Măr: Limita de rezistență la ger a pomului este de -40°C. În sezonul de repaus specia însumează între 400 și 1.200 ore de frig, calculând teoretic regimul termic din grupa 0-7°C. Florile rezistă la -5°C în faza de boboc, la -1,6°C și până la -2°C în faza de deschidere, iar fructele abia formate suportă temperaturi de -1,1°C.

Păr: Rezistă, iarna, la -28°C, prag dincolo de care pomul are de suferit. Așa-zisul necesar de frig oscilează, de la soi la soi, între 600 și 800 de ore. Mugurii de rod degeră la -23°C, -26°C, iar ramurile anuale, la -26/-28°C. Florile în faza de buton au de suferit la temperaturi mai scăzute de -3,3% (cu daune minore), iar când sunt deschise degeră la -2,2 °C. Uneori rezistența ajunge și la -4,4°C, caz în care apar totuși pierderi de producție.

Prun: Pomul rezistă la temperaturi de -35°C, iar necesarul de frig este de 800-900 de ore în toată perioada de repaus. Mugurii florali suportă geruri de până la -31 către -33°C. Spre deosebire de măr și păr, florile sunt sensibile la ploile reci, ceață persistentă și brume târzii de primăvară. În faza de boboc, rezistă la -3,3 până la -5,5°C, iar când sunt deschise total degeră la -2,2°C. La -5,5°C recolta este compromisă în proporție de 90%. Fructul abia format este distrus, în funcție de soi, la temperaturi de 0,5°C până la -1,1°C.

Cireș: Mugurii florali fac față temperaturilor negative de până la -20°C. La geruri mai mari (-24°C) este posibil ca aceștia să fie distruși în masă. Florile încă nedeschise rezistă la -2,8°C. Potrivit practicienilor, temperaturile mai scăzute de -4,4°C duc la compromiterea lor în proporție de 85-90%. În faza de deschidere, minimele agreate nu pot depăși -2,2°C (la -3,9°C recolta este compromisă aproape total). Pomul suportă în anotimpul rece temperaturi de până la -27°C.

Vișin: Mugurii florali rezistă iarna până la -29°C. Florile încă nedeschise (buton alb) suportă pană la -2,8°C (la -4,4°C, 90% dintre butoni sunt pierduți), iar când sunt complet deschise, degeră la temperaturi mai scăzute de -2,2°C.

Cais: Mugurii florali încep să degere la -20/-22°C. În perioada de buton alb, florile rezistă la -4,4°C, cu o pierdere de recoltă de 10%; la temperaturi de -10%, paguba este de 90%. Când sunt deschise, tolerează temperaturi de -2,7°C (pierderi de 10%) și până la -5,5°C (pierderi de 70-90%). Fructele abia formate suferă la temperaturi cuprinse între zero grade și -2,8°C.

Piersic: Pomul rezistă la minime de -25°C, iar mugurii florali la temperaturi de -24°C. Ca și la cais, înghețurile de primăvară, după o perioadă de căldură, sunt mai periculoase decât gerurile din repausul obligatoriu. Butonii florali rezistă la -3,9°C, dar pentru o perioadă scurtă de timp florile deschise suferă la -2,7/-3,3°C, iar fructele abia formate sunt distruse la -2,2°C.

Nuc: Se comportă bine la geruri de până la -24 sau -26°C. Soiurile cu fructificare terminală sunt afectate la valori termice de -25°C până la -27°C (la aceste temperaturi degeră mugurii micști și amenții), la temperaturi mai joase de -28 sau -29°C au de suferit ramurile anuale, iar la 30°C până la -33°C degeră ramurile multianuale; pomii tineri sunt compromiși în totalitate la aceste temperaturi. Soiurile cu fructificare laterală, provenite din zone mai calde ale globului, încep să sufere la -20/22°C, fiind distruse complet la -26/28°C. În timpul înfloritului, pierderile încep de la minime de -2°C.

Maria BOGDAN

După o luptă „cot la cot“ cu Turcia, România a primit șansa de a organiza în perioada 2-6 iulie cea de-a IX-a ediție a Simpozionului Piersicului. Ultima oară când a avut loc un astfel de eveniment în țara noastră a fost în 1981, însă atunci a fost în atenția specialiștilor o altă specie de sâmburoase, și anume caisul. Simpozionul de anul acesta s-a desfășurat sub auspiciile Academiei Române, a Societății Române a Horticultorilor și a Societății Internaționale de Științe Horticole și a reunit specialiști și fermieri de pe șase continente, iar pe agenda evenimentului au fost peste 90 de lucrări științifice. Practic, au fost constituite șase grupuri de lucru, începând cu genetică și ameliorare, biologie moleculară și fiziologie, apoi portaltoiuri, tehnologii moderne din livadă, impactul schimbărilor climatice în cultura piersicului (ecofiziologie), boli și dăunători, tehnologii postrecoltă. Teoria și practica au fost combinate prin vizitele în câmpurile didactice ale Facultății de Horticultură – USAMV București, la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Valul lui Traian și în zone de producție.

Organizarea simpozionului aici a fost foarte importantă și prin prisma faptului că rezultatele cercetărilor români au fost astfel prezentate, spune Melania, cercetător-ameliorator al piersic. În România, după 1989 plantațiile de piersic existente, unele deja îmbătrânite, au fost lăsate în paragină, iar terenurile au fost redistribuite. Abia în ultimii ani se încearcă revigorarea culturii de piersic. Există în derulare, prin fonduri europene, proiecte de înființare a plantațiilor de piersic în toată zona de sud-est a țării. Acestea vor fi alcătuite dintr-un mix de soiuri vechi, dar cu rezultate foarte bune, dar și din soiurile nou create. Gama de piersic cu fruct clasic, sferic sau ovoidal este acum completată cu nouă soiuri obținute în România, de piersic pavi și nectarine cu fructul plat. Pe lângă soiurile clasice au mai fost obținute și soiuri din gama pomilor pitici, dwarf și semidwarf care pot fi folosite pentru înființarea unor plantații intensive, cu producții calitative și cantitative foarte bune.

(LZ)

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 16

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti