Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2021

La Cotnari s-au plantat peste 70 ha prin proiecte de reconversie

Compania Cotnari este inima podgoriei cu același nume din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru vița-de-vie și rodul ei a făcut ca cei de aici să prețuiască fiecare boabă purtătoare de soare. Drumul vinului este lung, dar plin de recompense, iar grija permanentă pentru cele peste 1.800 de hectare cu plantații de vie se manifestă prin lucrări agricole performante, ne spune Remus Deleanu, directorul consiliului de administrație.

Întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone

„Cotnari este o cramă cu vechime pe piața din România, vinurile produse aici să știți că sunt printre alegerile clienților, iar unul dintre motive este fidelitatea reprezentanților pentru soiurile românești“, ne-a spus Remus Deleanu în timpul vizitei pe care am făcut-o în luna septembrie, atunci când se culegeau strugurii. „Campania de recoltare s-a făcut în plină forță până la finalul lunii octombrie. Avem o suprafață de aproximativ 1.800 ha de viță-de-vie, iar recoltarea se face atât manual, cât și mecanizat, cu patru combine de recoltare, cu peste 800 de lucrători sezonieri, în fiecare zi. Anul acesta a fost o recoltă extraordinar de bună.“

O particularitate la Cotnari este faptul că întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone, românești, mai adaugă antreprenorul. „Practic, suntem singura mare companie din România care are doar soiuri românești. Când spun soiuri românești vorbesc de vinuri albe, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Fetească Albă și Frâncușă, vorbim de soiuri rosé, de Busuioacă și roșu, Fetească Neagră. Lumea ne percepea înainte ca producător de vinuri demidulci, vorbim de soiuri clasice. Însă, având în vedere tendința actuală, am vrut să fim pe val, am dezvoltat un nou brand pe Casa de Vinuri Cotnari, brand care a reușit să vinifice din soiurile tradiționale și să producă vinuri demiseci, vinuri seci, astfel încât să putem satisface și tendințele de piață, și cerințele celor mai pretențioși consumatori.“

În acest an la Cotnari s-au plantat peste 70 ha, prin proiecte de reconversie. „Din suprafața totală de 1.800 ha, am început în anul 2006 cu proiectul de reconvesie, și ușor-ușor am schimbat și am modernizat suprafețe, astfel încât în momentul de faţă cred că avem mai puțin de 200 ha din plantațiile vechi pe care le aveam înainte de privatizare. Mecanizarea cred că este o necesitate până la urmă. Trebuie să fim realiști, lucrările mecanizate vor fi viitorul. Plantațiile făcute pe conversie au fost pregătite încă de la început pentru lucrări mecanizate. De la an la an, în funcţie de dificultățile pe care le vom întâmpina cu forța de muncă, ne vom orienta și mai mult către partea de mecanizare.“

Noi sortimente de vinuri cu vinificare în sec

În ceea ce privește vinurile noi, reprezentanții companiei au venit cu idei de actualitate:

„Gândiți-vă că înainte nu erau soiuri rosé sau roșii, nu erau vinuri seci, nu era Grasa vinificată în sec, nu era Busuioacă vinificată în sec, toată lumea știa că Busuioaca este un vin demidulce, noi am fost primii care au făcut vinificarea în sec, am venit cu ideea de spumante, am văzut că este o nișă de piață destul de interesantă, pe care vrem să o exploatăm și am dori să fim printre cei care încep și produc vinuri spumante la un raport preț-calitate foarte bun“, a specificat Remus Deleanu, director consiliu de administrație.

Specialiștii combinatului companiei Cotnari se dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoarele echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii ani două noi soiuri de viță-de-vie: Grasa 75 și Perla Cotnariului. În prezent aici se cercetează și alte vițe-de-vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori. „Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca Cotnari, organizată pe criterii științifice, se păstrează cele mai reușite colecții, începând din anul 1956.“


Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.


Beatrice Alexandra MODIGA

România, colaborator în cadrul programului EIT Food prin SCDVV Blaj

EIT Food, înființat de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), și-a propus să construiască o comunitate incluzivă și inovatoare de diverși parteneri din sectorul alimentar, pentru a stimula inovația și antreprenoriatul în toată Europa.

EIT Food RIS își propune să consolideze acele regiuni din Europa care sunt modeste și moderate în ceea ce privește inovația în sectorul agroalimentar. Această schemă de informare este deschisă inovatorilor care nu sunt parteneri ai EIT Food și oferă sprijin țintit părților interesate din EIT RIS printr-un portofoliu de proiecte.

Cercetătorii de la SCDVV Blaj, în colaborare cu experții ADR Centru, au obținut cel mai mare scor de la comisia de evaluare dintre toate cererile de echipă depuse din România pentru programul pilot de inovare (EIT RIS) din anul  2021: Italia, Polonia, România și Spania.

Cercetările efectuate au în vedere reglementările naționale în vigoare, relevante pentru cercetările care constituie obiectul proiectului, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro din anul 1992 asupra Schimbărilor Climatice, semnată și ratificată în ţara noastră prin Legea nr. 24/1994 și Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020.

SCDVV Blaj dispune de laboratoare modernizate dotate cu aparatură performantă și suprafețe de teren cultivate cu viță-de-vie (80 ha) și pomi fructiferi (20 ha), instalații performante de procesare a strugurilor și fructelor, depozite și rezervoare de stocare pentru vin și suc de fructe cu temperatură controlată. Cercetătorii antrenați în proiect sunt profesioniști calificați în conceperea și crearea de noi cunoștințe, produse, procese, metode și sisteme, fiind implicați direct și în procese de management. Astfel, cunoștințele rezultate din activitățile de CDI de la SCDVV Blaj stau la baza inovației care, la rândul său, contribuie la crearea de noi soiuri de viță-de-vie, vinuri noi și tehnologii.

Particularități ale proiectului propus de SCDVV Blaj

Proiectul propus de România, reprezentată de SCDVV Blaj, propune dezvoltarea de noi strategii inovatoare, rentabile și sustenabile de prevenire/atenuare a efectelor schimbărilor climatice prin promovarea soiurilor cu rezistenţă/toleranţă la vulnerabilitatea efectelor generate de schimbările climatice. Are în vedere protejarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime și utilizarea durabilă a acestora, scăderea costurilor legate de aplicarea substanţelor fitosanitare, reducerea numărului de lucrări agrotehnice, conservarea peisajului, reducerea eroziunii solului, reducerea emisiilor de CO2.

Un alt obiectiv este reprezentat de asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate, prin dezvoltarea unor sisteme de producție productive, durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, susținând serviciile ecosistemice conexe și refacerea diversității biologice, precum și a unor lanțuri de aprovizionare, prelucrare și comercializare competitive și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Este vizată și ameliorarea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, pentru toți clienții din regiunea centru.

Prin proiectul propus, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj va contribui la dezvoltarea locală, regională și națională din punct de vedere științific, economic-social și cultural, în conformitate cu nevoile comunității.


Despre EIT Food

Programul EIT Food RIS Infrastructure Research Network 2021 este desfășurat în mai multe cursuri online, ateliere și sesiuni de mentorat care au loc pe parcursul mai multor săptămâni și sunt susținute de experți europeni de frunte în cercetarea agroalimentară și managementul inovației (EIT FoodPartner). Aceștia vin cu expertiza și experiența lor în domeniul tehnologiei de ultimă generație, comercializarea infrastructurilor de cercetare și managementul inovației relevante pentru sistemul agroalimentar contemporan. Strategia EIT Food RIS se concentrează pe îmbunătățirea dezvoltării în sectorul agroalimentar prin implementarea activităților legate de inovație, educație, crearea de afaceri și comunicare în țările și regiunile RIS. Această schemă este deschisă studenților, cercetătorilor, inovatorilor, antreprenorilor și consumatorilor și are ca scop îmbunătățirea abilităților lor.


Anca Lăpușneanu

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru face istorie de 44 ani

SCDVV Bujoru din Târgu Bujor, județul Galați, este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare. Evident că acestea, luate împreună, reprezintă pentru noi un câmp experimental, ne spune dr. biol. Aurel Ciubucă.

Instituţie publică cu finanţare extrabugetară

Cu cca 350 ha, SCDVV Bujoru deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetare s-au concretizat printr-un aport important în domeniu, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După Revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte, ne destăinuie Aurel Ciubucă.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând-o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV Bujoru este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

350 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate

Aurel Ciubucă, secretar științific al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Târgu Bujor, lucrează la această stațiune din 1979, pe domeniul vinificației, cu pregătire de biolog, ne vorbește despre soiurile cultivate și proiectele europene accesate de această stațiune. „Stațiunea a fost înființată în anul 1977, structurată pe domeniile de activitate necesare la acea vreme, de promovare și de dezvoltare a viticulturii și vinificație din zona noastră, în zona de influență a județului Galați și a Brăilei. În acest moment, noi dispunem de o suprafață de 352 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate. Din conveierul soiurilor albe amintim, ca preponderență, soiurile Fetească albă, Fetească Regală, Băbească gri, Aligote, iar din soiurile aromate și semiaromate Muscat Ottonel. În anul 2012 am realizat un proiect cu fonduri europene pe domeniul vinificației, unde am reabilitat laboratoarele de analize fizico-chimice cu aparatură modernă, de microbiologia vinului, de tehnologia de vinificație“, ne-a specificat acesta.


Sub aspect geografic, podgoria Dealurile Bujorului face parte din podgoriile din Valea Chinejei, cele mai noi podgorii ale Moldovei. Ea se întinde pe dealurile care mărginesc această vale, ale căror soluri au fost spălate de apele pluviale şi spulberate de vânt, rămânând pleşuvite de secole. O regiune în care extremele termice ale aerului, deficitul pluviometric şi dinamica atmosferei prezintă particularităţi rar întâlnite în altă zonă a ţării. Podgoria Dealurile Bujorului se încadrează în sectorul de climă continentală, ţinutul climei de stepă-dealuri.


Beatrice Alexandra MODIGA

APIA pune în aplicare măsura de recoltare înainte de coacere

O nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul viniviticol

În urma intrării în vigoare la data de 31 mai 2021 a Hotărârii nr. 590/2021 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 118/2021 care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul viniviticol 2019-2023. Ordinul a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598/16.06.2021.

Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi.

În ceea ce privește domeniului de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, precizăm că recoltarea înainte de coacere se realizează manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafaţa parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificaţiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene şi al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/ Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice;

d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;

e) copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit  prevederilor legale în vigoare;

f) copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

Copiile documentelor ce vor însoți cererea trebuie să fie certificate “conform cu originalul” de către solicitant.

APIA facilitează solicitanților și modalitatea electronică de transmitere a documentațiilor, cu precizarea că acestea trebuie trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate “conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

Important: în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere;

b) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere, să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale;

c) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021;

d) să aibă depusă, potrivit prevederilor legale în vigoare, declarația de recoltă menționată la art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020;

e) suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin este de 0,1 ha, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 este de 1 ha;

f) suprafața maximă pentru care se poate solicită sprijin este de 50 ha, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de:

a) 5.840 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată;

b) 5.548 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică;

c) 4.906 lei/ ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Valoarea sprijinului financiar cuvenit beneficiarului se stabilește în funcție de suprafața reală măsurată în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.150, după punerea în aplicare a operațiunii de recoltare înainte de coacere, în limita suprafeței notificate, potrivit prevederilor art. 7 alin. 6.

Plăţile se finanţează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei, urmând ca sprijinul să fie acordat beneficiarilor declarați „eligibili” până la data de 15 octombrie 2021.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul viniviticol 2019-2023, Ghidul solicitantului și modelul cererii-tip prevăzut prin normele metodologice, se regăsesc pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/

Domeniile Ostrov recomandă vinurile potrivite pentru masa de Paște

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

Vinurile rosé, mereu în tendințe

La nivel mondial se poate observa o nouă modă în ceea ce înseamnă consumul de vin. Vinurile rosé au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales a celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. Deși acest obicei este mai nou, nu același lucru se poate spune și despre vinul rosé, deoarece tradiția sa este una mult mai îndelungată, unii istorici considerând faptul că acesta a fost primul vin produs.

Și, totuși, cum se obține vinul rosé? Ei bine, există mitul acesta că vinul rosé este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, însă acest lucru nu este nici pe departe adevărat! Vinul rosé este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care producătorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. Generic, despre vinul rosé se spune că este trandafiriu, iar adesea viticultorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri.

Gustul rose-urilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale, ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat ce poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde.

Piața vinurilor rosé din România este în creștere, de aceea și viticultori aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Reprezentanții Domeniilor Ostrov au lansat în piață primul vin rosé în anul 2010, iar reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru aceștia de a perfecta rețetele și a oferi produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume.

Specialiștii de la Ostrov vinifică vinurile rosé după metoda saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor, cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rose-uri pe toate gusturile: sec, demisec și dulce.

“Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile rosé și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin rosé se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de podgorii zi de zi. Un vin de calitate se obține dintr-o producție de struguri sănătoasă, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea pentru producerea vinului rosé alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri rosé și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin rosé deosebit să fie atenți la soiurile de struguri ce au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul rosé are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a afirmat Oana Belu – administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé este acel vin rosé somon pal, care încântă din primul moment simțurile celui care degustă. Este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. Un vin rafinat, asemenea acestui rosé, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța rosé somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, ce nu are o putere alcoolică foarte mare - 12.5%, are un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere ce nu dezamăgește în nici o circumstanță!

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate. Mai mult decât atât, vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece acestea dețin denumire de origine controlată DOC și indicație de origine geografică IG.

Conferința VITICON 2021 – Noutăți pentru sectorul vitivinicol

  • În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune!

Cea de-a treia ediție VITICON, Conferința Viticulturii Românești, organizată de AGRICOVER cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest și cu participarea celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, SYNGETA, CORTEVA, BELCHIM și BAYER a avut loc în data de 5 martie 2021, în premieră pentru mediul online, într-un format dedicat de emisiune TV.

“Suntem încântați că am reușit să găsim o formulă dinamică, un format de televiziune, pentru conferințele noastre tradiționale adresate culturilor speciale și că putem să îi întâlnim pe toți partenerii noștri. Ne dorim mai mult ca oricând să susținem afacerile fermierilor români pentru un an agricol profitabil și facem tot posibilul, așa cum am făcut-o și până acum, pentru a furniza cea mai performantă tehnologie, împreună cu întreaga noastră expertiză. Agricover este partenerul de nădejde al fermierilor români,” a declarat Ghiță PINCA, Director General, Agricover SA.

În deschiderea conferinței, Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a transmis un mesaj de încurajare pentru sectorul vitivinicol și a reafirmat sprijinul MADR pentru acest an, pe lângă măsurile deja cuprinse în Programul Național de Sprijin adăugându-se noi măsuri de promovare și de finanțare a investițiilor.

“Programul Național de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro, anual, pentru mai multe măsuri cuprinse în program, după cum urmează: promovarea vinurilor cu submăsura de informare pe teritoriul statelor membre, dar și submăsura de promovare în state terțe. Aici, personal, aș vrea să fim mai curajoși, să facem mai mult, atât mediul asociativ din sectorul vitivinicol, cât și ministerul. Apoi, o măsură care a funcționat foarte bine și care a fost corect implementată este restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructurării. Asigurarea recoltei, unde încercăm să sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare plătite de către producători. De asemenea, programe de investiții, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% și distilarea produselor și a subproduselor. Anul trecut, datorită problemelor apărute în urma restricțiilor generate de pandemie s-au promovat și alte măsuri tranzitorii care să vină în sprijinul producătorilor, respectiv distilarea vinului în situații de criză, tăierea în verde și stocarea la sursă, măsuri pe care le accesăm și anul acesta. În speranța că această criză sanitară se va încheia curând, măsurile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credința că anul acesta sectorul vitivinicol va avea o viață mult mai ușoară și mult mai bună decât anul trecut,“ a declarat Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Conform statisticilor MADR, România deține o suprafață importantă cultivată cu viță-de-vie, aproape 180.000 de hectare, situându-se pe locul cinci la nivelul Uniunii Europene și pe locul șase în ceea ce privește producția de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri.

Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentate inovații tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin intermediul prezentărilor susținute de către reprezentații companiilor globale, producătoare de inputuri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, câțiva dintre cei mai recunoscuți specialiști, oenologi și proprietari de crame din România își spun poveștile cu și din pasiune pentru vin. Alina Donici - Director de cercetare, SCDVV Pietroasa, Aurelia Vișinescu - oenolog, fondator al companiei Domeniile Săhăteni, Marcel Pascu și Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare și Constantin Lepădatu - Manager, Domeniile Zorești povestesc despre provocările anului pandemic pe care l-au traversat și, nu în ultimul rând, de ce vinul, alături de întreaga industrie vitivinicolă, merită respect și apreciere.

Moderată de Cătălin PĂDURARU, expert piața de vin și președinte VINARIUM International Wine Contest, emisiunea prezintă și experiența inedită a organizării unui concurs internațional de vin în pandemie.

VITICON este o tradiție pentru Agricover și are forța necesară pentru a reuni viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din Lumea Vinului și continuă susținerea demersurilor pentru ne apropia de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România.

Aici puteți vedea înregistrarea emisiunii: https://agricover.ro/evenimente/acces-viticon-2021 

GALERIE FOTO

***

Despre Grupul Agricover

Grupul Agricover este unul dintre cei mai importanți jucători din agribusiness-ul românesc, cu o activitate de peste 20 de ani. Cu un model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover Holding SA este acționar majoritar și investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food și Agri-Technology derulate prin subsidiarele sale, Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Abatorul Periș SA și Agricover Technology SRL. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding SA își desfășoară activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.500 de clienți fermieri, care exploatează peste 2,5 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover SA, înființată în anul 2000, este entitatea exclusiv dedicată activității de distribuție a tehnologiilor agricole (produse pentru nutriția plantelor, produse pentru protecția plantelor, semințe certificate) și combustibil (motorină). Numărul de clienți activi la data de 30 iunie 2020 a depășit 6.000 de fermierii. În octombrie 2019, Agricover Holding SA a finalizat o tranzacție în urma căreia ADAMA, membră a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali în soluții integrate pentru protecția plantelor, a devenit acționar minoritar în cadrul subsidiarei, cu o participație de 10%.

Agricover Credit IFN SA, înființată în anul 2007, este prima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. Numărul de clienți activi ai Agricover Credit IFN SA a depășit pragul de 4.000 la data de 30 iunie 2020, marea majoritate fiind fermieri de culturi principale vegetale mari.

Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro

ORONDIS™ Ultra Pack și TAEGRO®, noile soluții Syngenta lansate în cadrul Forumului pentru Viticultură – “Arta de a fi viticultor”

Un nou fungicid bio dedicat culturilor horticole, lansat de Syngenta

Forumul pentru Viticultură ediția 2021, organizat de Syngenta a fost transmis astăzi, online, pe canalele de social media Syngenta. La eveniment, gazdele au fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Moldova și Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole România și Moldova, iar de la distanță, au fost alături Iulia Nicola, director marketing zona Mării Negre, Ștef an Dragoș, manager portofoliu fungicide, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu și Simon Arnsek, director marketing culturi horticole, Europa de Sud-Est.

La deschiderea evenimentului, Iulia Nicola a prezentat contextul în care se desfășoară Forumul din acest an și a reiterat nevoia de informare a viticultorilor cu privire la substanțele disponibile. ”Cunoaștem cât de important este să rămâneți informați cu privire la produsele de protecție a culturilor pe care le utilizați, având în vedere produsele disponibile în piață, care sunt într-o permanentă schimbare. Este o bucurie pentru noi ca în acest an să putem aduce pe piață 2 produse noi pentru combaterea principalelor boli ale viței de vie: mana viței de vie, făinarea sau putregaiul cenușiu. Aceste noutăți reprezintă subiectul întâlnirii noastre digitale de astăzi”. Iulian Zafiu a prezentat situația referitoare la refacerea deficitului de apă în sol, iar Andreea Caimac a vorbit despre disponibilitatea substanțelor active la îndemână pentru viticultori. „O altă provocare pe care o cunoaștem este legată de obiectivele Pactului Verde European și direcția către găsirea de soluții alternative care să reducă dependența față de tehnologiile clasice, iar acest lucru nu se va putea realiza fără inovație. Syngenta s-a angajat să investească la nivel global, în următorii ani, 2 miliarde de dolari pentru a accelera inovația, cu orientare către tehnologii care susțin o agricultură sustenabilă”.

Pentru introducerea ORONDIS™ Ultra Pack, a fost invitat în calitate de vorbitor, Simon Arnsek. Simon a vorbit despre noua soluție Syngenta: „ORONDIS™ Ultra Pack este un pachet complet nou pentru protecția viței de vie împotriva manei, care schimbă regulile jocului în controlul acestei boli. Cu tehnologia sa unică, permite o protecție de succes împotriva acestui agent patogen, chiar și în condiții meteorologice extreme și devine un element fundamental al strategiei de protecție împotriva manei în întreaga lume.

ORONDIS® Ultra Pack completează strategia Syngenta de protecție, iar acesta a fost gândit pentru 5 hectare de viță de vie și conține două fungicide cu mod de acțiune diferit, împotriva manei: 1L ORONDIS®, FRAC 49 (oxatiapiprolin 100 g/l) și 3L PERGADO® SC, FRAC 40 (mandipropamid 250g/l). Acțiunea puternică și persistentă a pachetului asigură un nivel înalt de eficiență în combaterea manei ” a continuat Simon.

Întrucât multe podgorii își îndreaptă tot mai mult atenția către agricultura ecologică, Syngenta a lansat în cadrul Forumului din acest an și noul fugicid TAEGRO®. „TAEGRO® este noul fungicid biologic, de origine naturală, având la bază o tulpină de Bacillus amyloliquefaciens. Cu un spectru larg de acțiune, TAEGRO® este indicat pentru protejarea viței de vie și a culturilor de legume de Botrytis, făinare, mană și Sclerotinia, util și recomandat atât în cadrul programelor management integrat al bolilor, cât și în agricultura ecologică. Aplicarea acestuia se realizează foliar, ca tratament exclusiv preventiv, intervenind la fiecare aproximativ 7 zile la vița de vie, salată verde și la fiecare 3-5 zile la culturile în spații protejate. Recomandăm TAEGRO® în programele de management integrat al bolilor, cât și în agricultura ecologică și poate fi utilizat în amestec cu insecticide și fungicide, inclusiv cupru și sulf”, a menționat Ștefan.

Syngenta a fost și rămâne un partener de încredere, mereu #aproapedefermieri care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și nevoilor tuturor agricultorilor din toată țara cu un portofoliu performant de semințe, produse pentru protecția culturilor, consiliere personalizată dar și cu soluții inovatoare care să ofere sprijin industriei agro-alimentare. Syngenta a lansat platforma de e-commece „TOȚI PENTRU VIN” care vine să susțină angajamentele de sustenabilitate lansate la începutul lunii iulie 2020 de către Syngenta, prin formarea parteneriatelor și sprijinirea lanțurilor de aprovizionare. Astfel de proiecte și parteneriate au un impact pozitiv asupra întregului sector agro-alimentar, aducând beneficii atât viticultorilor cât și consumatorilor.

Despre Syngenta

Syngenta este una dintre companiile globale de vârf din agricultură, formată din Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds. Ambiția noastră este să ajutăm la hrănirea în siguranță a populației globale, purtând în același timp de grijă planetei. Avem ca obiectiv îmbunătățirea calității, siguranței și sustenabilității agriculturii prin știință de vârf și soluții inovative de protecția culturilor. Tehnologiile noastre îi ajută pe milioanele de fermieri din lume să utilizeze mai rațional resursele agricole limitate. Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds sunt parte a Syngenta Group cu peste 49,000 de angajați, în mai mult de 100 de țări, care lucrează împreună pentru a transforma modul în care se face agricultură. Prin parteneriate, colaborare și The Good Growth Plan, ne-am angajat să accelerăm inovația pentru fermieri și natură, să depunem toate eforturile spre reducerea intensității de carbon în agricultură, să susținem operatorii care lucrează în agricultură să rămână în siguranță și sănătoși și să colaborăm, prin parteneriate, pentru a avea un impact pozitiv asupra agriculturii, naturii și societății. Pentru a afla mai multe informații, puteți accesa www.syngenta.com și www.goodgrowthplan.com.

Avertisment referitor la declarațiile previzionale

Acest document conține o serie de informații cu privire la viitor, ce pot fi recunoscute prin folosirea verbelor la modul viitor sau condițional sau prin termeni ce implică o proiecție în viitor. Asemenea declarații pot fi obiectul unor riscuri și incertitudini ce pot face ca rezultatele reale să difere esențial de cele prezentate în acest document. Pentru mai multe informații referitoare la aceste riscuri și incertitudini, precum şi la altele, vă invităm să consultați formularul oferit publicului de Securities and Exchange Commission din SUA. Syngenta nu își asumă nicio obligație în a actualiza declarațiile cu caracter previzional pentru a ref lecta rezultate existente, ipoteze modificate sau alți factori. Acest document nu constituie sau nu face parte din nicio ofertă sau invitație de vânzare sau emitere, din nicio solicitare a unei oferte de achiziționare sau abonare la acțiuni ordinare ale Syngenta AG sau Syngenta ADS si nici nu stă la baza sau nu este legat de niciun contract în acest scop.

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

2020 - un an bun pentru ICDVV Valea Călugărească

Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este un reper pentru viticultura românească. De-a lungul timpului, reprezentanții acestuia au contribuit la dezvoltarea soiurilor de struguri și a clonelor de viță-de-vie, iar în prezent preocupările cercetătorilor sunt tot mai diverse, iar rezultatele nu întârzie să apară. Pentru a afla cum a fost 2020 din punctul de vedere al producției, dar și al cercetării am stat de vorbă cu domnul dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească.

Redactor: Domnule director, 2020 a fost un an plin de provocări, cu pandemie și secetă, care au fost consecințele pe care le-ați resimțit în cadrul institutului?

Dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Este clar că 2020 a fost un an dificil pentru plantațiile viticole din zonă. Aș vrea să încep prin a spune că în primul rând 2019 a fost compromis 100% din punctul de vedere al producțiilor, după care iarna a fost foarte secetoasă, ceea ce a condus la pornirea neuniformă în vegetație în 2020. La unele soiuri nu a existat suficient aparat foliar pentru a duce producția la final, a urmat o perioadă ploioasă, după care din nou o secetă cumplită în perioada de pârgă, ceea ce a condus la deshidratarea strugurilor în perioada coacerii, iar producția a fost diminuată la unele soiuri între 30-65%. Cu toate acestea, calitatea strugurilor a fost de excepție, iar vinurile vor fi mult mai bune, în special vinurile roșii. Producțiile medii au fost între 5-6 tone/ha, iar în plantațiile tinere, cele înființate prin reconversie au fost între 7-10 tone. Într-adevăr, și pandemia ne-a pus probleme pentru că inițial ne-am speriat cu toții, nu am lucrat cu zilieri exact în perioada de tăiat, și revizuit sistemul de susținere, ceea ce a condus la întârzierea altor lucrări și la diminuarea producției. Pe piața muncii sunt tot mai puțini zilieri și există o concurență teribilă între unitățile din zonă; proprietarii au început să plătească tot mai mult pentru efectuarea lucrărilor și așa a crescut în mod considerabil valoarea zilei de muncă. Ne-am descurcat, am găsit oameni, dar foarte greu, iar campania de recoltat a fost mai lungă.

Red.: Ce ne puteți spune despre măsurile pe care le luați în ceea ce privește schimbările climatice?

M.I: Avem foarte multe preocupări în ceea ce privește conservarea apei în sol, dar și utilizarea unor portaltoi cu anumită rezistență și apelăm la sistemele de irigație cu sistem redus. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor am înființat cu o firmă din domeniu un lot experimental de 1.5 ha, unde am implementat un sistem de irigare subterană. Este ultima noutate din domeniu, ceea ce înseamnă consum redus de apă și rezultatele sunt foarte bune. Intenționăm să înființăm un lot experimental format din mai multe soiuri de struguri de masă, cu sistem de irigare subterană, și astfel să vedem unde se poate duce potențialul soiurilor în condiții optime, pentru că avem soiuri cu potențial foarte mare.

Red.: Legat de strugurii de masă, știu că în cadrul institutului se desfășura un eveniment important. În contextul pandemiei a mai avut loc?

M.I: Da, ne-am dorit foarte mult să aibă loc, chiar și online, numai să îl putem organiza. Am reușit să avem și prezență, 48 de persoane, nu mai mult, printre care și ambasadorul Elveției, toată conducerea ASAS, membrii MADR, producători de vin și alți specialiști din domeniu. Cu o zi înainte, o comisie formată din specialiști a analizat probele, iar a doua zi au avut loc expoziția și degustarea. La început, domnul ambasador a fost reticent în a gusta și am crezut să are o oarecare teamă, însă a fost foarte atent, iar la final a ales 4 probe. Dumnealui ne-a recomandat ca la un astfel de eveniment să participe mai mulți ambasadori sau, în condițiile pandemiei, să trimitem la ambasade strugurii pentru a-i promova. La fiecare ediție am adus și struguri din sortimentul internațional, fie din supermarket, fie struguri care sunt deja cultivați în România, tocmai pentru ca cei prezenți să facă o comparație. Însă am observat mereu că strugurii românești sunt mai gustoși, mai apreciați față de strugurii din soiurile străine cultivate în România.

Red.: Institutul are o importantă colecție de soiuri de struguri; desfășurați programe de cercetare pe soiuri românești, din străinătate? Care sunt prioritățile?

M.I: Așa este, institutul are cea mai mare colecție ampelografică din țară, 1.480 de soiuri din toată lumea. Cercetăm și soiuri de struguri vechi care ar trebui reintroduși în cultură, de exemplu soiul Negru Vârtos, care la un moment dat a dominat zona viticolă de sud, are niște particularități aparte. Noi îl studiem, am identificat deja 3 biotipuri și urmează să înființăm plantații pentru a ne da seama care dintre ele este mai valoros pentru vinuri de înaltă calitate. Cercetăm și Roșioara, un soi cu origini bulgărești, dar și Crâmpoșia, la care noi am identificat mai multe biotipuri. Acordăm o atenție sporită, vrem să analizăm foarte atent pentru ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să reintroducem aceste soiuri în cultură. Trebuie să echilibrăm ponderea soiurilor românești și cred că avem nevoie de soiuri inclusiv locale, care se pretează într-o zonă sau alta.

Red.: Au existat probleme în desfășurarea programelor de cercetare?

M.I: Nu, avem 10 proiecte de cercetare în desfășurare, în trei tipuri diferite de programe. Două proiecte sunt legate de materialul săditor viticol și de tehnologii viticole și vinificație. Avem teme prin planul sectorial al MADR, unde am reluat cercetările întrerupte de foarte mult timp în ceea ce privește crearea de noi soiuri de struguri atât de masă, cât și pentru vin. Trebuie multă răbdare în domeniul acesta pentru că până la omologarea unui nou soi trebuie să treacă 21 de ani. În domeniul selecției clonale am reușit să facem o schemă de selecție care a fost aprobată prin ordin de ministru și am redus durata de omologare de la 17 ani la 13 ani. Ne vom gândi și pentru soiurile de struguri dacă putem reduce această perioadă.

Red.: Când au avut loc ultimele omologări din cadrul institutului?

