reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2019

NEDEIA DE LA GORUN - festival de tradiții și folclor

Eveniment:

"NEDEIA DE LA GORUN" - festival de tradiții și folclor - 1 mai 2019, începând cu ora 13.00, în localitatea Vidra, județul ARAD

  • Parada portului popular;
  • Expoziție cu vânzare de artă populară;
  • Ateliere de creație pentru copii;
  • Demonstrație de pictură pe sticlă - Icoane;
  • Plantare gorun pentru Biserica Nouă;
  • Educație etnografică;
  • Joc și horă;
  • Jocuri distractive pentru părinții și copii etc.

eveniment Vidra Arad 1 mai 2019

Festival de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou - Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” București

AM VENIT SĂ COLINDĂM ”FLORILE DALBE”!

Festival de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou 17- 18 decembrie

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, în perioada 17-18 decembrie 2016, să participaţi la cel mai important eveniment cultural al sfârşitului de an, Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou “Am venit să colindăm. Florile Dalbe”.

Cete de colindători şi de mascaţi din importante zone etnografice ale ţării, păstrătoare de valoroase obiceiuri, tineri interpreţi de muzică populară şi meşteri populari se vor aduna pe uliţele Muzeului Satului şi ne vor transpune în minunata atmosferă a sărbătorilor de iarnă în spirit tradiţional. Ne vor însufleţi frumoasele lor costume, bogăţia recuzitei, colindele şi urăturile, zurgălăii şi jocurile cu măşti.

Sâmbătă, 17 decembrie, începând cu ora 13.00 vom cunoaşte datinile locului cu ansamblul Gorjeanca (Tg. Jiu, Gorj) și ne vor colinda Ion Crețeau, Andreea Haisan Braşoveanu, Loredana Streche, Gabriel Dumitru, Petronela Axintioaiei.

Duminică, 18 decembrie, va avea loc adunarea cetelor de colindători şi mascaţi din Buzău, Neamţ, Cluj, Tulcea şi Teleorman într-o spectaculoasă paradă a obiceiurilor specifice de Crăciun şi Anul Nou. Ne vom reîntâlni cu Capra, Turcul, Irodul, Mareşalul, Ţiganii, Fanarioţii, Baba şi Moşneagul, Dracul, Moartea, Moşoaiele, Căiuții și Plugul mare.

Pentru prima dată la muzeu vor fi Grupul de colindători Cercănelul din Maramureș coordonați de Anghelina Timiș Lungu, Grupul de tradiţii Mărişana – Mărişel, Cluj, Ansamblul de datini Străjerii din Dolheşti – Suceava, Urşii de la Preuteşti – Suceava Alături de aceștia, grupuri de tradiție for fi alături în ceata mare de urători - Grupul folcloric Ciobănaşul – Gura Teghii, Buzău, Ansamblul Drumul baltagului – Borca, jud. Neamţ, Ansamblul Tradiţii luncaviţene – Luncaviţa, jud. Tulcea, Grupul folcloric Marin Cotoanţă – Măldăeni, jud. Teleorman.

Vreme de două zile, veţi putea târgui cadouri tradiţionale realizate de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională, cozonaci, covrigi, colaci, ceaiuri, vin şi produse bio.

Veniţi la Muzeu să redescoperiţi datinile strămoşeşti şi fie ca spiritul Crăciunului, colindele, mirosul de iarnă, aroma cozonacului cald şi al vinului fiert să vă umple inimile de bucurie!

La mulţi ani şi Sărbători fericite!

Mai multe detalii
Biroul Relații Publice
021 317 91 03/int. 178

florile dalbe 2016

  • Publicat în Social

A opta ediție a Festivalului papricașului și vinului de la Buziaș

Evenimentului a fost organizat de Asociația pentru dezvoltarea zonei Buziaș, în colaborare cu Primăria orașului. Dincolo de preparatul căruia îi este dedicat evenimentul și de vin, cei care au ales să petreacă două zile în pitorescul oraș timișean au avut parte și de un bogat spectacol de folclor autentic. Deschiderea oficială a evenimentului a fost realizată de primarul oraşului, Sorin Munteanu, Alina Simona Ştefan etc. Au participat la ediția din acest an a Festivalului papricașului și vinului de la Buziaș ansambluri din Timiș, Caraș Severin, Arad, Hunedoara, dar și din Serbia. Peste 50 de artiști din mai multe generații au urcat pe scena festivalului pentru a întreține atmosfera de sărbătoare. Ansam­blurile folclorice din Caransebeș, Timișoara, Serbia, Gătaia, Buziaș, Vinga, Ghiroda, Grădinari etc. s-au întrecut în măiestrie.

