Adama aprilie 2020
update 8 Apr 2020

De la Institutul de Cercetări Agricole al României la Academia de Științe Agricole a României (I)

De la Institutul de Cercetări Agricole al României la Academia de Științe Agricole a României (I)

Academia de Științe Agricole și Silvice a României (ASAS) a împlinit anul acesta 50 de ani de la înființare. Cu această ocazie am primit la redacție un document care punctează momentele cheie din istoria cercetării agricole românești din ultimul secol.

Eveniment de sărbătoare pentru cercetarea agricolă românească:

  • • 50 de ani de la înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice (1969-2019);
  • • 92 de ani de cercetare științifică agricolă instituționalizată în România (1927-2019);
  • • Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR) a luat ființă în temeiul Legii nr. 32 din 1927 promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 1205/1927;
  • • Susținători ai înființării de unități de învățământ și cercetare – ferme model au fost:
  • Ion Ionescu de la Brad;
  • Petre S. Aurelian;
  • Haralamb Vasiliu;
  • Vlad Cârnu Munteanu;
  • Corneliu Roman

Cercetarea agricolă instituționalizată a fost creată ca urmare a nevoii de a determina progres cantitativ, calitativ și economic într-un sector de maximă importanță pentru economia României Mari. Așadar, Institutul de Cercetări Agronomice al României a luat ființă sub presiunea necesității de a determina științific progresul agriculturii românești asemenea țărilor europene.

În perioada premergătoare înființării ICAR, profesorul Gh. Ionescu-Șișești spunea referitor la necesitatea cercetării agricole: „Mai mult decât alt domeniu, în agricultură cercetarea locală (autohtonă) este singura care poate da soluții juste. Un procedeu industrial se poate aplica cu deplin succes oriunde, un motor funcționează la fel în diferite țări, aceste creații ale spiritului uman se pot împrumuta cu succes din alte țări, în agricultură însă planta, animalele, tehnicile culturale trebuie adaptate regiunii respective și țării respective, cu condițiile ei specifice de climă, sol și de structura socială.‟

  • • Profesorul Gheorghe Ionescu-Șișești a cerut o lege de înființare a ICAR și a stațiunilor agronomice.
  • • Constantin Garoflid, ministrul Agriculturii și Domeniilor în perioada 1926-1928, a avut un rol important în promovarea legii în Parlament, susținând elaborarea și aprobarea legii de înființare a ICAR și Stațiunilor agricole. Acesta spune în favoarea proiectului de lege: „Populația care sporește și nevoile crescânde ale fiscului impun dezlegarea problemei agrare într-un singur chip – prin sporirea producției, deci tehnica agricolă trebuie perfecționată și agricultura intensificată. Însă aceste posibilități nu pot fi realizate decât aplicând agriculturii noastre metodele și cuceririle științei. Desigur, datele științei generale și tehnicile din alte țări ne stau la dispoziție, dar valabilitatea lor pentru împrejurările noastre particulare este limitată.“

Prin Legea nr. 32/1927 ICAR era dotat cu 11 ha din terenul Academiei de Înalte Studii Agronomice București, cu vecinătățile bine definite. Tototdată, i-au fost acordate 40 ha din terenul de la Băneasa, cu vecinătăți de asemenea bine definite, precum și cu „toate terenurile, clădirile și întregul inventar aflate în folosința institutului, a stațiunilor și laboratoarelor ce depind de ele, care trec în deplina proprietate a Institutului de Cercetări Agronomice al României‟. Stațiunile de cercetări centrale aveau ca misiune dezvoltarea științifică a producției principalelor sectoare.

  • • În 1933, printr-o decizie ministerială, s-a trecut în patrimoniul ICAR rezerva de stat pentru crearea unor stațiuni noi, având temei și articolul 10 și 11 din Legea nr. 32/1927 care prevedea că „Institutul poate înființa stațiuni de cercetare în diferite regiuni ale țării, diferite după sol și climă“.
  • • Prin Decretul-Lege nr. 1.500/1940, publicat în Monitorul Oficial, au fost numiți 47 de membri titulari, membri fondatori ai Academiei de Agricultură a României, printre care:
  • Gheorghe Ionescu-Șișești;
  • Grigore Antipa;
  • Constantin I. C. Brătianu;
  • Alexandru Ciucă;
  • Gheorghe K. Constantinescu;
  • Marin Drăcea;
  • Constantin Garoflid;
  • Aurelian Pană;
  • Nicolae Săulescu;
  • Traian Sãvulescu;

Conducerea Academiei de Agricultură a României a fost asigurată de către:

  • Constantin Garoflid – președinte;
  • ­Gheorghe Ionescu-Șișești – vicepreședinte;
  • Alexandru Ciucă – vicepreședinte;
  • Aurelian Pană – vicepreședinte;
  • Nicolae Săulescu – secretar general.
  • • În anul 1943, în ICAR s-a înființat un Laborator special pentru Studiul Eroziunii Solului, cu obiectivul stabilirea mijloacelor de luptă contra acestei calamități.
  • • În 1957, ICAR se reorganizează prin transformarea unor Secții ale Institutului în Institute de profil noi și un număr de stațiuni și centre de cercetare (100 de stațiuni, în 1962).