M.I: Ultimele soiuri de struguri au fost omologate în 2003, iar în 2010 6 clone de viță-de-vie. Avem în desfășurare alte clone, pe care cred că le vom putea omologa în 2-3 ani. A fost o perioadă în care au fost blocate astfel de cercetări, dar le-am reluat, nu doar noi ci și alți colegi din alte sectoare, pentru că până la urmă eu cred că este o chestiune de strategie națională pentru că la astfel de proiecte nu poți renunța, mai ales în contextul schimbărilor climatice, ai nevoie de creații naționale. Institutul are 17 creații, 8 soiuri și 9 clone de viță-de-vie. Unul dintre soiuri este Negru Aromat, pe care eu îl consider cel mai important. În piață nu găsești un vin atât de reușit, și negru și aromat. Încercăm variante optime pentru acest soi, încercăm rețete chiar și de rosé; momentan avem 3 variante pe care le urmărim. Încă din 2005 cercetăm combinații cu aronia, un fruct cu putere antioxidantă uluitoare și ne-am gândit să creăm un produs medicament, dar fără a strica echilibrul vinului. Suntem încă la nivel experimental, dar cred că vom pune pe piață un produs foarte valoros.

Red.: Sunteți renumiți și pentru calitatea vinurilor pe care le obțineți. Cum a fost 2020 din punctul de vedere al valorificării?

M.I. Avem foarte multe vinuri spre comercializare. Prețurile încep de la 8 lei/litru, dacă vorbim de cel vrac, avem și variantă bag-in-box, dar și îmbuteliat. Stăm mai bine la vinurile roșii,  multe dintre ele sunt și medaliate la concursuri naționale. 2020 a fost deficitar în ceea ce privește comercializarea, însă noi avem și două magazine, plus târgul de produse tradiționale de la București, unde vindem vinurile, dar și colaborări cu mici en-grosiști pentru zona de sud și o colaborare în Transilvania. Din păcate, zona de HoReCa a căzut foarte mult și am avut cu toții de suferit. Pot spune că avem vin pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Larissa DINU

COVID-19: Situația cererilor depuse în sectorul vitivinicol

Sectorul viticol rămâne unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, fiind și fruntaș la fondurile absorbite. Investițiile în modernizarea cramelor, a plantațiilor, în tratamente și în utilaje, precum și strategia de marketing și comunicare ar trebui să se vadă în viitorul apropiat. Dar până la rezultate, și acest sector a fost afectat de pandemia de COVID-19. Iată care este situația cererilor depuse la APIA.

Mai puțin de o mie de producători din sectorul viticol au depus cereri pentru ajutoare de stat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la 14 decembrie 2020, când s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Potrivit APIA, au fost 913 de cereri pentru o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 hectare. Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei și se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). De asemenea, plata ajutorului de stat trebuie să se fi efectuat până la data de 31 decembrie 2020.

Situația pe județe

Din datele centralizate de APIA reiese că cele mai multe cereri au venit din Vrancea, numărul acestora fiind de 361, ceea ce reprezintă o valoare de 3.670,23 hectare de teren. La mare distanță față de Vrancea, dar în topul listei, este Arad. Numărul cererilor depuse se cifrează la 67 pentru o suprafață de 870,92 de hectare. Cu o suprafață mai mare decât în Arad, respectiv 1.490,78 de hectare, a fost Prahova. Aici au fost depuse 63 de cereri. La polul opus se află județe ca Teleorman, Maramureș, Neamț, Ialomița, Hunedoara, Dâmbovița, Caraș Severin, Brașov. În aceste județe s-a depus doar câte o cerere.

COVID 19 ANEXA APIA

Incursiune lingvistică prin vechea viticultură din Moldova

Editura Academiei a publicat, deocamdată în on-line, o broșură cu valoare excepțională, Denumiri pentru soiuri de struguri în Moldova, scrisă de prof. Ion Nuță, în urmă probabil cu 30-35 de ani. Basarabean născut în 1937 la Bălți, în România Mare a acelor vremuri, Ion Nuță (d.-2011) a fost un reputat lingvist și istoric literar, cu studii efectuate la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ Iași. A predat întâi la o școală din Mogoșești, apoi a fost promovat cercetător principal în domeniul lingvisticii la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Universității „Al.I. Cuza“ și, ulterior, a activat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ al Academiei Române-Filiala Iași. A publicat în Iașul literar, Cronica, Convorbiri literare, Limbă și literatură, Ateneu etc. Este autorul mai multor volume, între care amintim: Chestionar dialectal, Noul Atlas lingvistic al României, Date despre localități, Dicționar de termeni viticoli, Tezaurul toponimic al României etc.

Printre scrierile lingvistului se regăsește și un capitol dedicat denumirii vechi a soiurilor de struguri din Moldova, o lucrare cu valoare științifică, documentară și sentimentală deopotrivă. Cel puțin în felul acesta putem afla o parte din zestrea spațiului nostru rural. De la prof. Nuțu aflăm, de exemplu, că primele încercări de clasificare a varietăților de struguri datează din 1844, iar începând cu 1850 tratatele de agricultură încep să descrie soiurile de viță-de-vie. Tot autorul ne spune însă că denumirile varietăților de struguri sunt mult mai vechi, având în vedere că toată Moldova, dar nu numai, avea deja podgorii de prin anii 1400 la Bucium, Uricani, Copou, Huși. Dar planta se cultiva prin Asia cu și mai multă vreme în urmă, poate cu cca 3500-3000 î. Hr., ajungând curând și pe teritoriile românești.

Denumiri populare date de culoarea boabelor

Galbenă, răspândită în toată Moldova, mai puțin Cotnari, definește probabil soiul Galbenă de Odobești, care popular a luat denumiri diverse: poamă galbenă sau galbenă grasă (Vrancea), bucium de poamă galbenă (Huși), gălbuie, gălbenușă (Iași), gălbenică (Vaslui), gălbișoară, gălbioară, gălbinoasă, gălbiniță, gălbinea (Vaslui, Iași). Se găsesc și forme compuse, cum ar fi galbenă ca aurul sau galbena cea sticloasă (Vaslui).

Pentru varietatea de struguri cu bobul negru, cultivatorii din mediul rural au găsit derivate diverse, cum ar fi negru moale, vânătă, poamă vineție, murgă (Vaslui, Botoșani, Iași).

În Botoșani, pentru o varietate care se aseamănă cu Grasa, s-a găsit varianta iordană, specialiștii sugerând că denumirea vine de la faptul că strugurii pot rezista până târziu, în iarnă, de sărbătoarea Iordanului. Ca denumiri arhaice sunt iordana neagră și albă, iordovan, iordovană, poamă iorgană, poamă iorgovană (iorgovan = liliac în versiune bănățeană).

Braghina (denumire la origine rusească) este un strugure cu boabe roșii, puternic brumate și cu pulpa foarte suculentă, cunoscut și sub numele brăghinoară, brăghioară, brăghiță, brăghinor, brăghinar. Braghina poate fi bătută, rară, mare, cu bobul mare, cu bobul mic, braghină de Drăgășani. Alteori, același strugure este numit roșioară, poamă roșie, strugure roș, vulpe bătută sau vulpe roșie bătută.

Crâmpoșie (crâmpei, crâmpoi, în Oltenia) definește un strugure alb-verzui sau ruginiu, cu boaba rară, lunguiață, asimilat în Moldova (Odobești, Cotnari, Huși, Copou) sub numele de viță crâmpoșie, crâmpoșie mică sau mare, poamă crâmpoasă, trosnitoare sau trăsnitoare (bobul trosnește între dinți), poamă cârligoancă (de la cârlig), clempușă, schimpoșie.

Tămăioasa (de la tămâie) se transformă, în Moldova, în busuioacă (miros de busuioc) de Moldova, albă, neagră, tămâioară, tămâiată, tămâiță, busuiociță, poamă tămâie, tămâie de butuc, busuioacă sau tămâioasă de Bohotin, tămâioasă vânătă (sau roșie) de Bohotin, joiana sau joienică (de la o plantă ce conține un suc gălbui).

Pentru soiurile hibride sunt o multitudine de denumiri „inventate“ de podgorenii satelor Moldovei, în funcție de mărimea, gustul și culoarea bobului, calitatea vinului: apoasă, bețivană, boscănată, crăpătoare, frumușică, malacă sau malagă, mălăioasă, mămăligoasă, neam rău, necăcioasă, țâșpoagă, vinoasă etc.

Denumiri după forma boabelor și a ciorchinilor

Soiul Băbească sau băbască (struguri rămuroși și boabe rotunde, rare, de culoare neagră-albăstruie) este denumit și crăcană, crăcănată, crăciță (Vrancea și Neamț), rară și răricică (Iași și Botoșani), rănțurată sau rășchirată (Galați și Vaslui), căldărușă sau căndeluță (de la planta cu același nume, Botoșani), cinci clopoței, rară neagră sau crăcană neagră, babă-crăcană (Iași și Botoșani).

Bășicata (bob alb, rotund, bășicat) este o denumire cu originea în podgoria Dealu Mare, preluată apoi în Moldova sub diverse forme: beșicată, bășicoasă, bășică, bășicuță, bășicată albă, neagră, acră, poamă acră, albă bășicată (Cotnari și Huși), poamă cu bășici, ghileșaie (de la o varietate arhaică de cireșe).

Berbecel (boabe mici, rotunde, dese, albe) este specific Olteniei, în Moldova fiind preluat peste tot și doar arar la Huși și Cotnari, sub regionalismele: poama berbecului, bărbăcuț, cucoană sau poama cucoanei (specific mai degrabă Argeșului), alb mărunțel, alb prăjit, albișoară, albuț, albitură, albuică etc.

Cruciulița (origine în Oltenia, derivat din cruce, care este și forma ciorchinuilui) a fost preluat în Moldova drept poamă cruciuliță, cruce întoarsă, poamă în cruci, poamă sfântă, sfântă bătută, cruce de strugure, neagră în cruci.

Țâța caprei (bob asemănător cu al soiului Coarnă) este un soi răspândit sub foarte multe denumiri populare, respectiv poama caprei, căprița, țâța caprei albă sau neagră, țâța oii, coada oii, poamă țâță, țâțche, poamă țâțari.

Țâța vacii (tot soi similar Coanei) este un soi cunoscut sub derivatele poama vacii, pulpa vacii, cornul vacii, ochiul vacii, văcărească.

Fetească (soi autohton, alb sau negru, care are la bază termenul fată + terminația esc) se întâlnește sub numele de festișoară, fetiță, poama fetei, poama albă sau neagră a fetei, rândunică, păsărească neagră sau albă, coada rândunicii, pădureață (Galați, Vrancea).

Grasa își are originea la Cotnari (Grasă de Cotnari), numindu-se și furmint, grasă românească, grasă de Cotnari, poama cea grasă, grasa cea mare, cotnăreancă, grăsuță, grăsulie, grăsană. Alteori, având în vedere că, în anumite condiții, pielița bobului crapă, i se mai spune plesnitoare, poamă crăpătoare.

Gordinul este unul dintre cele mai vechi soiuri, denumirea venind probabil de la varianta rusească a dârmozului. În Moldova este întâlnit sub numele de gordin țuguiat, mititel, păsăresc (boabe mici), alb, negru, mierliță, gordan, gorgan, băldoaie (via unei oarecare Băldioaiei).

Vulpe (struguri bifurcați la vârf, cu boabe negre, dese și rotunde) apare cel mai des ca hulpe, hulpoaică, vulpoșiță, vulpoaie, mierlesc, poamă mierlă, vulpe neagră, coada vulpii.

Zghihară (asemănătoare soiului Galbenă de Odobești) este un soi specific Hușilor, fiind atestat sub diverse alte forme precum chihoară, ghihară, zghihoară, zghiardă, chiharcă, zăsănească.

Maria BOGDAN

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc trage un semnal de alarmă public

Companiile afectate de efectele pandemiei COVID19  așteaptă  sprijinul financiar promis de Guvernul.

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc atenționează că din păcate, acest sprijin – așa cum este formulat în Ordonanța de urgență 130/2020, “privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19” – ignoră cu desăvârșire un sector foarte grav afectat, aflat în pragul stopării activității: producția de struguri și vinuri. Cum dovedesc cifrele, volumul de vin românesc tranzacționat intern și intracomunitar au suferit scăderi semnificative – cu efecte dintre cele mai severe asupra competitivității sectorului și asupra forței de muncă angrenate în sistem.

 Deși s-au discutat soluții care să reducă impactul negativ al crizei, nimic din toate aspectele discutate nu se regăsește în actul normativ. În schimb, se regăsesc activități economice nevitale relansării economice, dintre care unele nici măcar nu au suferit un impact major: închirierea de casete video și discuri, fabricarea de articole din ceramică sau împletituri din paie și alte fibre vegetale, închirierea de autoturisme, leasing de automobile etc. 

Sectorul vitivinicol este instrument de dezvoltare rurală, generator de produse agricole cu valoare adăugată mare, angajator important în economie și purtător de imagine de țară. În timp ce alte țări producătoare din Uniunea Europeană dau o prioritate deosebită sectorului și îl susțin eficient, Guvernul României îl neglijează, cu consecințe extrem de grave nu doar pentru continuarea activității și pentru șansele de competitivitate economică viitoare, ci și pentru supraviețuirea economică a lucrătorilor din domeniu.

Anca Lăpușneanu

TOȚI PENTRU VIN, o inițiativă Syngenta pentru susținerea viticulturii românești

Syngenta a lansat în data de 11 august platforma de e-commerce „TOȚI PENTRU VIN” în cadrul unei întâlniri digitale în direct cu viticultorii din România, împreună cu reprezentanți ai presei de profil. La lansarea platformei, gazdele au fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Republica Moldova, Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole România și Republica Moldova, Mihaela Prevenda, jurnalist și pasionat de vinuri, iar în direct de la distanță, au intervenit Iulia Nicola, director marketing zona Mării Negre și Ștefan Dragoș, expert în tehnologii noi, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu.

La deschiderea întâlnirii, Iulia Nicola a detaliat contextul în care a luat naștere proiectul „TOȚI PENTRU VIN”. „Începând cu luna martie am primit informații din piață, de la dumneavoastră - viticultorii, cu privire la situația delicată a comerțului vinurilor în contextul pandemiei, în care multe dintre contractele cu industria ospitalității au fost suspendate, ducând astfel la o creștere a stocurilor de vin a majorității producătorilor, de la cei mai mici până la cei mari. Acesta a fost momentul când am lansat un studiu de piață cu privire la oportunitatea dezvoltarii unei platforme de e-commerce, exclusiv pentru vinuri românești. Prima parte a studiului s-a încheiat în luna iunie, confirmându-ne nevoia susținerii ramurii viticole pentru a depăși această perioadă dificilă prin care trecem cu toții. În calitate de lider în industria agri, credem cu tărie că aici și acum este momentul să ne aducem contribuția și să venim în sprijinul viticultorilor și a pune la dispoziția acestei ramuri un instrument care aduce în spate toate cunoștințele de marketing și promovare în mediul online pe care Syngenta le are. „TOȚI PENTRU VIN” este o initiativă Syngenta pentru susținerea viticultorilor, care va funcționa ca un serviciu gratuit pentru viticultori, iar compania Syngenta se va ocupa de întreaga zonă de promovare către publicul larg” a menționat Iulia.

Referitor la tendințele către digitalizare în industria agri, Ștefan Dragoș a menționat în cadrul intervenției sale, că „ne aflăm în mijlocul unei noi revoluții în sectorul agro-alimentar, condusă atât de tehnologiile noi care apar, dar și de preferințele și cerințele consumatorilor, care sunt din ce în ce mai conștienți de impactul pe care deciziile de consum le au asupra mediului și asupra economiei”.

În calitate de invitat la întâlnire, Mihaela Prevenda a vorbit despre nevoia de a crea un brand viticol pentru România care poate fi susținut printr-o strategie la nivel național, dar și prin asocierea viticultorilor. „În acest mod, viticultorii ar putea accesa mai ușor programele dedicate pentru viticultură la nivel național și european, și de asemenea ar putea să își crească vânzările de vinuri din soiuri românești. De asemenea cramele ar trebui sa promoveze vinurile din soiurile românești în afara granițelor țării”, a completat Mihaela.

Detaliile cu privire la modul în care cramele pot accesa platforma www.totipentruvin.ro, cum pot să își creeze un cont și ce beneficii pot avea, au fost prezentate de către Andreea Caimac și Iulian Zafiu. Iată pașii care trebuie urmați pentru înscriere:

  • Accesați totipentruvin.ro și înscrie-ți-vă crama. Puteți completa datele podgoriei atât de pe telefonul mobil cât și de pe calculator. Profilul creat va fi validat și activat de către echipa Syngenta.
  • Veți putea să faceți în cont prezentarea cramei, și să încărcați logo-ul cramei pe care o reprezentați. În secțiunea Catalog de produse, puteți adăuga sticlele de vin pe care doriți să le vindeți, apasând pe "ADAUGARE PRODUS" și completând câmpurile pentru fiecare produs. Puteți adăuga oricâte produse doriți.
  • Ulterior veți vedea ce comenzi ați primit și ce vânzări ați efectuat din PANOUL DE COMANDĂ.
  • Printr-un singur click pe contul de pe platforma „TOȚI PENTRU VIN”, veți putea oferi clienților posibilitatea de a plăti online, un lucru foarte important în această perioadă.

Platforma va fi disponibilă consumatorilor în aproximativ 2 luni, timp în care cramele românești pot utiliza versiunea actuală pentru a își crea contul și pentru a își încărca sortimentele de vin. Considerăm că responsabilitatea pentru succesul platformei trebuie împărțită: pe de o parte Syngenta își ia angajamentul de administrare, monitorizare și promovare a platformei „TOȚI PENTRU VIN” și pune la dispoziția viticultorilor resurse dedicate proiectului și cunoștințele pentru promovarea acestui instrument digital către public. Pe de altă parte, viticultorii au responsabilitatea de a își administra pagina de profil a cramei, de a își stabili prețurile pentru sortimentele încărcate, creând oferte speciale atunci când doresc și preluând zona de comenzi și livrări” a subliniat Andreea Caimac.

În încheiere, prezentatorii din cadrul întâlnirii digitale au răspuns întrebărilor adresate de către participanți. Syngenta a fost și rămâne un partener de încredere, mereu #aproapedefermieri care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și nevoilor tuturor agricultorilor din toată țara cu un portofoliu performant de semințe, produse pentru protecția culturilor, consiliere personalizată dar și cu soluții inovatoare care să ofere sprijin industriei agro-alimentare, cum este platforma de e-commece „TOȚI PENTRU VIN”. Acest

proiect vine să susțină angajamentele de sustenabilitate lansate la începutul lunii iulie de către Syngenta, prin formarea parteneriatelor și sprijinirea lanțurilor de aprovizionare. Astfel de proiecte și parteneriate au un impact pozitiv asupra întregului sector agro-alimentar, aducând beneficii atât viticultorilor cât și consumatorilor.

Despre Syngenta

Syngenta este o companie internațională de vârf, cu peste 28.000 de angajați în mai mult de 90 de țări, cu toții dedicați scopului nostru de a elibera potențialul plantelor. Prin cercetare, o prezență globală și angajament față de partenerii noștri, contribuim la creșterea productivității culturilor, protecția mediului înconjurător, a sănătății populației și calității vieții. Pentru mai multe informații despre Syngenta vă rugăm să accesați www.syngenta.ro, www.syngenta.com sau www.growmorefromless.com.

Avertisment referitor la declarațiile previzionale

Acest document conține o serie de informații cu privire la viitor, ce pot fi recunoscute prin folosirea verbelor la modul viitor sau condițional sau prin termeni ce implică o proiecție în viitor. Asemenea declarații pot fi obiectul unor riscuri şi incertitudini ce pot face ca rezultatele reale să difere esențial de cele prezentate în acest document. Pentru mai multe informații referitoare la aceste riscuri şi incertitudini, precum şi la altele, vă invităm să consultați formularul oferit publicului de Securities and Exchange Commission din SUA. Syngenta nu îşi asumă nicio obligație în a actualiza declarațiile cu caracter previzional pentru a reflecta rezultate existente, ipoteze modificate sau alți factori. Acest document nu constituie sau nu face parte din nicio ofertă sau invitație de vânzare sau emitere, din nicio solicitare a unei oferte de achiziționare sau abonare la acțiuni ordinare ale Syngenta AG sau Syngenta ADS si nici nu stă la baza sau nu este legat de niciun contract în acest scop.

Contact media:

Andrei Măruţescu Tel. +40 21 528 12 00

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ecoprotect L3, un nou echipament destinat viticulturii

Gregoire introduce pe piață echipamentul pneumatic, inovativ, denumit Ecoprotect L3, pe trei rânduri, ce ajută la recuperarea surplusului de soluție folosind elemente aplicate cu succes la vehiculele tractate.

Echipamentul Ecoprotect L3 se montează pe combinele de recoltat struguri, în locul capului de recoltare. „Lansarea acestui echipament are loc ca urmare a tendinței mondiale de reducere a impactului pesticidelor asupra mediului și a produselor agricole venind în sprijinul viticultorilor care vor să producă struguri în regim ecologic“, explică dr. ing. Florin Neacșu, directorul general adjunct al NHR Agropartners – unic importator autorizat Gregoire în România.