În ceea ce-i privește pe soliștii vocali ce au cântat pe scena din Parcul Central al orașului Buziaș, lista e mult prea generoasă pentru a-i putea menționa pe toți cei care au urcat pe scenă. Însă putem spune că festivalul de la Buziaș se înscrie, iată, între manifestările ce tind să devină tradiționale în această zonă a judeţului şi numai. Oaspeții veniţi din toată regiunea au putut mânca pe săturate fel de fel de preparate la ceaun şi alte delicatese. Au fost, două zile pline de voie bună în Parcul Central al orașului-stațiune Buziaș.

Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 52

Ediția a XLVII-a festivalului „Trandafir de la Moldova“

Ca în fiecare an la mijloc de Brumărel, alături de sutele de mii de pelerini care vin să se închine la Sfânta Cuvioasă Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, Iașul, orașul de suflet al tuturor românilor, găzduiește și una dintre cele mai importante manifestări de folclor din țară.

Ajuns la cea de a 47-a ediție, Festivalul Internațional de Folclor „Trandafir de la Moldova“ organizat de Consiliul Județean Iași prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale în parteneriat cu Primăria Municipiului a reunit și în acest an numeroase ansambluri folclorice și sute de artiști amatori și profesioniști din România, Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia.

„Astfel parteneriatul instituțional și de suflet al Iașului cu orașele înfrățite Cernăuți și Chișinău fiind încă o dată exprimat și pus în lumină“, a spus, la festivitatea de deschidere a manifestării, domnul profesor C. Ardeleanu, directorul C.J.C.P.C.T. Iași. „Am reușit și în acest an, cu toate greutățile, să aducem în fața dumneavoastră, a celor care iubesc folclorul, formații artistice din diferite zone ale țării, multe dintre acestea câștigătoare a unor importante premii la concursurile interne și internaționale, dar și prestigioase formații artistice din afară. Aș aminti aici Ansamblul „Semenicul“ din Reșița, Ansamblul „Sârba cu năframă“ din Hârlău, Ansamblul „Opincuța“ din Cricova și Formația de dansuri „Speranța“ din Fălești, Republica Moldova, Ansamblul „Barvinov“ din Ucraina și altele pe care le veți admira pe parcursul desfășurării festivalului, pe scena Casei de Cultură a Studenților.

Vă mulțumesc dumneavoastră, celor care ați venit, ca de fiecare dată, în număr atât de mare și la această ediție și mulțumesc artiștilor care depun atât suflet pentru a ne încânta cu frumusețea dansului și cântecului popular din România și de pe alte meleaguri“, a continuat directorul Centrului,

Au evoluat Ansamblul Etnografic „Nairi“ din Dzhrigrashen – Armenia, Ansamblul „Malita Dance“ din Georgia, formația de dansuri „Speranța“ din Cleujeni - Republica Moldova și Ansamblul „Andrii Kușnirenco“ din Ucraina.

Spectacolul inaugural a fost deschis în aplauzele publicului de către orchestra de muzică populară „Mugurelul“ din Cernăuți care a interpretat melodia ce a dat titlul festivalului, „Trandafir de la Moldova“. Numeroși spectatori, iubitori ai folclorului s-au bucurat și de evoluția celorlalte formații până sâmbătă când, în aplauzele a mii de spectatori, a avut loc parada costumului popular, apoi spectacolul de gală în prezența tuturor artiștilor la această ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Trandafir de la Moldova“

Iată și câteva impresii ale celor care, timp de trei zile, s-au bucurat de această adevărată sărbătoare de suflet.

Anișoara Vieru: „Aștept în fiecare an festivalul și de fiecare dată trăiesc o mare bucurie. Cântecul și jocul românesc se păstrează, iată, în ciuda unei adevărate politici agresive pe care multe din posturile de televiziune, de radio și alte mijloace media o propagă, încercând să ne facă să uităm cine suntem și de unde venim“.

Andrei Balan, solist în Orchestra de muzică populară „Mugurelul“ din Cernăuți: „Pentru mine festivalul de la Iași înseamnă mai întâi întâlnirea cu frații de dincolo de granița care ne desparte, iar căldura cu care am fost primiți de public arată încă o dată că, nu numai că vorbim aceeași limbă, avem aceeași istorie, dar și aceeași cultură populară pe care ne străduim s-o păstrăm și să o dăm mai departe urmașilor“.

Un trecător: „Până acum nu am putut să particip la spectacole fiind din alt oraș. Astăzi însă am trăit plăcerea de a admira varietatea și frumusețea costumelor pe care le poartă participanții din diferite colțuri ale țării și, în egală măsură, cele ale artiștilor din Georgia, Armenia, Ucraina. Mă bucur și îi felicit pe organizatori care, iată, an de an, de aproape jumătate de secol, au reușit să mențină şi mai mult să dezvolte această frumoasă manifestare“.

Stelian Ciocoiu

A X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti

În perioada 15-18 august, în comuna-muzeu Ciocăneşti, din judeţul Suceava, s-a desfăşurat a X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului. Prima zi a festivalului a fost dedicată paradei portului popular, unor lansări de cărţi şi CD-uri, printre protagonişti numărându-se solistul Pamfil Roată şi scriitorul Paul Braşcanu, celelalte zile prilejuind întâlniri de suflet ale ciocăneştenilor dar şi turiştilor, care au fost îmbiaţi cu mâncăruri şi băuturi alese, spectacole de muzică populară, concursuri de pescuit şi drumeţii montane pe meleaguri de o rară frumuseţe.

Atracţiile locului - Râul Bistriţa şi stânele din Munţii Suhard

„Anul acesta am desfăşurat Festivalul Păstrăvului pe Bistriţa, unde are loc concursul de pescuit, pe malurile râului desfăşurându-se concursuri culinare, sportive, spectacole şi alte activităţi dar şi la înălţime, pentru că păstrăvul, în anumite perioade, o ia pe pâraie spre izvoare, spre vârful muntelui. Am fost cu peste 200 de turişti pe Suhard pentru a le prezenta frumuseţile locului. În virtutea tradiţiei, toţi cei prezenţi au fost primiţi cu colac, sare şi afinată. Am avut pregătite surprize la toate cele patru stâne construite pe Suhard la standarde europene. Ne face plăcere să prezentăm şi altora ce am făcut noi aici, în speranţa că vor trage învăţăturile necesare şi îi vor determina şi pe alţii să facă la fel. Promovăm Munţii Suhard pentru că dorim ca, pe viitor, acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinaţie de vacanţă pentru cei care vin în zona noastră“, ne-a declarat primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan.

„Sus, sus, sus la munte sus, că acolo şi păstrăvu-i dus“ a fost invitaţia lansată celor prezenţi la Ciocăneşti pentru a vizita stânele din Munţii Suhard alături de Ansamblul „Brăduţul“ din Botoş. Toţi cei care au ajuns aici au rămas impresionaţi de condiţiile oferite celor care poposesc pe aceste meleaguri. Turiştii au găsit în vârf de munte stâne cu cabine de duş, toalete moderne, apă la chiuvetă. Gheorghe Giosan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Ciocăneşti, cel care s-a ocupat de acestea, ne-a spus că oamenii care stau cel puţin 4 - 5 luni cu animalele pe munte trebuie să aibă condiţii bune de locuit, iar produsele obţinute la stână trebuie să respecte condiţiile din Uniunea Europeană.

Alexandru Şcheu a fost gazda a peste 200 de oameni la Stâna Şfeţărie, cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe un întins platou de unde se pot admira toate aşezările din vale. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, mai ales că, lângă moderna stână, au rămas o parte din beciurile vechi de peste 150 de ani în care acesta era păstrat pentru maturare câte 120 de zile.

Plutăritul, o îndeletnicire străveche

Mersul cu pluta pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, a fost un alt punct de atracţie al Festivalului Păstrăvului. Vineri, 16 august, pe lângă Concursul de pescuit la păstrăv ale cărui manşe s-au desfăşurat atât dimineaţa, cât şi după-amiaza, puţin înainte de prânz de la „Podul Negru“ din Botoş au pornit plutele pe Bistriţa.

Obicei vechi de sute de ani, plutăritul a rămas doar o amintire pentru oamenii din Ciocăneşti şi a devenit o atracţie turistică pentru cei care ajung în zonă la mijlocul lunii august. Ca şi în ceilalţi ani, plutele au fost conduse de Vasile Morari, ajutat de Savu Rusu, ciocăneşteni care se apropie cu paşi repezi de 70 de ani, şi de câţiva ucenici. Vasile Morari construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi „cârmuieşte“, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său. Călătoria cu pluta a durat aproape cinci ore, din cauza apei mici, de multe ori fiind necesară intervenţia unui utilaj pentru a tracta plutele. Localnicii, îmbrăcaţi în straie populare, au aşteptat cu afinată, ţuică şi plăcinte trecerea plutaşilor pe la poduri, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40-50 de ani.

Concurs de pescuit păstrăv la muscă

La concursul de pescuit la muscă au participat 15 pescari arbitraţi de tot atâţia arbitri. Aceştia au avut şi rolul de a ecologiza sectoarele de pescuit. Tot pe Valea Bistriţei s-a ţinut etapa finală a Campionatului naţional de pescuit de pe mal la păstrăv stilul spinning, organizat de Liga română de spinning. După această etapă se definitivează lotul naţional pentru pescuit de pe mal la păstrăv. În cadrul concursului s-a populat râul Bistriţa cu 1.500 de bucăţi puiet de păstrăv curcubeu. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey.