Coordonator al activității de cercetare devine institutul Central de Cercetări Agricole (ICCA). ICAR-ul își încetează activitatea, care este continuată de entitatea nou creată.

  • • Înainte de ICAR a fost înființat, în anul 1926, prin legea privind îmbunătățirea și apărarea sănătății animalelor, Institutul Național Zootehnic.

Scopul Institutului Național Zootehnic:

  • studiul științific și practic al chestiunilor din domeniul zootehnic național;
  • formarea de specialiști în diferite ramuri ale zootehniei;
  • elaborarea de îndrumări privind

creșterea și hrănirea animalelor.

Institutul Național Zootehnic se compunea din:

– Secțiuni;

– Stațiuni experimentale sau ferme.

În 1947, prin Legea nr. 176 publicată în Monitorul Oficial nr. 127/07.06.1947, Institutul Național Zootehnic se reorganizează în Institutul de Cercetări Zootehnice al României, scopul acestuia fiind creșterea animalelor de rasă din diferite specii.

Institutul Central de Cercetări Agricole, conform Legii nr. 1/1962, avea în structură:

  • Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea, înființat prin HCM nr. 305/22.05.1961 prin unificarea ICAR cu Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului Fundulea;
  • Institutul de Cercetări Horti –Viticole;
  • • În 1967 are loc divizarea Institutului de Cercetări Horti-Viticole în trei institute:
  • Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni;
  • Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească;
  • Institutul pentru Cercetări în Legumicultură și Floricultură Țigănești – Vidra.
  • • Institutul de Cercetări Zootehnice este reorganizat prin Legea nr. 176/1947.
  • • Institutul de Cercetări Veterinare este înființat în anul 1895.
  • • Institutul de Mecanizare a Agriculturii este înființat prin HCM nr. 543/16.04.1952 prin transformarea Stațiunii de Încercare a Mașinilor și Uneltelor Agricole a ICAR prin Directiva Ministerială nr. 1145/1930.
  • • Se mai înființează Secția de Economie Agrară și Secția de Pedologie.

Tot în cadrul ICCA, prin HCM nr. 2380/1967, s-au înființat:

  • Institutul de Cercetări pentru Cultura Cartofului și a Sfeclei de Zahăr (condus de dr. Matei Berindei);
  • Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor București;
  • Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară prin reorganizarea Secției de Economie Agrară din ICCA;
  • Stațiuni experimentale de cercetări agricole regionale;
  • Stațiunea Centrală pentru Apicultură și Sericicultură.

Prof. univ. dr. ing. dr. h. c. Valeriu TABĂRĂ


În prima sa structură, ICAR avea șase secții științifice:
  1. Secțiunea fitogenetică și fitotehnie;
  2. Secțiunea de chimie, microbiologie și fizică agricolă;
  3. Secțiunea de fitopatologie, entomologie și parazitologie agricolă;
  4. Secțiunea de creștere a animalelor necesare agriculturii;
  5. Secțiunea de mașini, îmbunătățiri funciare și construcției rurale;
  6. Secțiunea de economie rurală.

(Va urma)

Valeriu Tabără: „Trebuie regândită întreaga strategie agricolă a României“


România are o mare putere agricolă nevalorificată, spune preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Șișeşti“ Valeriu Tabără. Și asta, în parte, pentru că actuala strategie agricolă nu stimulează acest potenţial pe care îl avem. Care sunt, în opinia domniei sale, pilonii pe care ar trebui să mizeze o strategie funcţională?

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Valeriu TABĂRĂ- Președinte ASAS și fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale participă la conferința PRIA Agriculture Cluj-Napoca în 14 iunie

Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Cluj-Napoca în 14 iunie 2018, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents.

Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS și Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acceptat invitația noastră de aparticipa la conferința PRIA Agriculture Cluj-Napoca în 14 iunie.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor, prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 și despre cum ne poziționăm noi în noua PAC.

Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vor fi discutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și pentru agricultura României.

În cadrul evenimentului va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul "Gusturi Românești de la gospodari" prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul "Gusturi Românești de la gospodari" s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 98 de fermieri. Cei 98 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete.

„ In urma cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o noua abordare a relației cu producatorii locali de legume, având in vedere ca ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu in ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MI pe tot procesul de producție, de la programare cultura, pana la livrare.