Totodată, prin astfel de echipamente se pot realiza tratamentele în condiții optime, fără a pierde o mare cantitate de soluție în atmosferă sau pe sol (limitarea derivei), reducerea dozelor de produse fitosanitare, recuperarea excedentului de substanțe active.

Potrivit expertului NHR, mașina Ecoprotect L3 utilizează un sistem de pulverizare cu 3 perechi de panouri flexibile ușoare din polietilenă (brevet Gregoire), așezate de o parte și de alta a rândului de viță-de-vie. Acestea se rigidizează sub efectul aerului generat de către turbină, dar rămân flexibile și fără risc de deteriorare la lovire, când panourile se rabat și, după depășirea obstacolului, își reiau poziția inițială. Forma lor se păstrează datorită unor cilindri gonflabili de la periferia panourilor. Structura nu are niciun element rigid în zona rândului și nu este casantă.

Soluția se pulverizează din părți opuse, realizând un tratament complet și eficient, iar surplusul de substanțe se prelinge pe panouri în partea de jos, de unde se recuperează și se transferă înapoi în rezervor. Aceste panouri, împreună cu o perdea de aer în spate și în partea inferioară, creează o incintă închisă care permite evitarea pierderilor de soluție în atmosferă sau pe sol, răspunzând perfect așteptărilor utilizatorilor în ceea ce privește eficiența și calitatea deosebită a tratamentelor pe ambele fețe ale frunzelor printr-o atomizare și repartizare perfectă a produsului, reducerea derivei și recuperarea excedentului de soluție printr-un sistem simplu și eficient, reducerea costurilor tratamentelor fitosanitare, cât și protecția mediului, viteza de aplicare ridicată și fiabilitatea ridicată a sistemului de pulverizare datorită modulelor gonflabile încasabile.

Economie la substanțele folosite

Gândit pentru eficiență, echipamentul este conceput pentru reducerea dozei de lichid la hectar, utilizarea unei concentrații mai mari a soluției și o aplicare optimă indiferent de condițiile atmosferice.

La începutul vegetației se recuperează 50-80% din soluția utilizată. Curentul de aer este dirijat din părți opuse, iar în timpul vegetației, la ultimele tratamente, când vița-de-vie are multe frunze, se recuperează cca 10% din soluție, în funcție de grosimea stratului de frunze care trebuie penetrat. Difuzoarele sunt poziționate în flux încrucișat pentru a optimiza calitatea aplicării. În funcție de starea culturii se folosește un număr suficient de duze de pulverizare pentru a acoperi întreaga suprafață a plantelor.

Curentul de aer este produs de o turbină închisă, cu diametrul 520 mm, cu ambreiaj centrifugal, asigurând un debit de aer necesar pentru rigidizarea panourilor de pulverizare și pentru pulverizarea propriu-zisă a soluției. Difuzoarele sunt poziționate în flux încrucișat pentru a optimiza calitatea aplicării. În funcție de starea culturii se folosește un număr de la 3 la 5 capete de pulverizare speciale DYNADiff 3D pe fiecare panou, pentru a acoperi întreaga suprafață a plantelor. Acestea au posibilitatea de rotire pe 360 de grade pentru reglarea înălțimii de tratare în funcție de stadiul de evoluție al vegetației, iar prin creșterea vitezei aerului realizează o micronizare și o repartiție perfectă a soluției.

Păstrează avantajele combinei de recoltat

Dacă se montează pe o combină de struguri autopropulsată Gregoire în locul capului de recoltare, mașina de stropit cu recuperarea surplusului de soluție Ecoprotect L3 extinde domeniul de utilizare a acesteia în alte perioade în afara recoltării strugurilor. Păstrează avantajele combinei de recoltat, printre care motorul de ultimă generație, ușor accesibil pentru verificări și întreținere tehnică, cu consum redus de combustibil și cu poluare redusă (Tier 5) și cabina confortabilă, montată pe centrul mașinii deasupra rândului de viță-de-vie, care asigură o vizibilitate optimă.

Capul de recoltare se demontează rapid și se stochează pe un suport, iar în locul lui se atașează echipamentul de stropit. Prinderea este rapidă și nu presupune un efort, iar furtunurile și cablurile electrice ale echipamentului de stropit se conectează rapid în aceleași cuple ca și capul de recoltare. Calculatorul mașinii de recoltat se conectează prin sistemul ISOBUS și recunoaște imediat echipamentul de stropit și se afișează toate elementele necesare reglajelor și funcționării mașinii de stropit.

Echipamentul are bazin de soluție cu capacitatea de 2.500 l, cu hidro-injector pentru amestecarea soluției, iar pentru spălarea întregii instalații după încheierea lucrului este prevăzut un rezervor de 250 l de apă curată. Rezervorul de soluție este dotat cu un indicator de nivel cu afișare pe monitorul combinei. De asemenea, există un rezervor de 20 l pentru apă curată pentru spălarea pe mâini a operatorului după utilizarea substanțelor periculoase.

O pompă cu 4 membrane asigură un debit de 105 l/min și o presiune maximă de 50 barr.

Pentru filtrare, mașina este prevăzută cu filtru sită la gura de umplere, filtru de aspirație de 365 microni și filtru de înaltă presiune. Pe circuitul de recuperare care transferă în rezervor surplusul de soluție există un filtru interior și 6 filtre de sucțiune, câte unul în fiecare panou.

Sistemul electronic asigură controlul automat al dozei de soluție în funcție de viteza de deplasare, menținând doza indiferent de topografia terenului. Doi senzori cu ultrasunete mențin rampa la înălțimea reglată față de sol.

Înălțimea, distanța între panouri în funcție de distanța între rânduri și de lățimea masei vegetale pe rând, precum și înclinarea rampelor pentru corecția pantei se reglează hidraulic, toate comenzile fiind electrohidraulice.

Simona Nicole DAVID

Ecoprotect L3, un nou echipament Gregoire pentru tratamente fitosanitare în vii cu recupararea surplusului de soluție

De mai bine de 40 de ani, Gregoire oferă o gamă largă de utilaje pentru mecanizarea lucrărilor din viticultură: combine de recoltat struguri, șasiuri încălecătoare portante pentru diverse utilaje de prelucrarea solului, mașini de stropit și mașini pentru recoltarea măslinelor, ale căror caracteristici principale sunt performanța, fiabilitatea și costurile reduse de operare și întreținere. Acestea fac ca mașinile Gregoire să fie printre cele mai premiate din segmentul lor și cele mai preferate de cei mai exigenți viticultori.

După cunoscutele modele de echipamente de stropit montate pe combinele de recoltat struguri Gregoire, Multiflow Progress și Multiflow Quatro Idea, care folosesc  sistemul pneumatic (jetul de lichid este micronizat de curentul de aer) respectiv cel de aeroconvecție (lichidul presurizat se atomizează la trecerea printr-o duză și este transportat de un curent de aer produs de un ventilator axial), Gregoire aduce pe piața de profil un nou echipament pneumatic, inovativ, denumit Ecoprotect L3. Este un echipament pe 3 rânduri cu recuperarea surplusului de soluție, care folosește elemente aplicate cu succes la mașinile tractate, dar se montează pe combinele de recoltat struguri în locul capului de recoltare.

Preocuparea pentru realizarea acestui echipament se încadrează în tendința mondială de reducere a impactului pesticidelor  asupra mediului și a produselor agricole venind în sprijinul viticultorilor care vor să producă struguri în regim ecologic. De asemenea, Gregoire urmărește creșterea eficienței tratamentelor și necesitatea de a face față constângerilor datorate vântului și ferestrelor scurte în care se pot face tratamentele în condiții optime, fără a pierde o mare cantitate de soluție în atmosferă sau pe sol (limitarea derivei), reducerea dozelor de produse fitofsanitare, recuperarea excedentului de substanțe active.

NHR1

Fig. 1. Combina Gregoire pentru recoltat struguri, cu echipamentul de stropit Ecoprotect L3

Mașina Ecoprotect L3 utilizează un sistem de pulverizare cu 3 perechi de panouri flexibile ușoare din polietilenă, (brevet Gregoire), așezate de o parte și de alta a rândului de viță de vie. Acestea se rigidizează sub efectul aerului generat de către turbină, dar rămân flexibile și fără risc de deteriorare la lovire, când panourile se rabat și, după depășirea obstacolului, își reiau poziția inițială.. Forma lor se păstrează datorită unor cilindri gonflabili de la periferia panourilor. Structura nu are niciun element rigid în zona rândului și nu este casantă.

Soluția se pulverizează din părți opuse, realizând un tratament complet și eficient, iar surplusul de substanțe se prelinge pe panouri în partea de jos, de unde se recuperează și se transferă înapoi în rezervor. Aceste panouri, împreună cu o perdea de aer în spate și în partea inferioară creează o incintă închisă, care permite evitarea pierderilor de soluție în atmosferă sau pe sol, răspunzând perfect așteptărilor utilizatorilor în ceea ce privește eficiența și calitatea deosebită a tratamentelor pe ambele fețe ale frunzelor printr-o atomizare și repartizare perfectă a produsului, reducerea derivei și recuperarea excedentului de soluție printr-un sistem simplu și eficient, reducerea costurilor tratamentelor fitosanitare cât și protecția mediului, viteza de aplicare ridicată și fiabilitate ridicată a sistemului de pulverizare datorită modulelor gonflabile încasabile.

Mașina este concepută pentru reducerea dozei de lichid la hectar, utilizarea unei concentrații mai mari a soluției și o aplicare optimă indiferent de condițiile atmosferice.

NHR2

Fig. 2. Construcția panoului de protecție și de pulverizare

La începutul vegetației se recuperează 50-80% din soluție. Curentul de aer este dirijat din părți opuse, ca în fig. 3. În timpul vegetației, la ultimele tratamente, când vița de vie are multe frunze, se recuperează cca.10% din soluție, în funcție de grosimea stratului de frunze care trebuie penetrat. Curentul de aer se intersectează ca în fig. 4. Difuzoarele sunt poziționate în flux încrucișat pentru a optimiza calitatea aplicării. În funcție de starea culturii se folosește un număr suficient de duze de pulverizare pentru a acoperi întreaga suprafață a plantelor.

NHR3

Fig.3

NHR4

Fig.4

Curentul de aer este produs de o turbină închisă, cu diametrul 520 mm, cu ambreiaj centrifugal asigurând un debit de aer necesar pentru rigidizarea panourilor de pulverizare și pentru pulverizarea propriu-zisă a soluției. Difuzoarele sunt poziționate în flux încrucișat pentru a optimiza calitatea aplicării. În funcție de starea culturii se folosește un număr de la 3 la 5 capete de pulverizare speciale DYNADiff 3D pe fiecare panou, pentru a acoperi întreaga suprafață a plantelor. Acestea au posibilitatea de rotire pe 360o pentru reglarea înălțimii de tratare în funcție de stadiul de evoluție al vegetației, iar prin creșterea vitezei aerului realizează o micronizare și o repartiție perfectă a soluției.

 NHR5NHR5.1

Fig.5   Cap de pulverizare 3D DYNADiff

Montându-se pe o combină de struguri autopropulsată Gregoire în locul capului de recoltare, mașina de stropit cu recuperarea surplusului de soluție ECOPROTECT L3 extinde domeniul de utilizare a acesteia în alte perioade în afara recoltării strugurilor. În plus, mașina păstrează avantajele combinei de recoltat, printre care motorul de ultimă generație, ușor accesibil pentru verificări și întreținere tehnică, cu consum redus de combustibil și cu poluare redusă (Tier 5), cabina foarte confortabilă, montată pe centrul mașinii deasupra rândului de viță de vie, care asigură o vizibilitate optimă atât asupra rândului de plante cât și a echipamentului de stropit, protecție maximă a operatorului față de contactul cu substanțe chimice periculoase, posibilitatea orizontalizării pe pante, utilizând o cursă de 600 mm între roțile din stânga și din dreapta, transmisie hidrostatică 4x4, rază de întoarcere sub 4 m și multe altele.

Capul de recoltare se demontează rapid și se stochează pe un suport, iar în locul lui se atașează echipamentul de stropit. Prinderea este rapidă și nu presupune un efort mare, iar toate furtunurile și cablurile electrice ale echipamentului de stropit se conecteaza rapid în aceleași cuple ca și capul de recoltare. Calculatorul mașinii de recoltat se conectează prin sistemul ISOBUS și recunoaște imediat echipamentul de stropit și se afișează toate elementele necesare reglajelor și funcționării mașinii de stropit.

Echipamentul are un bazin de soluție cu capacitatea de 2500 l, cu hidro-injector pentru amestecarea soluției, iar pentru spălarea întregii instalații după încheierea lucrului este prevăzut un rezervor de 250 l de apă curată. Rezervorul de soluție este dotat cu un indicator de nivel cu afișare pe monitorul combinei. De asemenea, există un rezervor de 20 l pentru apă curată pentru spălarea pe mâini a operatorului după utilizarea substanțelor periculoase.

O pompă cu 4 membrane asigură un debit de 105 l/min și o presiune maximă de 50 barr.

Pentru filtrare, mașina este prevăzută cu filtru sită la gura de umplere, filtru de aspirație de 365 microni și filtru de înaltă presiune. Pe circuitul de recuperare care transferă în rezervor surplusul de soluție, există un filtru interior și 6 filtre de sucțiune, câte unul în fiecare panou.

Sistemul electronic asigură controlul automat al dozei de soluție în funcție de viteza de deplasare, menținând doza indiferent de topografia terenului. Doi senzori cu ultrasunete mențin rampa la înălțimea reglată față de sol.

NHR6

Fig. 6. Vedere din spate a echipamentului de stropit Ecoprotect L3

Înălțimea, distanța între panouri în funcție de distanța între rânduri și de lățimea masei vegetale pe rând precum și înclinarea rampelor pentru corecția pantei se reglează hidraulic, toate comenzile fiind electrohidraulice.

Pentru recuperarea soluției se folosesc două pompe cu 2 membrane cu debit de 23 l/min, filtrele de recuperare fiind cu diametrul de 105 mm și desimea sitei de 50 microni.

După ultimul tratament, echipamentul se demontează de pe șasiul combinei de recoltat și se pregătește deja, ca orice mașină de stropit, pentru stocare. Mașina se curăță, se golesc rezervoarele de soluție, de apa de clătire a instalației și de spălare pe mâini. Se introduc aproximativ 20 l antigel în rezervorul de soluție, se acționează mașina până când începe pulverizarea soluției de antigel la duzele DynaDiff și se păstrează în instalație antigelul rămas. Stocarea trebuie făcută la loc uscat, dar aerisit. Mașina trebuie gresată la toate punctele de gresare, iar componentele electronice de comandă trebuie demontate și păstrate într-un loc uscat și încălzit. În primăvară trebuie acționată mașina pentru eliminarea completă a soluției de antigel din pompă și din întreaga instalație și se montează din nou pe șasiul combinei de recoltat struguri pentru noul sezon de tratamente.

Principalele avantaje ale acestei mașini sunt:

  • realizarea unui tratament de foarte bună calitate și la momentul optim, fără a ține cont de condițiile de vreme
  • eliminarea derivei prin crearea unei incinte etanșe (lateral, în spate, în partea de jos și de sus a panourilor), care nu permite pierderea soluției în atmosferă
  • economii importante de substanță activă în raport cu tratamentul convențional, în funcție de faza vegetativă în care se află cultura în momentul tratamentului, prin aplicarea unei cantități optime de substanță activă și recuperarea excesului de soluție, realizând pe lângă un tratament complet și reducerea impactului pesticidelor asupra mediului și creșterea autonomiei mașinii de stropit prin reducerea cantității de lichid aplicat la hectar etc.
  • suplețea panourilor de pulverizare, de doar 20 kg pe rând și flexibilitatea lor, elimină riscul de deteriorare la lovirea cu un corp solid, dur, oferind siguranță atât în transport cât și în lucru
  • reglarea automată a poziției de lucru prin setare pe computer a distanței între rânduri și a grosimii stratului vegetal al viței de vie; prin apăsarea unui singur buton de pe maneta multifuncțională panourile se așează singure în poziția de lucru corespunzătoare
  • urmărirea topografiei terenului și păstrarea poziției față de sol, prin utilizarea unor senzori cu ultrasunete care măsoară distanța de la rampă până la sol
  • ușurința exploatării: pregătiriea soluției se face de la sol datorită unei cuve speciale prevăzute și cu posibilitatea de spălare a recipientelor cu soluție; gresare centralizată pentru ușurința întreținerilor; acces ușor la filtre
  • posibilitatea de reglare a debitului de aer pe fiecare rând
  • protecții la tijele cilindrilor hidraulici pentru creșterea duratei de viață a acestora etc.

Pentru detalii vă puteți adresa oricărei filiale NHR Agropartners, care este unicul importator autorizat Gregoire în România.

FLORIN NEACȘU - NHR AGROPARTNERS

Bolile fungice ale lemnului viței-de-vie, o provocare contemporană pentru viticultori

Pe site-ul Uniunii Europene Eurostat Statistics Explained este prezentată situația generală a culturii viței-de-vie în Europa și în statele membre. Astfel, în 2015, UE a avut 3.2 milioane de ha cultivate cu viță-de-vie în țările membre.

Au fost identificate 17 state cultivatoare de viță-de-vie pe suprafețe întinse. Trei state membre – Spania, Franța și Italia — dețin 74,1% din arealul cultivat cu viță-de-vie a UE. Portugalia, România, Grecia și Germania sunt pe locul următor în șirul producțiilor de struguri obținute, totalizând proporția de 18,2%, fiind urmate de Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Cehia, Slovenia și Slovacia. Cipru, UK și Luxemburg dețineau la acea dată (2015) mai puțin de 8.000 ha de viță-de-vie fiecare (0,3% din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie). Spre deosebire de datele statistice precedente, în 2015 Malta a fost sub nivelul admis pentru raportare pentru Eurostat în ceea ce privește cultura viței-de-vie, deținând doar 450 ha.

Una dintre cele mai relevante provocări pentru viticultură sunt bolile lemnului viței-de-vie (BLV), acestea fiind considerate cele mai distrugătoare boli ale acestei plante din ultimii treizeci de ani, fiind în creștere rapidă în toate țările cultivatoare. Aceste boli distructive cauzează în podgorii tot mai multe daune în fiecare an și preocuparea pentru combaterea lor crește rapid în toate țările cultivatoare de viță-de-vie. Hofstetter și colab. estimau în 2012 că, în cadrul economiei mondiale, costul pentru înlocuirea viței-de-vie moarte în plantații este estimat la peste 1,5 miliarde de dolari pe an. Declinul viței-de-vie cauzat de ciupercile de scoarță și lemn este un fenomen lent, care este puternic influențat de condițiile de cultură și de stresul la care sunt supuse plantele în urma modificării formelor de conducere, a introducerii pe scară largă a mecanizării în viticultură și datorită evenimentelor climatice.

Ciuperci diferite

Există patru boli majore ale lemnului viței-de-vie, toate cauzate de ciuperci diferite: esca, eutipoza, înnegrirea și moartea brațelor (BDA) și excorioza. Esca este o problemă majoră în Europa, în timp ce eutipoza se găsește în întreaga lume. BDA este de asemenea globală, dar nu este la fel de bine înțeleasă și nici identificată de mulți viticultori.

Complexitatea BLV rezultă din diversitatea ciupercilor asociate, perioada nedeterminată de latență a viței-de-vie (stare asimptomatică), expresia eratică (dezordonată) a simptomului foliar de la un an la altul și, probabil, corelată cu toate aceste puncte, lipsa strategiilor eficiente pentru controlul acestora. Metodele distincte (diferite) pot fi benefice pentru îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre BLV. 

Complexitatea BLV-urilor ar putea fi explicată prin diversitatea ciupercilor și a metaboliților pe care aceștia le produc (toxine și exopolizaharide), în special contribuția lor la exprimarea mai multor simptome asociate cu BLV. Acești factori, împreună cu cunoștințele incomplete despre influența factorilor de mediu asupra dezvoltării simptomelor BLV, au dus la o lipsă de informații despre conexiunea dintre actorii care condiționează expresia BLV. De-a lungul anilor, au fost dezvoltate și transferate mai multe metode de la laborator în teren pentru a răspunde la întrebări despre BLV și pentru a testa diverse ipoteze.


În acest context cercetătorii de la SCDVV Blaj își propun înființarea unei platforme de studiu și prezentare a bolilor lemnului fungice, atât la nivel regional cât și la nivel național. Îi informăm pe această cale pe viticultori că ne-am bucura să avem întrebările, nelămuririle și sugestiile lor la adresa de e-mail:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și la numărul de telefon 0768.246.221.

Dr. ing. Veronica Sanda CHEDEA,
Ing. Alexandra Doina SÎRBU

Informaţii privind sectorul vitivinicol din judeţul Vaslui

Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui atrag atenția asupra caracteristicilor specifice pe care trebuie să le aibă vinurile de calitate, astfel de vinuri fiind identificate pentru consumatori prin denumiri de origine controlată (DOC) și indicații geografice (IG) protejate. Acestea reprezintă un produs de calitate superioară, deosebit, cu origine ușor de identificat, care este controlat de o autoritate competentă, respectiv Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, pe toată filiera de producere şi comercializare. Strugurii din care este produs vinul cu DOC provin exclusiv din arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă, iar în cazul vinului cu IG, 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat pentru IG respectiv.