Artă culinară cu produse din păstrăv

Concursul de artă culinară i-a reunit pe cei mai buni bucătari în prepararea produselor din peşte. Şase ciocăneşteni au fost premiaţi pentru gustul produselor, modul de aranjare, originalitate şi diversitatea produselor prezentate. Au primit diplome şi premii Ţăran Laurenţia Cecilia – pentru varietatea produselor, Mihalciuc Olguţa – pentru cea mai gustoasă reţetă de borş de peşte, Ţăran Elisaveta – pentru reţeta ingenioasă de pizza cu păstrăv, Şcheul Laura – pentru cea mai originală reţetă, peşte cu nucă, Ţăran Stela – pentru cea mai frumoasă prezentare, Moroşan Vlad – pentru platoul păstrăvarului. Toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti au putut servi borş de păstrăv sau păstrăv prăjit cu mămăliguţă sau au putut degusta din „medicamentele naturale ale Bucovinei“, aşa cum a numit Ştefania Chiloti produsele obţinute din fructe de pădure.

Muzică clasică, ansambluri populare şi caricatură pe malul Bistriţei

Iniţiativa primarului Radu Ciocan de a aduce cultura şi artiştii de calitate la Ciocăneşti a fost foarte bine primită atât de localnici cât şi de turişti. Ovidiu Ambrozie Bortă (BOA) a încântat publicul prezent la festival cu o expoziţie de desene şi a exe­cutat portrete celor care au dorit ca artistul să le surprindă partea satirică a feţei.

Pentru aproximativ două ore, Casa parohială din Ciocăneşti s-a transformat în sală de audiţie pentru iubitorii muzicii clasice. Aici a avut loc a treia ediţie a manifestării „Compromisuri muzicale“, organizată de preotul Ilie Rusu. Au evoluat la pian, vioară şi vocal Rusu Mihai, Rusu Gabriel, Niculiţă Laura Maria şi Şcheul Simona. În fiecare seară, de la ora 20.00, toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti s-au adunat în jurul focului de tabără alături de solişti şi formaţii îndrăgite de muzică populară.

Festivalul s-a încheiat tot în jurul focului de tabără, cu „Hora plăieşilor“ dansată alături de Elisa Hechelciuc.

Silviu Buculei

Prima ediţia a Festivalului "Mangaliţa" dedicat promovării acestei rase de porc

Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş organizează prima ediţia a Festivalului "Mangaliţa".

Potrivit organizatorilor, acesta este un eveniment unic la nivel naţional şi va consta într-o sesiune de comunicări pe teme de agricultură, concursuri gastronomice, degustări de produse tradiţionale şi o expoziţie, toate având ca principală tema porcul din rasa Mangaliţa. 

"Festivalul care durează trei zile este menit să promoveze rasa de porci Mangaliţa, parte a patrimoniului românesc. Vom avea şi o sesiune de comunicări ştiinţifice pe teme de agricultură tradiţională şi ecologică şi foarte multe informaţii legate de rasa Mangaliţa. Va fi o expoziţie, un târg de porci Mangaliţa, un târg de produse tradiţionale şi ecologice inclusiv preparate din Mangaliţa, iar pe toată perioada acestui festival va mai exista unul folcloric", a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş, Ioan Tătăran. 

Pentru a atrage interesul vizitatorilor, producătorii şi bucătarii prezenţi la eveniment vor face demonstraţii de preparare a frigăruilor, cârnaţilor sau a gulaşului, toate având la bază carnea de porc Mangaliţa. 

Unul dintre obiectivele evenimentului este acela ca producătorii să intre în contact direct cu cumpărătorii. 
Ioan Tătăran a precizat că, în urma unei analize solicitate Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti pe o bucată de slănină, a rezultă că ponderea acizilor graşi nesaturaţi este de 70%, aproape identică cu cea din carnea de somon. 

Festivalul "Mangaliţa" se deschide, vineri, în municipiul Baia Mare şi durează până pe 14 aprilie.

Sursa: AGERPRES

Bucovina şi-a arătat măiestria la Festivalul hribului

În perioada 6-7 octombrie, la Vama a avut loc a V–a ediţie a Festivalului hribului, manifestare care a reunit în principal pensiunile din zonă, meşteri populari şi agenţi economici cu profil alimentaţie publică din judeţ, ansambluri folclorice şi solişti de muzică populară.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Silviu Buculei
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS