cel mai accesibil preț. Următoarea gamă este de un alt nivel și o reprezintă Colțu’ Pietrei. Vinurile acestei game, comercializate în principal către HoReCa, se obțin dintr-o plantație bine delimitată, amplasată pe o zonă foarte calcaroasă care a inspirat, de fapt, numele vinurilor. Pe eticheta acestor sticle este desenată o hartă cadastrală care arată exact parcela de unde provin strugurii. Ultimele două game, Via marchizului și Cantus Primus, se comercializează, în special, în supermarket.“

Procesul tehnologic pornește în vie prin atenția acordată lucrărilor agrotehnice. Strugurii destinați producerii de vinuri albe sau roze ajung, în funcție de soiuri, în buncăre și apoi sunt împinși cu un melc într-un utilaj care separă boabele de ciorchini. În aceeași mașinărie boabele sunt crăpate în două, iar apoi, prin intermediul unei pompe, ajung în presă. Aici are loc separarea părții lichide, a mustului, care va intra în fermentare, de partea solidă. În ianuarie vinurile albe și roze sunt limpezite și apoi îmbuteliate. Practic, în februarie ajung pe piață vinurile din ultima campanie viticolă.

Ce implică procesul de maturare a vinurilor roșii

Soiurile de struguri roșii nu ajung în buncăre, prima lor destinație fiind mesele de sortare. Aici are loc o a doua sortare (prima are loc în vie). Sunt aleși doar ciorchinii frumoși și de calitate. După desciorchinare și zdrobire strugurii pentru vin roșu ajung în  vase de inox, unde începe fermentarea (15-20 de zile, în funcție de soi, cantitatea de zahăr, calitate). De trei ori pe zi are loc o recirculare, astfel încât mustul de jos ajunge la suprafață și revine la locul lui. Prin această recirculare vinul se îmbogățește în tanini și culoare. Potrivit lui Fiorenzo Rista, în pulpă există zahăr, aciditate și apă, iar toate substanțele importante care trebuie să se găsească în vin sunt conținute de coaja bobului de strugure.

„Vinurile roșii sunt păstrate la maturare în butoaie de lemn. Lemnul folosit pentru maturare este stejarul, dar dimensiunea butoaielor sunt diferite. Un sistem de maturare a vinului în butoaie de lemn de mici dimensiuni e originar din Franța. Într-un butoi de dimensiuni mai mici poți obține într-un an sau un an și jumătate aceleași rezultate pe care poți să le obții dintr-un butoi de 7.500 de litri, spre exemplu. Taninii, culoarea și aroma obținute în fermentare nu sunt stabilizate decât după ce sunt puse la maturare în lemn timp de un an sau doi pentru că oxigenul trece prin porozitatea lemnului și produce această stabilizare. Unele dintre vinurile obținute astfel pot avea o viață de 50 de ani“, spune dl. Rista.

„Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă“

Crama Metamorfosis are avantajul de a fi foarte aproape de București, la doar o oră. Astfel cei interesați pot veni în podgoria Dealu Mare pentru a o vizita. Peisajele de aici sunt sublime, iar în ultimii șase ani zona s-a dezvoltat suficient încât cei care vin aici pot rămâne peste noapte la diferite pensiuni și pot petrece apoi câteva zile într-un tur al cramelor. Cel puțin povestea cramei Metamorfosis merită ascultată.

„Metamorfosis presupune o împletire între latinitate, italiană și limba română și înseamnă o renaștere a viei și vinului românesc. Numele ales are legătură cu poetul Ovidiu, care a fost exilat în Dobrogea și care în acea perioadă a scris poemele Metamorfozele. Am asociat primul poem al lui Ovidiu cu primul nostru vin. În preajma noastră, chiar și la 10 minute de mers pe jos, sunt alte crame care pot fi vizitate, dar și obiective turistice. Îi întâmpinăm pe oaspeții noștri cu poveștea nașterii acestui loc, a procesului de obținere a vinurilor, le prezentăm crama cu toate încăperile ei, iar turul se termină în sala de degustare, unde vorbim despre soiurile din care a fost făcut vinul pe care îl degustă, anul de producție. Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă. În ultima sâmbătă din fiecare lună organizăm Sâmbăta sticlelor deschise, eveniment la care participă mai multe crame din Dealu Mare. Cu ajutorul Asociației Dealu Mare avem și un eveniment numit Evadare în Dealu Mare, care durează două zile și anul acesta va avea loc în octombrie“, spune Beatrice Elisei, marketing manager al cramei.

casetă

„Vinul este artă, este complex, este de fiecare dată diferit, este un mister.“ – Beatrice Elisei

Laura ZMARANDA

Forumul Regional de Viticultură, organizat spre sfârșitul lunii iunie în crama Lacerta din podgoria Dealu Mare din Prahova a fost gândit sub forma a patru ateliere cu diferite teme. Respectiv, bunele practici în aplicarea produselor (o abordare teoretică despre importanța pe care o are utilizarea corectă a produselor conform recomandărilor de pe etichetă), prezentarea produselor noi destinate viticulturii (s-a pus accentul pe partea de făinare, boala cu care viticulturii se confruntă an de an, dar mai ales anul acesta). Un alt atelier a fost despre tehnicile de aplicare a produselor, (demonstrație practică), iar în ultima parte a forumului s-a discutat despre managementul efluenților și fost prezentat sistemul de colectare a deșeurilor Rem Dry, un sistem care ajută agricultorii să managerieze apele cu efluenți din produsele de protecția plantelor.

Produse pentru toate problemele fitosanitare din podgorii

Felicia Fumea, reprezentant vânzări culturi speciale: „Compania Syngenta cuprinde tot ceea ce înseamnă programul tehnologic al viței-de-vie, începând cu făinarea și terminând cu molia viței-de-vie. Portofoliul de produse dedicate făinării începe cu Thiovit Jet, un produs pe bază de sulf. Atunci când este aplicat în doză mai mare acesta poate fi folosit împotriva acarienilor. Acesta se diferențiază de restul produselor prin faptul că microgranulele lui se descompun foarte repede, soluția se omogenizează rapid și nu înfundă diuzele. Topazul este un triazol pe bază de penuconazol, ca substanță activă. Doza lui este de 0,3-05 litri pe hectar, este un produs sistemic pentru care recomandăm aplicarea de la lăstrari de 5 cm până aproape de scuturat. În funcție de lungimea lăstarilor, de fenofaza de vegetație a culturii, se modifică și doza lui de utilizare. Topazul lucrează sistemic în plantă, dar are și efect de gaz care se ridică de pe părțile tratate ale plantei și acționează și asupra celor pe care nu s-a aplicat tratament. Acest produs acționează și împotriva putregaiului negru. Dynali este un produs foarte complex cu două substanțe active, ciflufenamid și difenoconazol, și acționează împotriva făinării, a putregaiului negru, dar și împotriva pătării roșii a frunzelor. Este recomandată aplicarea unor tratamente succesive, după scutural, la interval de 10-12 zile. Este, de asemenea, un produs sistemic, cu efect de gazare, cu acțiune translaminară. Tot împotriva făinării, a putregaiului cenușiu și a manei recomandăm folosirea Universalis în doză de 2 litri la hectar. Are efect revigorant asupra plantelor. Taegro este un produs bio (folosit împotriva făinării și a putregaiului), are o suspensie omogenă care, aplicată foliar, acționează asupra sistemului imunitar al plantei, dându-i o vigoare aparte și este recomandat pe toată perioada de vegetație. Datorită faptului că are un efect ecotoxicologic foarte bun poate fi folosit atât în agricultura ecologică, cât și în sistemul integrat de protecție a culturii.“

Proiect cu capcane „smart“

Iulian Zafiu, director vânzări culturi speciale: „Orondis ultra, lansat anul trecut, este un produs cu două substanțe active, oxatiapropilin și mandipropamid, inovator care, deși se folosește într-o doză foarte mică, poate controla foarte bine mana. Ca tratament de siguranță, Orondis Ultra poate fi aplicat de două ori, înainte de înflorit și imediat după scuturare. Pergado F are două substanțe active, folpet și mandipropamid. Acesta poate fi aplicat chiar în momentul înfloritului. Dacă înflorirea se desfășoară în condiții de temperatură scăzută și ploi, iar presiunea apariției manei este mare putem aplica Pergado în plin înflorit (dar și la scuturare) pentru că nu se întâmplă nimic, nu apar probleme de meiere sau mergeluire. Doza recomandată la hectar este 2,5 kg. Coprantol Duo are două forme de cupru (hidroxid și oxiclorură în doze egale de 140 de grame/litru). Doza recomandată este de 2,5 kg/ha și poate fi folosit de la compactare, atunci când lăstarii au 5-7 cm, și până la înflorit. Avantajele acestui produs sunt forma de prezentare, respectiv microgranularea sub formă de pepite care se dizolvă foarte ușor, nu face praf și, ca atare, nu există pierderi de produs. Unul dintre produsele folosite împotriva acarienilor este Vertimec, în doză de 1 litru/ha, aplicat în perioada dezmuguritului până la lăstari de 20 cm. În ceea ce privește molia viței-de-vie, anul acesta avem un proiect cu capcane smart, cu cameră foto, cu feromoni, cu hârtie lipicioasă. Avem la Grebănu un lot experimental unde am instalat aceste capcane care ne dau informații despre stadiul de dezvoltare a fluturelui, când apar larvele, câte sunt și astfel știm exact când trebuie să aplicăm tratamentul cu Afirm, un alt produs folosit împotriva acarienilor. Prin aplicația de pe telefon primești un raport zilnic și vezi care este presiunea unui potențial atac al dăunătorilor.“

• ---

  Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Europa S-E: „Pe termen mediu așteptăm ca politica europeană să își spună cuvântul în ceea ce privește utilizarea produselor de protecția plantelor. Compania Syngenta investește în portofoliul de produse cu substanțe active care să răspundă noilor cerințe ale Comisiei Europene pe partea de utilizare sustenabilă, durabilă, fără remanență foarte mare în produsul finit, dar și în produsele biologice. Acesta este un punct strategic pentru Syngenta și în viitorul apropiat vom veni cu mai multe soluții în această direcție.“
• Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Europa S-E: „Încercăm să fim foarte prezenți în această zonă, de aceea avem o echipă special dedicată care alocă timp și resurse pentru a vizita viticultorii din această zonă, a le prezenta cele mai noi tehnologii ale noastre și pentru a găsi împreună soluții care să le rezolve problemele.“

  ---

Laura ZMARANDA

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

Cum se face agricultură în Danemarca, de ce are succes conceptul de „smart village“, care sunt asemănările dintre lumea satului danez și lumea satului românesc, cum putem vinde România ca destinație turistică prin tradiții, bucate, vinuri și peisaje sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care ni le-a dat ambasadorul Danemarcei la București, Søren Jensen. Deschis, modest, diplomat, greu de scos din zona de confort (lucru explicat și de CV-ul său), ambasadorul danez are în biroul său un ștergar cu motive românești primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Rep.: Danemarca are investiții în România, inclusiv în agricultură. Ce ne puteți spune despre companiile daneze care activează în România?

Søren Jensen: Cred că sunt în jur de 600 de companii daneze în România active, nu toate cu investiții, dar multe dintre acestea au investiții pe termen lung. În sectorul agricol, una dintre cele mai mari companii produce carne de porc; este vorba despre o companie prezentă în România de mai bine de 15 ani, cu investiții de aproximativ 140 de milioane de euro. Și vă pot spune că nu scoate banii afară din țară, ci reinvestește profitul în facilități de producție, dar și pentru a crea cele mai înalte standarde sanitare posibile. Compania este, de altfel, un model în rândul celorlalți producători de carne de porc, dar mai avem companii și în alte domenii, cum ar fi producția de carne de pui, de brânză și altele.

Rep.: Danemarca deține una dintre cele mai mari cote de piață în privința produselor organice. Cred că toți avem nevoie de astfel de produse. Cât la sută din teren este destinat agriculturii organice în 2021 și ce previziuni aveți pentru viitor?

Søren Jensen: Danemarca folosește 12% din terenuri pentru agricultură organică, aproximativ 10% din ferme alegând să facă agricultură organică. Este ambiția Guvernului de a dubla ponderea fermelor care produc organic până în 2030. Ce-i drept, și apetitul consumatorilor pentru fructe și legume organice a crescut, danezii fiind campioni mondiali la consumul de produse organice.

Rep.: Ce îi motivează să cumpere hrană organică?

Søren Jensen: Cred că este vorba în principal de sănătate. Oamenii vor să consume hrană mai sănătoasă și, de-a lungul timpului, ne-am informat despre efectele negative ale utilizării excesive a pesticidelor atât în ceea ce privește ceea ce ajunge în mâncare, cât și în apa pe care o bem apoi. În Danemarca am avut mereu posibilitatea de a bea apă direct de la robinet, iar acest lucru ar putea fi în pericol în anumite zone din cauza utilizării excesive a produselor chimice în agricultură. Pe de altă parte, vorbim de sustenabilitate văzută și în contextul schimbărilor climatice, o problemă majoră, de aceea și oamenii se îndreaptă în această direcție. Iar în al treilea rând, cred eu, produsele organice au și un gust mai bun. Se poate face diferența între gustul cărnii de porc, de pui sau de vită care au fost crescute și hrănite în mod organic și restul cărnii. De asemenea, și gustul fructelor și legumelor organice este mai bun.

Rep.: Danemarca are și sate frumoase, fiind recunoscută și pentru viața rurală și pentru conceptul de „smart village“. Ce ne puteți spune despre stilul de viață, tradiții și lumea satului danez?

Søren Jensen: Cred că ce am văzut în Danemarca, la fel ca și în multe alte țări, este o tendință a oamenilor de a se muta de la țară la orașe. Oamenii au renunțat la viața la țară pentru a veni către orașe și putem spune că a fost vorba de un trend global, specific în tot vestul. Am văzut așadar și în Danemarca acest lucru în urmă cu 100-200 de ani. În prezent asistăm cumva la o inversare a acestui raport, oamenii renunțând la orașele aglomerate și poluate, cum sunt București și chiar Copenhaga, pentru a se muta în zone rurale, unde au aer curat și o viață mai liniștită. Iar avantajul este că nu se mută înapoi în sate primitive, ci în zone unde au toate facilitățile și pot lucra de acasă datorită tehnologiei și a interconectivității. Cred că acesta este un element-cheie al conceptului de „smart village“ deoarece poți avea condițiile de la oraș la sat. Avem și un concept de sate sustenabile, unde totul este natural. De exemplu, nu se tunde iarba, ci se lasă să crească în mod natural.

Rep.: Aveți deja trei ani în România, ați avut timp să vizitați și sate românești? Chiar văd că aveți aici un ștergar cu motive tradiționale românești, ceea ce este o surpriză pentru mine să văd așa ceva în biroul dvs., și pe care l-ați primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Søren Jensen: Da, chiar îmi place să vizitez România și satele românești. România este o țară frumoasă și îmi place și bucătăria românească. Îmi plac și vinurile românești. Am vizitat și Muzeul Satului, locuiesc în apropiere și mi-am făcut o idee despre tradițiile românești. Sincer, sunt multe puncte comune între satele românești și cele daneze. Până la urmă, viața satului a fost concentrată în jurul producției și a agriculturii. Cred că există mult potențial în dezvoltarea satului românesc și este păcat că multor sate le lipsesc lucruri simple precum apa, chestiuni ce țin de igienă, Internet. Și aici este un domeniu în care companiile daneze ar putea ajuta foarte mult; România obține mulți bani pentru dezvoltarea zonei rurale de la Uniunea Europeană și este loc de a merge înainte și în acest domeniu.

Rep.: Deci vă plac satele, bucătăria și vinurile românești, care sunt în strânsă legătură cu agricultura. Dacă ați invita un prieten din Danemarca în România, care ar fi principalele trei motive care l-ar convinge?

Søren Jensen: Ei bine, pentru danezi întotdeauna există dorința de a vedea țări care au munți, Danemarca fiind o țară destul de plată. Suntem mereu fascinați să vedem țări cu munte, iar România are munți frumoși. Unul dintre locurile pe care le pot explica cel mai ușor este Transfăgărășan. Iar toamna este spectaculoasă datorită culorilor pe care le au copacii. De asemenea, mai încurajez oamenii să vadă și Delta Dunării, un loc minunat, unic în Europa. Coasta poate mai mult sau mai puțin, pentru că avem și în Danemarca, așa că nu suntem fascinați de această zonă, dar cu siguranță suntem fascinați de munte, de satele istorice – cum sunt cele din Transilvania, Bucovina, cele din sud. Este o mare varietate și sunt destul de diferite între ele. De asemenea, le mai spun să vină să se bucure de mâncare bună și de vin bun. Danemarca este unul dintre cei mai mari importatori de vin per capita din lume, ceea ce înseamnă că suntem obișnuiți cu vinul de calitate și cu prețul mic pentru că importăm vinuri care au preț scăzut. Oamenii sunt surprinși pentru că nu știu prea multe despre vinurile românești, deoarece România nu prea exportă vin. Chiar am vizitat câteva crame și mereu am recomandat să se aducă oamenii în aceste locuri pentru a degusta vinuri, pentru atmosferă și pentru a cunoaște alți oameni.

Simona Nicole DAVID

• „Povești cu vinuri românești”, competiție locală dedicată producătorilor mici și mijlocii
• Juriul format din degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)
• Piața de vinuri din România, estimată la peste 406 milioane de euro și un volum de 530 milioane de litri

București, 7 Martie 2022

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. Competiția este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare.

Și în acest an, concursul „Povești cu vinuri românești” se va desfășura în 4 faze,  organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), vor desemna câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce va avea loc la mijlocul lunii mai, va cuprinde astfel 36 de vinuri.

„Prima ediție a concursului a fost organizată în 2016 și, încă de atunci, a rămas o inițiativă de a sprijini cramele mici și mijlocii din România. În urma programului de reconversie pentru vița de vie, început în anul 2009, în multe zone din țară s-au înființat plantații viticole, urmate deseori de crearea sau modernizarea cramelor. Acest program de sprijin a contribuit la o revigorare a domeniului viti-vinicol din România și a impulsionat producerea vinurilor românești”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmațiilor sale, dezvoltarea industriei de profil din România se confruntă cu provocarea promovării și vânzării produselor nou lansate, respectiv branduri și crame mai puțin cunoscute, care însă realizează vinuri de calitate.

„Pentru cramele mici și mijlocii (sub 100 ha), competiția cu producătorii foarte cunoscuți este cumva dezechilibrată. Producătorii mari, consacrați, exploatează suprafețe mult mai mari de viță de vie, își distribuie vinul pe scară largă, la nivel național, și dețin în portofoliu branduri deja cunoscute. Astfel, proiectul nostru, „Povești cu vinuri românești” a fost lansat din dorința de a susține acest segment al pieței, un aspect important fiind faptul că nu este percepută nicio taxă pentru participare”, a subliniat Mario Tomšić.

Un alt avantaj major al competiției susținute de BASF Agricultural Solutions România este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, ediția din acest an va oferi câștigătorilor din faza națională un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Potrivit companiei, scopul acestor premii este să ajute viticultorii în a obține struguri de calitate din care să fie realizate vinuri remarcabile.

Cele patru etape regionale sunt grupate în funcție de principalele zone recunoscute la nivel național pentru producția de vin – Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, Transilvania și Banat. Raportat la principalele crame care se înscriu în concurs, cca. 23% dețin o suprafață cultivată sub 10 hectare, aproximativ 60% cultivă suprafețe între 11 – 50 ha, iar 17% cultivă între 51 – 100 ha de viță de vie.  

„Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase”, a mai spus Country Manager-ul companiei.

În ceea ce privește mecanismul de jurizare, comisia formată din membri ADAR utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Astfel, toate probele de vin sunt evaluate ”în orb” - niciun membru al juriului nu cunoaște cărui concurent îi aparține proba de vin analizată. Ordinea degustării se respectă cu strictețe - întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii. În același timp, examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.

Concursuri dedicate etichetelor din piața de vinuri

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei au șansa de a vota cea mai atractivă etichetă, fiind oferite premii valoroase. Pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertising-ului va alege eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

„Noua componentă de competiție introdusă în acest an, dedicată etichetelor vinurilor înscrise în concursul „Povești cu vinuri Românești” are rolul de a face cunoscute produsele către un target nișat, educat și care deține capacitatea de a recunoaște valorile unui vin. Astfel, în juriu am ales profesioniști cu experiență dovedită: Liviu Țurcanu (Creative Director, Mercury360 Communications), Alex Mălăescu (Creative Partner, Long Shot), Joaquin Bonilla – (Creative Director Consultant, Godmother), Gelu Florea (Senior Art Director, Godmother) și Cezar Necula (Senior Art Director/ Founder, Kingstag Studio)”, a afirmat Mario Tomšić.

Premiul oferit în cadrul competiției jurizate de profesioniști constă într-o licență, timp de un an, pentru aplicația Agrivi destinată farm management-ului.

Piața vinului din România -  2 miliarde de lei (peste 406 milioane de euro) în 2021

„Unul dintre aspectele importante luate în calcul atunci când am decis să oferim pieței de profil șansa unui astfel de concurs, a fost faptul că viticultura are un potențial deosebit în România, un istoric important, condițiile fiind favorabile. Mai mult decât atât, această industrie poate reprezenta statutul de ambasador pentru România și peste hotare. Un alt aspect a fost acela ca noi, BASF Agricultural Solutions România, să contribuim în mod direct prin recomandări și soluții, la obținerea unor producții sănătoase de struguri. Doar așa se poate discuta de vinuri de bună calitate, pornind de la o materie primă excelentă”, a declarat Mario Tomšić.

Astfel, potrivit estimărilor sale, piața locală de vin s-a situat, în 2021, la cca, 2 miliarde de lei, în timp ce volumul a ajuns la aproximativ 530 de milioane de litri de vin. România se situează, astfel, pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumelor produse, după Italia, Spania, Franța, Germania, Portugalia, și pe locul 13 la nivel mondial.

„Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru viticultură și vinificație, astfel încât România a fost printre puținele țări din UE care au înregistrat o creștere a producției. Estimările OIVV indică o majorare a producției de vin, în 2021, pentru țara noastră cu 37% față de 2020, fiind cea mai mare creștere din UE”, a încheiat Mario Tomšić.

Viticultura și vinurile n-au fost chiar preocupări pentru cei care au decis soarta agriculturii în general, în ultimii 30 de ani. Iar fără susținere substanțială din partea statului, cei care se încumetă să înceapă afaceri în acest domeniu pătrund greu pe o piață unde concurența este mare. Iar, dacă reușesc să pătrundă, le este dificil să se mențină.

După o viață de cultură mare, fermierul Ion Bălan din localitatea Baia, județul Tulcea, a pariat și pe viță-de-vie. Ba, mai mult decât atât, a transformat un vechi grajd din anii ’60 într-o cramă de toată frumusețea care arată ca o farmacie. Vinurile produse în Crama Hamangia spun poveștile locului, una dintre poveștile spuse fiind multiculturalitatea Dobrogei, căci aici regăsim aproape 20 de etnii și toți trăiesc în deplină armonie, așa cum, de altfel, a spus și Regele Carol I, la 1878. De altfel, una dintre gamele de vinuri ale Cramei Hamangia se cheamă Kultura, de la cultura viței-de-vie care este foarte veche în Dobrogea, dar și de la multiculturalitatea Dobrogei, căci aici avem în jur de 17-19 etnii. „Sunt dobrogean și îmi amintesc că mereu ne-am înțeles bine și cu rușii lipoveni, și cu italienii, și cu grecii, și cu turcii și cu tătarii”, își amintește Ion Bălan. Celelalte două sortimente de vinuri produse în cramă sunt Pagaia și Ataman.

Din 2.100 de hectare, 48 sunt cu viță-de-vie

Suprafața totală lucrată de fermierul Ion Bălan este de 2.100 de hectare, din care 48 de hectare sunt cu viță-de-vie – 46 de hectare cu vie pentru vin și 2,3 hectare cu soiuri de masa, 2 hectare cu nuci franțuzești și restul de 2.050 de hectare reprezintă cultură mare. Plantația viței-de-vie a fost înființată prin Programul de Reconversie în 2010-2011, mai puțin sistemul de irigații, care a fost realizat prin efort propriu. „La capătul fiecărei parcele de vie am plantat nuci care au atât rolul de a proteja împotriva vânturilor, cât și un aspect plăcut“, explică fermierul.

Perdea forestieră și bazine pentru irigat

În afară de perdeaua forestieră de nuci, fermierul a rezolvat și problema irigațiilor prin curățarea și amenajarea gropilor în care se depozitau gunoaie. „Între cele două sole de vie erau gropi pentru depozitarea gunoaielor, le-am curățat și le-am reprofilat. Vor fi bazine pentru irigarea viei și pe viitor le voi popula și cu pește. Toată lumea se gândește la un pește și un vin, că doar suntem aproape de Deltă“, spune fermierul. Și cum peștele merge bine cu vinul alb, care se bea și mai ușor vara, cele mai multe soiuri cultivate sunt de vin alb, respectiv Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rin. Doar două soiuri de struguri pentru vinuri roșii se cultivă aici, și anume Cabernet Sauvignon și Merlot.

Marketingul și vânzările, provocările cele mai mari

Dacă la cultura mare partea de valorificare nu-i dă bătăi de cap, când vine vorba de vinuri fermierul spune că aici lucrurile se complică din cauza problemelor de marketing și vânzare. „Vinul este produsul care se găsește în cele mai multe sortimente peste tot în magazine, este un domeniu extrem de concurențial pentru că avem vinuri din întreaga lume și ca să pătrunzi pe piață este foarte greu și apoi trebuie să te menții. Asta înseamnă calitate, un raport foarte bun calitate-preț și nu sunt admise greșelile. Aici, dacă ai greșit o dată, trebuie să o iei de la început, asta dacă o mai poți lua de la început“, explică Ion Bălan. Chiar dacă este complicată pătrunderea și menținerea pe o piață tot mai concurențială, solul, apa, soarele, altitudinea și brizele plăcute ale mării, specifice zonei lacunare Razim-Sinoe, sunt principalele elemente care fac ca potențialul plantației viticole Hamangia să fie unul deosebit, iar gustul vinurilor să fie unul de neuitat.

Dacă vița-de-vie a fost cultivată în 2010-2011, vinificarea în crama proprie a început în 2016, vinurile produse aici beneficiind de implicarea unei echipe tinere, oenologul și șeful cramei fiind tineri de până în 30 de ani. Proprietarul cramei intenționează să dezvolte și turismul viniviticol, Crama Hamangia aflându-se chiar pe traseul dintre litoral către Delta Dunării.

Pe lângă mare, Deltă și cei mai vechi munți, în Dobrogea mai sunt și alte atracții despre care se poate povesti la un pahar de vin...  Una dintre acestea este Cetatea Enisala, o fortăreață suspendată pe un colț de piatră, chiar în buza lacului Razelm, pe vremuri un golf al Mării Negre. Cetatea pare să păzească locurile acestea binecuvântate de Bunul Dumnezeu, locuri în care pot fi admirate păsări de apă ce ne amintesc că ne aflăm la limita de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Unică prin faptul că este singura cetate medievală păstrată în Dobrogea, Enisala a fost ridicată de genovezi în a doua jumătate a anilor 1.200. Genovezii au decis să ridice cetatea pe locul așezării antice Heracleea, iar scopul fortăreței era acela de a superviza rutele comerciale, pe apă și pe pământ, care uneau coloniile genoveze de la Isaccea sau Chilia de metropolă.

Cetatea Enisala a fost cucerită de otomani în anul 1388, de atunci datând și prima atestare a numelui Enisala (Yeni Sale – Satul Nou). Deși mici, Munții Măcinului păstrează toate caracteristicile unor munți, aici găsindu-se abrupturi montane de 200 de metri și o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găsește în alte părți prin Europa. De altfel, Parcul Național „Munții Măcinului“ este singurul din Europa unde putem găsi șase ecosisteme diferite: păduri, pajiști, tufărișuri, grohotișuri, mlaștini, stâncării, situri arheologice. Aici, pe cele 11.000 de hectare, găsim 50% din flora țării, dintre care peste 70 de specii sunt plante protejate ca specii rare sau vulnerabile și aproape 30 sunt endemice pentru această regiune. Dar atracțiile nu sunt doar acestea, Dobrogea oferind câte puțin din toate tuturor exploratorilor dornici de peisaje inedite și locuri pentru care să revină. Iar cine vizitează Dobrogea cu siguranță revine. Chiar și pentru un pahar de vin și o poveste la asfințit...

Simona-Nicole DAVID

În plantațiile viticole, lucrările horticole nu se opresc nici iarna, lunile cu vreme rece fiind rezervate anumitor intervenții care să asigure o producție bună în anul următor. Inginerul horticol Vlăduț Cimpoi, de la Staţiunea Didactică Ferma „Vasile Adamachi“ Iași, ne-a vorbit despre trei tipuri de tăieri aplicate viței-de-vie în sezonul rece. Tăierea de rodire se execută în perioada de repaus fiziologic al plantei, așadar de la căderea frunzelor toamna, până la dezmuguritul din primăvară. Dacă tăierea se face iarna este recomandat să se lase o încărcătură pe rod mai mare, urmând să fie corectată în primăvară în funcție de pierderile de muguri provocate de temperaturile din timpul iernii.

Trei tipuri de tăieri distincte

Tăierea de rodire pe cordon speronat. Primul tip de tăiere presupune tăierea de rodire pe cordon speronat, elementul de rod principal fiind reprezentat de cepul pe o lungime de 2-3 ochi; în acest caz coardele se taie la cep de 2-3 ochi. Distribuția cepilor trebuie să fie cât mai uniformă, iar la final trebuie să avem pe butuc un număr de la 10-15 ochi.

Tăierea de rodire pe cordon Cazenave. Al doilea tip de tăiere este reprezentat de cordonul Cazenave; în cazul acesta principalul element este veriga de rod, formată dintr-un cep de 2-3 ochi și o cordiță de 4 până la 7 ochi, se lasă un număr de 6 până la 8 cordițe, repartizate cât mai uniform pe butuc, numărul lor trebuind să fie de 4 până la 6 pe butuc.

Tăierea de rodire dr. Guyot. Al treilea tip de tăiere de rodire este reprezentat de dr. Guyot; are același element ca și la cordonul Cazenave, reprezentat de veriga de rod. De data aceasta coarda este de fapt mult mai lungă, de 12 până la 15 ochi, iar numărul de verigi de rod care se lasă este de 3-4 pe butuc. Specific acestui tip de tăiere este capul înălțat; în prima fază se elimină coardele care au fructificat în anul anterior. După care, din zona capului înălțat, 3-4 verigi de rod formate din cepi, cu 1-2 ochi și corzi lungi de 12-15 ochi, cozile trebuie să fie cât mai viguroase pentru a forma și în anul următor un cordon sănătos, iar la final trebuie să avem numărul de cepi egal, specifică Vlăduț Cimpoi, inginer horticol  la Fermei „V. Adamachi“ Iași.

Executarea tăierilor de rodire

Tăierile de rodire la viţa-de-vie sunt în strânsă legătură cu formele de conducere a butucilor. Condiţiile de mediu şi însuşirile soiurilor cultivate în podgoriile din ţara noastră determină utilizarea a patru forme de conducere: cordon pe tulpină – cea mai răspândită formă dintre tăierile în uscat la soiurile pentru vin: putem avea tăieri în verigi de rod (cordiţe + cepi) sau tăieri în cepi roditori (speroane). Forma în cepi roditori se practică cu bune rezultate la soiurile Fetească Regală, Aligote, Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet, Merlot.

Guyot pe tulpină: se aplică în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi (în general de 8-12 ochi) şi din cepi de înlocuire de 2 ochi. Acest mod de tăiere se recomandă pentru soiurile care rodesc pe elemente de rod mai lungi (Fetească Neagră, Fetească Albă etc.). Braţe înălţate cu înlocuire periodică: se practică în zone de cultură protejată în care temperaturile negative în timpul iernii survin cu mare frecvenţă. La această formă se aplică o tăiere în verigi de rod (coarde + cepi de înlocuire sau cordiţe + cepi). Joasă (Guyot multiplu clasic): recomandată pentru zonele de cultură protejată și pentru soiurile mai sensibile la ger (de exemplu Merlot pe şes). Se practică tăierea în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi şi cepi de înlocuire.

Stropirile și tăierile în livadă

Căldura neobișnuită pentru luna ianuarie a pus în pericol pomii fructiferi și vița-de-vie în anumite regiuni ale țării. Temperaturile pozitive din timpul zilei păcălesc pomii fructiferi și vița-de-vie, grăbind dezvoltarea acestora. Astfel, un eventual îngheț în perioada următoare le va distruge, au avertizat specialiștii de la Facultatea de Horticultură USV Iași.

„În ferestrele iernii (lunile ianuarie-februarie), la pomii fructiferi se fac tăierile de întreținere, cu specificația să nu se înregistreze temperaturi foarte joase și vânt. Tot atunci se pot combate bolile și dăunătorii cu insectofungicide. În luna ianuarie este recomandată plantarea de pomi fructiferi“, a precizat șef. lucrări Marius Dascălu de la disciplina de Pomicultură, Facultatea de Horticultură USV Iași.

Variațiile bruște de temperatură sunt consecința schimbărilor climatice la nivel global, spun specialiștii și, din păcate, zăpada așteptată de agricultori mai întârzie.

„Tăierile în plantațiile cu suprafețe foarte mari se pot începe chiar din luna decembrie, dar în cele cu suprafețe mai mici este recomandat, în general, să se înceapă în luna ianuarie și februarie. Indiferent de sistemul de tăieri ales, este important să evitați tăieturile fără rost, iar rănile care rezultă în urma procesului să aibă o suprafaţă cât mai mică. O greşeală frecventă a viticultorilor amatori este că taie până la 80%-90% din masa de coarde a viei. Aceste tăieri excesive nu fac altceva decât să scurteze durata de viaţă a butucului şi nu au nici efectele dorite. Pentru ca această lucrare să decurgă cât mai bine, înainte de a vă apuca de tăieri trebuie să aveți în vedere să vă aprovizionați cu foarfece și fierăstraie de calitate pentru a vă ușura munca“, ing. horticol Vlăduț Cimpoi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Compania Cotnari este inima podgoriei cu același nume din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru vița-de-vie și rodul ei a făcut ca cei de aici să prețuiască fiecare boabă purtătoare de soare. Drumul vinului este lung, dar plin de recompense, iar grija permanentă pentru cele peste 1.800 de hectare cu plantații de vie se manifestă prin lucrări agricole performante, ne spune Remus Deleanu, directorul consiliului de administrație.

Întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone

„Cotnari este o cramă cu vechime pe piața din România, vinurile produse aici să știți că sunt printre alegerile clienților, iar unul dintre motive este fidelitatea reprezentanților pentru soiurile românești“, ne-a spus Remus Deleanu în timpul vizitei pe care am făcut-o în luna septembrie, atunci când se culegeau strugurii. „Campania de recoltare s-a făcut în plină forță până la finalul lunii octombrie. Avem o suprafață de aproximativ 1.800 ha de viță-de-vie, iar recoltarea se face atât manual, cât și mecanizat, cu patru combine de recoltare, cu peste 800 de lucrători sezonieri, în fiecare zi. Anul acesta a fost o recoltă extraordinar de bună.“

O particularitate la Cotnari este faptul că întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone, românești, mai adaugă antreprenorul. „Practic, suntem singura mare companie din România care are doar soiuri românești. Când spun soiuri românești vorbesc de vinuri albe, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Fetească Albă și Frâncușă, vorbim de soiuri rosé, de Busuioacă și roșu, Fetească Neagră. Lumea ne percepea înainte ca producător de vinuri demidulci, vorbim de soiuri clasice. Însă, având în vedere tendința actuală, am vrut să fim pe val, am dezvoltat un nou brand pe Casa de Vinuri Cotnari, brand care a reușit să vinifice din soiurile tradiționale și să producă vinuri demiseci, vinuri seci, astfel încât să putem satisface și tendințele de piață, și cerințele celor mai pretențioși consumatori.“

În acest an la Cotnari s-au plantat peste 70 ha, prin proiecte de reconversie. „Din suprafața totală de 1.800 ha, am început în anul 2006 cu proiectul de reconvesie, și ușor-ușor am schimbat și am modernizat suprafețe, astfel încât în momentul de faţă cred că avem mai puțin de 200 ha din plantațiile vechi pe care le aveam înainte de privatizare. Mecanizarea cred că este o necesitate până la urmă. Trebuie să fim realiști, lucrările mecanizate vor fi viitorul. Plantațiile făcute pe conversie au fost pregătite încă de la început pentru lucrări mecanizate. De la an la an, în funcţie de dificultățile pe care le vom întâmpina cu forța de muncă, ne vom orienta și mai mult către partea de mecanizare.“

Noi sortimente de vinuri cu vinificare în sec

În ceea ce privește vinurile noi, reprezentanții companiei au venit cu idei de actualitate:

„Gândiți-vă că înainte nu erau soiuri rosé sau roșii, nu erau vinuri seci, nu era Grasa vinificată în sec, nu era Busuioacă vinificată în sec, toată lumea știa că Busuioaca este un vin demidulce, noi am fost primii care au făcut vinificarea în sec, am venit cu ideea de spumante, am văzut că este o nișă de piață destul de interesantă, pe care vrem să o exploatăm și am dori să fim printre cei care încep și produc vinuri spumante la un raport preț-calitate foarte bun“, a specificat Remus Deleanu, director consiliu de administrație.

Specialiștii combinatului companiei Cotnari se dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoarele echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii ani două noi soiuri de viță-de-vie: Grasa 75 și Perla Cotnariului. În prezent aici se cercetează și alte vițe-de-vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori. „Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca Cotnari, organizată pe criterii științifice, se păstrează cele mai reușite colecții, începând din anul 1956.“

Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.

Beatrice Alexandra MODIGA

EIT Food, înființat de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), și-a propus să construiască o comunitate incluzivă și inovatoare de diverși parteneri din sectorul alimentar, pentru a stimula inovația și antreprenoriatul în toată Europa.

EIT Food RIS își propune să consolideze acele regiuni din Europa care sunt modeste și moderate în ceea ce privește inovația în sectorul agroalimentar. Această schemă de informare este deschisă inovatorilor care nu sunt parteneri ai EIT Food și oferă sprijin țintit părților interesate din EIT RIS printr-un portofoliu de proiecte.

Cercetătorii de la SCDVV Blaj, în colaborare cu experții ADR Centru, au obținut cel mai mare scor de la comisia de evaluare dintre toate cererile de echipă depuse din România pentru programul pilot de inovare (EIT RIS) din anul  2021: Italia, Polonia, România și Spania.

Cercetările efectuate au în vedere reglementările naționale în vigoare, relevante pentru cercetările care constituie obiectul proiectului, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro din anul 1992 asupra Schimbărilor Climatice, semnată și ratificată în ţara noastră prin Legea nr. 24/1994 și Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020.

SCDVV Blaj dispune de laboratoare modernizate dotate cu aparatură performantă și suprafețe de teren cultivate cu viță-de-vie (80 ha) și pomi fructiferi (20 ha), instalații performante de procesare a strugurilor și fructelor, depozite și rezervoare de stocare pentru vin și suc de fructe cu temperatură controlată. Cercetătorii antrenați în proiect sunt profesioniști calificați în conceperea și crearea de noi cunoștințe, produse, procese, metode și sisteme, fiind implicați direct și în procese de management. Astfel, cunoștințele rezultate din activitățile de CDI de la SCDVV Blaj stau la baza inovației care, la rândul său, contribuie la crearea de noi soiuri de viță-de-vie, vinuri noi și tehnologii.

Particularități ale proiectului propus de SCDVV Blaj

Proiectul propus de România, reprezentată de SCDVV Blaj, propune dezvoltarea de noi strategii inovatoare, rentabile și sustenabile de prevenire/atenuare a efectelor schimbărilor climatice prin promovarea soiurilor cu rezistenţă/toleranţă la vulnerabilitatea efectelor generate de schimbările climatice. Are în vedere protejarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime și utilizarea durabilă a acestora, scăderea costurilor legate de aplicarea substanţelor fitosanitare, reducerea numărului de lucrări agrotehnice, conservarea peisajului, reducerea eroziunii solului, reducerea emisiilor de CO2.

Un alt obiectiv este reprezentat de asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate, prin dezvoltarea unor sisteme de producție productive, durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, susținând serviciile ecosistemice conexe și refacerea diversității biologice, precum și a unor lanțuri de aprovizionare, prelucrare și comercializare competitive și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Este vizată și ameliorarea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, pentru toți clienții din regiunea centru.

Prin proiectul propus, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj va contribui la dezvoltarea locală, regională și națională din punct de vedere științific, economic-social și cultural, în conformitate cu nevoile comunității.

Despre EIT Food

Programul EIT Food RIS Infrastructure Research Network 2021 este desfășurat în mai multe cursuri online, ateliere și sesiuni de mentorat care au loc pe parcursul mai multor săptămâni și sunt susținute de experți europeni de frunte în cercetarea agroalimentară și managementul inovației (EIT FoodPartner). Aceștia vin cu expertiza și experiența lor în domeniul tehnologiei de ultimă generație, comercializarea infrastructurilor de cercetare și managementul inovației relevante pentru sistemul agroalimentar contemporan. Strategia EIT Food RIS se concentrează pe îmbunătățirea dezvoltării în sectorul agroalimentar prin implementarea activităților legate de inovație, educație, crearea de afaceri și comunicare în țările și regiunile RIS. Această schemă este deschisă studenților, cercetătorilor, inovatorilor, antreprenorilor și consumatorilor și are ca scop îmbunătățirea abilităților lor.

Anca Lăpușneanu

SCDVV Bujoru din Târgu Bujor, județul Galați, este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare. Evident că acestea, luate împreună, reprezintă pentru noi un câmp experimental, ne spune dr. biol. Aurel Ciubucă.

Instituţie publică cu finanţare extrabugetară

Cu cca 350 ha, SCDVV Bujoru deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetare s-au concretizat printr-un aport important în domeniu, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După Revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte, ne destăinuie Aurel Ciubucă.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând-o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV Bujoru este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

350 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate

Aurel Ciubucă, secretar științific al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Târgu Bujor, lucrează la această stațiune din 1979, pe domeniul vinificației, cu pregătire de biolog, ne vorbește despre soiurile cultivate și proiectele europene accesate de această stațiune. „Stațiunea a fost înființată în anul 1977, structurată pe domeniile de activitate necesare la acea vreme, de promovare și de dezvoltare a viticulturii și vinificație din zona noastră, în zona de influență a județului Galați și a Brăilei. În acest moment, noi dispunem de o suprafață de 352 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate. Din conveierul soiurilor albe amintim, ca preponderență, soiurile Fetească albă, Fetească Regală, Băbească gri, Aligote, iar din soiurile aromate și semiaromate Muscat Ottonel. În anul 2012 am realizat un proiect cu fonduri europene pe domeniul vinificației, unde am reabilitat laboratoarele de analize fizico-chimice cu aparatură modernă, de microbiologia vinului, de tehnologia de vinificație“, ne-a specificat acesta.

Sub aspect geografic, podgoria Dealurile Bujorului face parte din podgoriile din Valea Chinejei, cele mai noi podgorii ale Moldovei. Ea se întinde pe dealurile care mărginesc această vale, ale căror soluri au fost spălate de apele pluviale şi spulberate de vânt, rămânând pleşuvite de secole. O regiune în care extremele termice ale aerului, deficitul pluviometric şi dinamica atmosferei prezintă particularităţi rar întâlnite în altă zonă a ţării. Podgoria Dealurile Bujorului se încadrează în sectorul de climă continentală, ţinutul climei de stepă-dealuri.

Beatrice Alexandra MODIGA

O nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul viniviticol

În urma intrării în vigoare la data de 31 mai 2021 a Hotărârii nr. 590/2021 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 118/2021 care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul viniviticol 2019-2023. Ordinul a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598/16.06.2021.

Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi.

În ceea ce privește domeniului de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, precizăm că recoltarea înainte de coacere se realizează manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafaţa parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificaţiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene şi al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/ Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice;

d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;

e) copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit  prevederilor legale în vigoare;

f) copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

Copiile documentelor ce vor însoți cererea trebuie să fie certificate “conform cu originalul” de către solicitant.

APIA facilitează solicitanților și modalitatea electronică de transmitere a documentațiilor, cu precizarea că acestea trebuie trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate “conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

Important: în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere;

b) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere, să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale;

c) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021;

d) să aibă depusă, potrivit prevederilor legale în vigoare, declarația de recoltă menționată la art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020;

e) suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin este de 0,1 ha, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 este de 1 ha;

f) suprafața maximă pentru care se poate solicită sprijin este de 50 ha, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de:

a) 5.840 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată;

b) 5.548 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică;

c) 4.906 lei/ ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Valoarea sprijinului financiar cuvenit beneficiarului se stabilește în funcție de suprafața reală măsurată în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.150, după punerea în aplicare a operațiunii de recoltare înainte de coacere, în limita suprafeței notificate, potrivit prevederilor art. 7 alin. 6.

Plăţile se finanţează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei, urmând ca sprijinul să fie acordat beneficiarilor declarați „eligibili” până la data de 15 octombrie 2021.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul viniviticol 2019-2023, Ghidul solicitantului și modelul cererii-tip prevăzut prin normele metodologice, se regăsesc pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

La nivel mondial se poate observa o nouă modă în ceea ce înseamnă consumul de vin. Vinurile rosé au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales a celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. Deși acest obicei este mai nou, nu același lucru se poate spune și despre vinul rosé, deoarece tradiția sa este una mult mai îndelungată, unii istorici considerând faptul că acesta a fost primul vin produs.

Și, totuși, cum se obține vinul rosé? Ei bine, există mitul acesta că vinul rosé este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, însă acest lucru nu este nici pe departe adevărat! Vinul rosé este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care producătorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. Generic, despre vinul rosé se spune că este trandafiriu, iar adesea viticultorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri.

Gustul rose-urilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale, ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat ce poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde.

Piața vinurilor rosé din România este în creștere, de aceea și viticultori aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Reprezentanții Domeniilor Ostrov au lansat în piață primul vin rosé în anul 2010, iar reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru aceștia de a perfecta rețetele și a oferi produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume.

Specialiștii de la Ostrov vinifică vinurile rosé după metoda saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor, cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rose-uri pe toate gusturile: sec, demisec și dulce.

“Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile rosé și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin rosé se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de podgorii zi de zi. Un vin de calitate se obține dintr-o producție de struguri sănătoasă, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea pentru producerea vinului rosé alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri rosé și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin rosé deosebit să fie atenți la soiurile de struguri ce au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul rosé are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a afirmat Oana Belu – administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé este acel vin rosé somon pal, care încântă din primul moment simțurile celui care degustă. Este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. Un vin rafinat, asemenea acestui rosé, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța rosé somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, ce nu are o putere alcoolică foarte mare - 12.5%, are un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere ce nu dezamăgește în nici o circumstanță!

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate. Mai mult decât atât, vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece acestea dețin denumire de origine controlată DOC și indicație de origine geografică IG.

• În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune!

Cea de-a treia ediție VITICON, Conferința Viticulturii Românești, organizată de AGRICOVER cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest și cu participarea celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, SYNGETA, CORTEVA, BELCHIM și BAYER a avut loc în data de 5 martie 2021, în premieră pentru mediul online, într-un format dedicat de emisiune TV.

“Suntem încântați că am reușit să găsim o formulă dinamică, un format de televiziune, pentru conferințele noastre tradiționale adresate culturilor speciale și că putem să îi întâlnim pe toți partenerii noștri. Ne dorim mai mult ca oricând să susținem afacerile fermierilor români pentru un an agricol profitabil și facem tot posibilul, așa cum am făcut-o și până acum, pentru a furniza cea mai performantă tehnologie, împreună cu întreaga noastră expertiză. Agricover este partenerul de nădejde al fermierilor români,” a declarat Ghiță PINCA, Director General, Agricover SA.

În deschiderea conferinței, Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a transmis un mesaj de încurajare pentru sectorul vitivinicol și a reafirmat sprijinul MADR pentru acest an, pe lângă măsurile deja cuprinse în Programul Național de Sprijin adăugându-se noi măsuri de promovare și de finanțare a investițiilor.

“Programul Național de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro, anual, pentru mai multe măsuri cuprinse în program, după cum urmează: promovarea vinurilor cu submăsura de informare pe teritoriul statelor membre, dar și submăsura de promovare în state terțe. Aici, personal, aș vrea să fim mai curajoși, să facem mai mult, atât mediul asociativ din sectorul vitivinicol, cât și ministerul. Apoi, o măsură care a funcționat foarte bine și care a fost corect implementată este restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructurării. Asigurarea recoltei, unde încercăm să sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare plătite de către producători. De asemenea, programe de investiții, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% și distilarea produselor și a subproduselor. Anul trecut, datorită problemelor apărute în urma restricțiilor generate de pandemie s-au promovat și alte măsuri tranzitorii care să vină în sprijinul producătorilor, respectiv distilarea vinului în situații de criză, tăierea în verde și stocarea la sursă, măsuri pe care le accesăm și anul acesta. În speranța că această criză sanitară se va încheia curând, măsurile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credința că anul acesta sectorul vitivinicol va avea o viață mult mai ușoară și mult mai bună decât anul trecut,“ a declarat Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Conform statisticilor MADR, România deține o suprafață importantă cultivată cu viță-de-vie, aproape 180.000 de hectare, situându-se pe locul cinci la nivelul Uniunii Europene și pe locul șase în ceea ce privește producția de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri.

Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentate inovații tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin intermediul prezentărilor susținute de către reprezentații companiilor globale, producătoare de inputuri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, câțiva dintre cei mai recunoscuți specialiști, oenologi și proprietari de crame din România își spun poveștile cu și din pasiune pentru vin. Alina Donici - Director de cercetare, SCDVV Pietroasa, Aurelia Vișinescu - oenolog, fondator al companiei Domeniile Săhăteni, Marcel Pascu și Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare și Constantin Lepădatu - Manager, Domeniile Zorești povestesc despre provocările anului pandemic pe care l-au traversat și, nu în ultimul rând, de ce vinul, alături de întreaga industrie vitivinicolă, merită respect și apreciere.

Moderată de Cătălin PĂDURARU, expert piața de vin și președinte VINARIUM International Wine Contest, emisiunea prezintă și experiența inedită a organizării unui concurs internațional de vin în pandemie.

VITICON este o tradiție pentru Agricover și are forța necesară pentru a reuni viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din Lumea Vinului și continuă susținerea demersurilor pentru ne apropia de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România.

Aici puteți vedea înregistrarea emisiunii: https://agricover.ro/evenimente/acces-viticon-2021 

GALERIE FOTO

***

Despre Grupul Agricover

Grupul Agricover este unul dintre cei mai importanți jucători din agribusiness-ul românesc, cu o activitate de peste 20 de ani. Cu un model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover Holding SA este acționar majoritar și investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food și Agri-Technology derulate prin subsidiarele sale, Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Abatorul Periș SA și Agricover Technology SRL. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding SA își desfășoară activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.500 de clienți fermieri, care exploatează peste 2,5 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover SA, înființată în anul 2000, este entitatea exclusiv dedicată activității de distribuție a tehnologiilor agricole (produse pentru nutriția plantelor, produse pentru protecția plantelor, semințe certificate) și combustibil (motorină). Numărul de clienți activi la data de 30 iunie 2020 a depășit 6.000 de fermierii. În octombrie 2019, Agricover Holding SA a finalizat o tranzacție în urma căreia ADAMA, membră a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali în soluții integrate pentru protecția plantelor, a devenit acționar minoritar în cadrul subsidiarei, cu o participație de 10%.

Agricover Credit IFN SA, înființată în anul 2007, este prima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. Numărul de clienți activi ai Agricover Credit IFN SA a depășit pragul de 4.000 la data de 30 iunie 2020, marea majoritate fiind fermieri de culturi principale vegetale mari.

Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro

Un nou fungicid bio dedicat culturilor horticole, lansat de Syngenta

Forumul pentru Viticultură ediția 2021, organizat de Syngenta a fost transmis astăzi, online, pe canalele de social media Syngenta. La eveniment, gazdele au fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Moldova și Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole România și Moldova, iar de la distanță, au fost alături Iulia Nicola, director marketing zona Mării Negre, Ștef an Dragoș, manager portofoliu fungicide, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu și Simon Arnsek, director marketing culturi horticole, Europa de Sud-Est.

La deschiderea evenimentului, Iulia Nicola a prezentat contextul în care se desfășoară Forumul din acest an și a reiterat nevoia de informare a viticultorilor cu privire la substanțele disponibile. ”Cunoaștem cât de important este să rămâneți informați cu privire la produsele de protecție a culturilor pe care le utilizați, având în vedere produsele disponibile în piață, care sunt într-o permanentă schimbare. Este o bucurie pentru noi ca în acest an să putem aduce pe piață 2 produse noi pentru combaterea principalelor boli ale viței de vie: mana viței de vie, făinarea sau putregaiul cenușiu. Aceste noutăți reprezintă subiectul întâlnirii noastre digitale de astăzi”. Iulian Zafiu a prezentat situația referitoare la refacerea deficitului de apă în sol, iar Andreea Caimac a vorbit despre disponibilitatea substanțelor active la îndemână pentru viticultori. „O altă provocare pe care o cunoaștem este legată de obiectivele Pactului Verde European și direcția către găsirea de soluții alternative care să reducă dependența față de tehnologiile clasice, iar acest lucru nu se va putea realiza fără inovație. Syngenta s-a angajat să investească la nivel global, în următorii ani, 2 miliarde de dolari pentru a accelera inovația, cu orientare către tehnologii care susțin o agricultură sustenabilă”.

Pentru introducerea ORONDIS™ Ultra Pack, a fost invitat în calitate de vorbitor, Simon Arnsek. Simon a vorbit despre noua soluție Syngenta: „ORONDIS™ Ultra Pack este un pachet complet nou pentru protecția viței de vie împotriva manei, care schimbă regulile jocului în controlul acestei boli. Cu tehnologia sa unică, permite o protecție de succes împotriva acestui agent patogen, chiar și în condiții meteorologice extreme și devine un element fundamental al strategiei de protecție împotriva manei în întreaga lume.

ORONDIS® Ultra Pack completează strategia Syngenta de protecție, iar acesta a fost gândit pentru 5 hectare de viță de vie și conține două fungicide cu mod de acțiune diferit, împotriva manei: 1L ORONDIS®, FRAC 49 (oxatiapiprolin 100 g/l) și 3L PERGADO® SC, FRAC 40 (mandipropamid 250g/l). Acțiunea puternică și persistentă a pachetului asigură un nivel înalt de eficiență în combaterea manei ” a continuat Simon.

Întrucât multe podgorii își îndreaptă tot mai mult atenția către agricultura ecologică, Syngenta a lansat în cadrul Forumului din acest an și noul fugicid TAEGRO®. „TAEGRO® este noul fungicid biologic, de origine naturală, având la bază o tulpină de Bacillus amyloliquefaciens. Cu un spectru larg de acțiune, TAEGRO® este indicat pentru protejarea viței de vie și a culturilor de legume de Botrytis, făinare, mană și Sclerotinia, util și recomandat atât în cadrul programelor management integrat al bolilor, cât și în agricultura ecologică. Aplicarea acestuia se realizează foliar, ca tratament exclusiv preventiv, intervenind la fiecare aproximativ 7 zile la vița de vie, salată verde și la fiecare 3-5 zile la culturile în spații protejate. Recomandăm TAEGRO® în programele de management integrat al bolilor, cât și în agricultura ecologică și poate fi utilizat în amestec cu insecticide și fungicide, inclusiv cupru și sulf”, a menționat Ștefan.

Syngenta a fost și rămâne un partener de încredere, mereu #aproapedefermieri care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și nevoilor tuturor agricultorilor din toată țara cu un portofoliu performant de semințe, produse pentru protecția culturilor, consiliere personalizată dar și cu soluții inovatoare care să ofere sprijin industriei agro-alimentare. Syngenta a lansat platforma de e-commece „TOȚI PENTRU VIN” care vine să susțină angajamentele de sustenabilitate lansate la începutul lunii iulie 2020 de către Syngenta, prin formarea parteneriatelor și sprijinirea lanțurilor de aprovizionare. Astfel de proiecte și parteneriate au un impact pozitiv asupra întregului sector agro-alimentar, aducând beneficii atât viticultorilor cât și consumatorilor.

Despre Syngenta

Syngenta este una dintre companiile globale de vârf din agricultură, formată din Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds. Ambiția noastră este să ajutăm la hrănirea în siguranță a populației globale, purtând în același timp de grijă planetei. Avem ca obiectiv îmbunătățirea calității, siguranței și sustenabilității agriculturii prin știință de vârf și soluții inovative de protecția culturilor. Tehnologiile noastre îi ajută pe milioanele de fermieri din lume să utilizeze mai rațional resursele agricole limitate. Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds sunt parte a Syngenta Group cu peste 49,000 de angajați, în mai mult de 100 de țări, care lucrează împreună pentru a transforma modul în care se face agricultură. Prin parteneriate, colaborare și The Good Growth Plan, ne-am angajat să accelerăm inovația pentru fermieri și natură, să depunem toate eforturile spre reducerea intensității de carbon în agricultură, să susținem operatorii care lucrează în agricultură să rămână în siguranță și sănătoși și să colaborăm, prin parteneriate, pentru a avea un impact pozitiv asupra agriculturii, naturii și societății. Pentru a afla mai multe informații, puteți accesa www.syngenta.com și www.goodgrowthplan.com.

Avertisment referitor la declarațiile previzionale

Acest document conține o serie de informații cu privire la viitor, ce pot fi recunoscute prin folosirea verbelor la modul viitor sau condițional sau prin termeni ce implică o proiecție în viitor. Asemenea declarații pot fi obiectul unor riscuri și incertitudini ce pot face ca rezultatele reale să difere esențial de cele prezentate în acest document. Pentru mai multe informații referitoare la aceste riscuri și incertitudini, precum şi la altele, vă invităm să consultați formularul oferit publicului de Securities and Exchange Commission din SUA. Syngenta nu își asumă nicio obligație în a actualiza declarațiile cu caracter previzional pentru a ref lecta rezultate existente, ipoteze modificate sau alți factori. Acest document nu constituie sau nu face parte din nicio ofertă sau invitație de vânzare sau emitere, din nicio solicitare a unei oferte de achiziționare sau abonare la acțiuni ordinare ale Syngenta AG sau Syngenta ADS si nici nu stă la baza sau nu este legat de niciun contract în acest scop.

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este un reper pentru viticultura românească. De-a lungul timpului, reprezentanții acestuia au contribuit la dezvoltarea soiurilor de struguri și a clonelor de viță-de-vie, iar în prezent preocupările cercetătorilor sunt tot mai diverse, iar rezultatele nu întârzie să apară. Pentru a afla cum a fost 2020 din punctul de vedere al producției, dar și al cercetării am stat de vorbă cu domnul dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească.

Redactor: Domnule director, 2020 a fost un an plin de provocări, cu pandemie și secetă, care au fost consecințele pe care le-ați resimțit în cadrul institutului?

Dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Este clar că 2020 a fost un an dificil pentru plantațiile viticole din zonă. Aș vrea să încep prin a spune că în primul rând 2019 a fost compromis 100% din punctul de vedere al producțiilor, după care iarna a fost foarte secetoasă, ceea ce a condus la pornirea neuniformă în vegetație în 2020. La unele soiuri nu a existat suficient aparat foliar pentru a duce producția la final, a urmat o perioadă ploioasă, după care din nou o secetă cumplită în perioada de pârgă, ceea ce a condus la deshidratarea strugurilor în perioada coacerii, iar producția a fost diminuată la unele soiuri între 30-65%. Cu toate acestea, calitatea strugurilor a fost de excepție, iar vinurile vor fi mult mai bune, în special vinurile roșii. Producțiile medii au fost între 5-6 tone/ha, iar în plantațiile tinere, cele înființate prin reconversie au fost între 7-10 tone. Într-adevăr, și pandemia ne-a pus probleme pentru că inițial ne-am speriat cu toții, nu am lucrat cu zilieri exact în perioada de tăiat, și revizuit sistemul de susținere, ceea ce a condus la întârzierea altor lucrări și la diminuarea producției. Pe piața muncii sunt tot mai puțini zilieri și există o concurență teribilă între unitățile din zonă; proprietarii au început să plătească tot mai mult pentru efectuarea lucrărilor și așa a crescut în mod considerabil valoarea zilei de muncă. Ne-am descurcat, am găsit oameni, dar foarte greu, iar campania de recoltat a fost mai lungă.

Red.: Ce ne puteți spune despre măsurile pe care le luați în ceea ce privește schimbările climatice?

M.I: Avem foarte multe preocupări în ceea ce privește conservarea apei în sol, dar și utilizarea unor portaltoi cu anumită rezistență și apelăm la sistemele de irigație cu sistem redus. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor am înființat cu o firmă din domeniu un lot experimental de 1.5 ha, unde am implementat un sistem de irigare subterană. Este ultima noutate din domeniu, ceea ce înseamnă consum redus de apă și rezultatele sunt foarte bune. Intenționăm să înființăm un lot experimental format din mai multe soiuri de struguri de masă, cu sistem de irigare subterană, și astfel să vedem unde se poate duce potențialul soiurilor în condiții optime, pentru că avem soiuri cu potențial foarte mare.

Red.: Legat de strugurii de masă, știu că în cadrul institutului se desfășura un eveniment important. În contextul pandemiei a mai avut loc?

M.I: Da, ne-am dorit foarte mult să aibă loc, chiar și online, numai să îl putem organiza. Am reușit să avem și prezență, 48 de persoane, nu mai mult, printre care și ambasadorul Elveției, toată conducerea ASAS, membrii MADR, producători de vin și alți specialiști din domeniu. Cu o zi înainte, o comisie formată din specialiști a analizat probele, iar a doua zi au avut loc expoziția și degustarea. La început, domnul ambasador a fost reticent în a gusta și am crezut să are o oarecare teamă, însă a fost foarte atent, iar la final a ales 4 probe. Dumnealui ne-a recomandat ca la un astfel de eveniment să participe mai mulți ambasadori sau, în condițiile pandemiei, să trimitem la ambasade strugurii pentru a-i promova. La fiecare ediție am adus și struguri din sortimentul internațional, fie din supermarket, fie struguri care sunt deja cultivați în România, tocmai pentru ca cei prezenți să facă o comparație. Însă am observat mereu că strugurii românești sunt mai gustoși, mai apreciați față de strugurii din soiurile străine cultivate în România.

Red.: Institutul are o importantă colecție de soiuri de struguri; desfășurați programe de cercetare pe soiuri românești, din străinătate? Care sunt prioritățile?

M.I: Așa este, institutul are cea mai mare colecție ampelografică din țară, 1.480 de soiuri din toată lumea. Cercetăm și soiuri de struguri vechi care ar trebui reintroduși în cultură, de exemplu soiul Negru Vârtos, care la un moment dat a dominat zona viticolă de sud, are niște particularități aparte. Noi îl studiem, am identificat deja 3 biotipuri și urmează să înființăm plantații pentru a ne da seama care dintre ele este mai valoros pentru vinuri de înaltă calitate. Cercetăm și Roșioara, un soi cu origini bulgărești, dar și Crâmpoșia, la care noi am identificat mai multe biotipuri. Acordăm o atenție sporită, vrem să analizăm foarte atent pentru ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să reintroducem aceste soiuri în cultură. Trebuie să echilibrăm ponderea soiurilor românești și cred că avem nevoie de soiuri inclusiv locale, care se pretează într-o zonă sau alta.

Red.: Au existat probleme în desfășurarea programelor de cercetare?

M.I: Nu, avem 10 proiecte de cercetare în desfășurare, în trei tipuri diferite de programe. Două proiecte sunt legate de materialul săditor viticol și de tehnologii viticole și vinificație. Avem teme prin planul sectorial al MADR, unde am reluat cercetările întrerupte de foarte mult timp în ceea ce privește crearea de noi soiuri de struguri atât de masă, cât și pentru vin. Trebuie multă răbdare în domeniul acesta pentru că până la omologarea unui nou soi trebuie să treacă 21 de ani. În domeniul selecției clonale am reușit să facem o schemă de selecție care a fost aprobată prin ordin de ministru și am redus durata de omologare de la 17 ani la 13 ani. Ne vom gândi și pentru soiurile de struguri dacă putem reduce această perioadă.

Red.: Când au avut loc ultimele omologări din cadrul institutului?

M.I: Ultimele soiuri de struguri au fost omologate în 2003, iar în 2010 6 clone de viță-de-vie. Avem în desfășurare alte clone, pe care cred că le vom putea omologa în 2-3 ani. A fost o perioadă în care au fost blocate astfel de cercetări, dar le-am reluat, nu doar noi ci și alți colegi din alte sectoare, pentru că până la urmă eu cred că este o chestiune de strategie națională pentru că la astfel de proiecte nu poți renunța, mai ales în contextul schimbărilor climatice, ai nevoie de creații naționale. Institutul are 17 creații, 8 soiuri și 9 clone de viță-de-vie. Unul dintre soiuri este Negru Aromat, pe care eu îl consider cel mai important. În piață nu găsești un vin atât de reușit, și negru și aromat. Încercăm variante optime pentru acest soi, încercăm rețete chiar și de rosé; momentan avem 3 variante pe care le urmărim. Încă din 2005 cercetăm combinații cu aronia, un fruct cu putere antioxidantă uluitoare și ne-am gândit să creăm un produs medicament, dar fără a strica echilibrul vinului. Suntem încă la nivel experimental, dar cred că vom pune pe piață un produs foarte valoros.

Red.: Sunteți renumiți și pentru calitatea vinurilor pe care le obțineți. Cum a fost 2020 din punctul de vedere al valorificării?

M.I. Avem foarte multe vinuri spre comercializare. Prețurile încep de la 8 lei/litru, dacă vorbim de cel vrac, avem și variantă bag-in-box, dar și îmbuteliat. Stăm mai bine la vinurile roșii,  multe dintre ele sunt și medaliate la concursuri naționale. 2020 a fost deficitar în ceea ce privește comercializarea, însă noi avem și două magazine, plus târgul de produse tradiționale de la București, unde vindem vinurile, dar și colaborări cu mici en-grosiști pentru zona de sud și o colaborare în Transilvania. Din păcate, zona de HoReCa a căzut foarte mult și am avut cu toții de suferit. Pot spune că avem vin pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Larissa DINU

Sectorul viticol rămâne unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, fiind și fruntaș la fondurile absorbite. Investițiile în modernizarea cramelor, a plantațiilor, în tratamente și în utilaje, precum și strategia de marketing și comunicare ar trebui să se vadă în viitorul apropiat. Dar până la rezultate, și acest sector a fost afectat de pandemia de COVID-19. Iată care este situația cererilor depuse la APIA.

Mai puțin de o mie de producători din sectorul viticol au depus cereri pentru ajutoare de stat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la 14 decembrie 2020, când s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Potrivit APIA, au fost 913 de cereri pentru o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 hectare. Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei și se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). De asemenea, plata ajutorului de stat trebuie să se fi efectuat până la data de 31 decembrie 2020.

Situația pe județe

Din datele centralizate de APIA reiese că cele mai multe cereri au venit din Vrancea, numărul acestora fiind de 361, ceea ce reprezintă o valoare de 3.670,23 hectare de teren. La mare distanță față de Vrancea, dar în topul listei, este Arad. Numărul cererilor depuse se cifrează la 67 pentru o suprafață de 870,92 de hectare. Cu o suprafață mai mare decât în Arad, respectiv 1.490,78 de hectare, a fost Prahova. Aici au fost depuse 63 de cereri. La polul opus se află județe ca Teleorman, Maramureș, Neamț, Ialomița, Hunedoara, Dâmbovița, Caraș Severin, Brașov. În aceste județe s-a depus doar câte o cerere.