„Denumirea de origine/indicația geografică reprezintă modalități prin care se garantează consumatorului un grad de control al produsului care i se prezintă, care are caracteristici aparte, este autentic și poate fi identificat în piață din multitudinea de produse prin originea sa exactă”, a precizat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui.

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu viță de vie pentru vin este de 11.247 ha, din care aproximativ o treime cu soiuri nobile și restul cu vii hibride. Dintre soiurile nobile, aproximativ 64% sunt albe, iar producția de struguri din soiuri nobile obținută în toamna anului 2019 a fost de circa 35 de mii de tone, din care s-a obținut o cantitate de 230.987 hl de vin. Din această cantitate, 38% reprezintă vinuri autorizate DOC și IG.

Prin programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, finanțate prin Programul național de sprijin în sectorul vitivinicol, producătorii vitivinicoli autohtoni din județul Vaslui și-au îmbunătățit constant calitatea vinurilor, prin înlocuirea soiurilor existente în cultură, cu clone ale acelorași soiuri sau alte soiuri, în scopul adaptării producției la cerințele pieței. Din 2014 și până în prezent, la Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui au fost aprobate 12 planuri individuale de restructurare/ reconversie pentru suprafața totală de 302 ha, sprijinul financiar total fiind de 4.412.004 lei.

Sursă: DAJ Vaslui

BASF susţine şi premiază vinurile produse de micii viticultori din România

  • Trei faze regionale ale concursului “Poveşti cu vinuri româneşti”, corespunzătoare marilor zone viticole din ţară
  • Juriu format din degustători experţi, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România
  • Premii în valoare totală de 84.900 lei şi promovare a câştigătorilor

BASF România organizează în lunile februarie-martie ediția a V-a a concursului „Poveşti cu vinuri româneşti”, menit să identifice, să premieze şi să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară. Producătorii care se înscriu în concurs trebuie să aibă suprafața cultivată cu viță de vie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2017.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în 3 faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare desemnează câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vinuri calificate în marea finală națională.

Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Asociația este recunoscută ca organizație profesională reprezentativă în analiza senzorială a vinurilor și băuturilor alcoolice din România. ADAR reunește 138 de specialiști în vitivinicultură, din toată țara și selectează permanent cei mai buni degustători autorizați pentru participarea în comisiile de jurizare ale concursurilor de profil. Încă din 2016, ADAR a colaborat cu BASF în efortul organizării concursului ”Povești cu vinuri românești” la nivel național, în încercarea de a oferi micilor viticultori o evaluare obiectivă a calității vinurilor înscrise în concurs.

„România are o tradiţie incontestabilă în producţia de vinuri de calitate, tradiţie care a atras, de-a lungul vremii, mulţi investitori sau pasionaţi ai vinului să testeze calitatea solului, a climei şi a strugurilor de pe la noi,” a spus Georgel Costache, Preşedintele Juriului şi al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România. „Prin intermediul acestei competiţii, care a ajuns deja la a cincea ediţie, încercăm, alături de BASF, să descoperim cele mai bune vinuri „de nişă” şi să-i inspirăm pe micii viticultori să-şi dezvolte şi să-şi rafineze creaţiile şi să le aducă unui număr tot mai mare de consumatori.”

Pentru faza națională (6 mai, Poiana Brașov), cele 27 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze), conform criteriilor prevazute în Regulamentul concursului. La final, fiecare câștigător al categoriei  va primi unul din cele trei premii, constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare de 28 300 lei (TVA inclus).

Comisia de jurizare utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV), norme folosite la toate concursurile internaționale de vinuri, fapt care permite concursului să dea o imagine foarte bună participanţilor cu privire la calitatea produselor lor şi potenţialul de atractivitate pe pieţe mai mari. Toate înscrierile sunt gratuiteşi toate probele înscrise sunt evaluate de experţii degustători, membri ai juriului.

Sistemul de punctaj folosit de OIVV este de până la 100 de puncte. Fiecare probă de vin este evaluată de toți membrii juriului. Nota maximă, respectiv nota minimă sunt eliminate, după care se face media aritmetică a notelor rămase. Rezultatul îl reprezintă nota finală pe care o primește fiecare probă de vin.

„Credem foarte mult în potenţialul viticol al României şi în contribuţia pe care o pot avea produsele noastre pentru a asigura cultivatorilor de viţă de vie recolte stabile, bogate şi de calitate,” explică Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România. „Prin intermediul competiţiei noastre anuale, permitem viticultorilor să-şi evalueze şi să-şi compare creaţiile viticole cu cele ale producătorilor de nişă din toată ţara şi să estimeze potenţialul lor de piaţă, totul gratuit. Concursul este un bun şi relevant punct de pornire către înscrierile în competiţiile internaţionale, care pot duce faima vinurilor româneşti peste hotare.”

Câştigătorii de anul trecut au fost, la categoriile alb, rosé, respectiv roşu: Sauvignon Blanc sec, din 2018, produs de Valea Ascunsă, merlot de Dobrogea din 2018, de la Crama Hamangia şi Cabernet Sauvignon de 2016, de la Moşia Galicea Mare.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions division

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2018, divizia noastră a generat vânzări de 6,2 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Gurbanul viilor la Domeniile Ostrov

Ziua de 1 februarie are o semnificație importantă în popor pentru că este considerată începutul noului an agricol. Mai mult decât atât, în această zi se sărbătorește Sfântul Mucenic Trifon, cel supranumit și ocrotitorul livezilor și viilor, iar la biserici au loc slujbe în timpul cărora credincioșii se roagă lui Dumnezeu pentru ocrotirea culturilor de boli și dăunători, iau agheasmă și stropesc livada, ogorul, animalele, practic întreaga gospodărie. Slujbe se săvârșesc și în vii și gospodării. Plantațiile Domeniilor Ostrov au fost sfințite de Înaltpreasfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, alături de alți preoți din zona Ostrovului.

Obicei vechi, respectat an de an

Kurban Ostrov

Potrivit etnologilor, denumirea de gurban ar proveni din turcescul „kurban“, care înseamnă tăiere, deci în acest context înseamnă tăierea viilor.

Ostrovul este o importantă zonă viticolă din țară, motiv pentru care acest obicei este păstrat cu sfințenie de oamenii locului. În fiecare an, viile sunt sfințite cu agheasmă, iar reprezentanții Domeniilor Ostrov invită preoții din zonă pentru a săvârși o slujbă chiar în plantațiile cu viță-de-vie. Aceștia citesc rugăciunea Sf. Trifon, îi binecuvântează pe cei prezenți și sfințesc viile.

„Slujba Sf. Trifon este o rugăciune de binecuvântare a grădinilor, livezilor și câmpurilor și de alungare a bolilor, dăunătorilor și a tuturor calamităților care ar putea veni peste culturile credincioșilor. Înainte, țăranii își puneau nădejdea numai în Dumnezeu pentru că nu aveau acces la produsele pentru protecția culturilor, de aceea începeau anul agricol cu rugăciune și cu nădejde în ajutorul lui Dumnezeu. Ar fi bine ca și astăzi agricultorii și țăranii să se roage mai mult lui Dumnezeu pentru ocrotirea culturilor și livezilor, pentru vreme bună, ploaie la timp pentru ca astfel roadele să fie cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu. În toate bisericile au loc slujbe închinate Sf. Trifon, iar țăranii iau apa sfințită și stropesc gospodăriile și animalele“, a punctat starețul Mănăstirii Dervent, arhimandrit Andrei Tudor.

Kurban2

În această zi se taie corzi de viță-de-vie, iar participanții le poartă la piept sau pe cap. Tot acum se dezgroapă vinul îngropat în vie anul trecut și se îngroapă cel din producția obținută anterior, urmând ca la rândul lui să fie dezgropat în următorul an.

„Prin această slujbă ne rugăm Sf. Trifon pentru a alunga dăunătorii, insectele și toate celelalte vietăți potrivnice pomilor și viței-de-vie. L-am chemat pe Dumnezeu, dragostea Sf. Trifon, pentru că El nu și-a părăsit semenii la nevoie. Fără Dumnezeu suntem orfani, nu avem spor. Noi lucrăm, udăm, iar Dumnezeu face să crească și să rodească totul. Fie ca această familie de aici să fie binecuvântată și la toamnă să binecuvântăm roadele pentru care noi ne-am rugat lui Dumnezeu“, a precizat ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

Vin cu tradiție

Kurban3

Reprezentanții Domeniilor Ostrov respectă cu sfințenie acest obicei, dar în același timp respectă și tehnologia necesară pentru a obține an de an producții bune de struguri și, implicit, vinuri de calitate.

„1 februarie reprezintă o zi sfântă pentru noi, agricultorii, deoarece astăzi sfințim viile pentru a obține struguri sănătoși iar livezile să rodească cât mai multe fructe sănătoase. Ne rugăm pentru îndepărtarea tuturor relelor care ar putea apărea în cultură, să avem un an roditor și să fim cu toții sănătoși“, a declarat Oana Belu, director Domeniile Ostrov.


Domeniile Ostrov înseamnă în acest moment aproximativ 2.000 ha de plantații viticole, pomicole dar și teren arabil. Include două mari centre: Ostrov, cu un total de cinci ferme și o suprafață de cca 600 ha, și Lipnița, cu un total de nouă ferme și o suprafață de cca 1.000 ha. Soiurile care se cultivă la Domeniile Ostrov sunt: Merlot, Cabernet Sauvingnon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach și Rebo pentru vinurile roșii, iar pentru vinurile albe se cultivă soiurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel și Crâmpoșie.
În rugăciunea Sf. Trifon se spune și cauza pentru care insectele dăunătoare sunt blestemate și alungate: „... ca să nu stricați via, nici holda, nici grădina, nici pomii și nici legumele robului lui Dumnezeu, ci duceți-vă în munții cei pustii, în copacii cei neroditori în care v-a dăruit vouă Dumnezeu hrana cea de toate zilele. (...) Să nu stricați nici holda, nici via, nici grădina, nici orice pom roditor și neroditor; nici frunza legumelor să nu stricați din cuprinsul și locul robului lui Dumnezeu. Ieșiți din locurile acestea și vă duceți în locuri neumblate și fără apă și neroditoare, cum mai înainte am zis vouă. Ieșiți din locul și cuprinsul robilor lui Dumnezeu, care pe mine mă cheamă în ajutorul, folosirea și mântuirea lor. Ca și întru acestea să se slăvească preasfântul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și să se împlinească rugăciunile și cererile smeritului Trifon. Că lui Dumnezeu se cuvine slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin.“

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Abonează-te la acest feed RSS