Mai intai a trebuit sa identificam legumicultori care sa aiba experienta in productie de minim 3 ani, sa fie in apropierea Bucurestiului si care sa aiba suprafete protejate, de minimum 2 000 mp. Dupa ce facem analizele de sol si apa si avem confirmarea ca acestea sunt conforme, puteam sa desfasuram mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care sa fie compatibile cu o cultura tradiționala responsabila, care sa ne asigure legume gustoase dar și sigure pt consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât sa putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producatorii noștri. In plus, valoarea acestora este finanțată in primavara de către Mega Image, urmând ca aceasta  sa se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producator din acest program stabilim inca din iarna planul livrarilor,  pornind de la suprafata lucrata de fiecare, iar Mega Image se angajeaza prin contract la cantitati si preturi pentru intreg sezonul.

In plus, oferim permanent partenerilor nostri consultanta de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, in laboratoare specializate.

Ne bucurăm ca de la un an la altul strângem in jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii iar acum numarul lor a crescut la 121 si acestia detin in total peste 100 ha de solarii sau sere" ne-a declarat Diana DOBRE – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor in Agricultură  care a avut loc la Bucuresti în 22 martie 2018.

În cadrul conferinței vom vedea care sunt problemele cu care ne confruntăm în agricultură, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importanta conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alaturi de reprezentanți ai autorităților și presă.

Lectorii invitați sunt: EMIL BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR –  Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Roxana VIDICAN – Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Emil TURDEAN – Fondator,  SC AGRO Turdean Impex SRL; Laurențiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Adrian ZAHARIA- Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj  (APIA Cluj);Stefan DIMITRIU - Președinte, Camera de Comerț și Industrie Cluj.

Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei. 

PRIA Agriculture va reuni 200 participanți – fermieri, asociații, clustere, cooperative și reprezentanți ai autorităților centrale si locale, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro/pria-agriculture-cluj-napoca-2018/            

Contact:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661

Va multumesc!

Andrei Serban

Marketing Consultant

PRIA

C | 0766 66 90 83

Cifra de afaceri din materialul biologic importat ajunge la un miliard de euro; pentru România, periculoasă dependența de importuri

Cifra de afaceri din materialul biologic importat ajunge la un miliard de euro, iar dacă adăugăm și inputurile putem vorbi despre un procentaj de 60% din valoarea totală a producției agricole românești, a declarat, marți, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Valeriu Tabără.

"Partea de competitivitate a României depinde ce ceea ce înseamnă cercetare, capacitate de inovare și implementare. Economia națională, fără un sector de cercetare bine pus la punct — al ei și nu luat de undeva — nu are cum să dea rezultate. La fel și când vorbim despre importuri. Aici vă dau un exemplu din agricultură: numai cifra de afaceri din material biologic importat este undeva între 250 de milioane și un miliard de euro. Dacă luam și inputurile pe care le aducem de afară, vorbim despre 60% din valoarea totală a producției agricole românești. Sunt elemente extrem de importante. Pe de altă parte, toate domeniile economice sunt importante", a spus Tabără, într-o dezbatere de specialitate.

Reprezentantul ASAS a menționat, totodată, că România trebuie să fie conștientă de competitivitatea pe care o are pe câteva domenii.

"România este o țară competitivă pe câteva domenii, dar trebuie să fim conștienți de ele. Trebuie să fim conștienți de ele și să nu le punem la colț, așa cum se întâmplă de obicei cu agricultura, exceptând situațiile când este nevoie de o creștere a PIB-ului. Asta este menirea celor care ne reprezintă la nivel european, în sensul să existe o autonomie națională, să-ți poți dezvolta programe care să te ajute în competitivitate. Pentru România este un foarte mare pericol să devină dependentă de importuri atunci când vorbim despre cercetare, și vorbesc aici despre materialul biologic. Mare parte din profitul care ar trebui să rămână în România se exportă de fapt odată cu aceste inputuri, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Există lucruri care ne depășesc și care intră în sfera politică", a subliniat Valeriu Tabără.

INACO — Inițiativa pentru Competitivitate a organizat, marți, la Academia de Studii Economice (ASE), o dezbatere publică pe tema susținerii inițiativelor inventatorilor români și a domeniilor în care inventica ar putea susține, la rândul ei, economia românească.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Forumul Inventatorilor Români (FIR), CEC Bank, Fundația Dignitas, ASPES —Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Facultatea de Relații Economice Internaționale și Academia de Studii Economice.

În cadrul dezbaterii "România inventivă. România competitivă. Topul invențiilor românești cu potențial în economia reală" au luat cuvântul reprezentanți din Administrația Prezidențială, Parlament, ministere, OSIM, din universități, institute de cercetare, asociații patronale, mediul bancar, sindicate și societatea civilă.

Sursa: AGERPRES

Radiografia agriculturii româneşti

• Interviu cu profesor doctor Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii

2013, un an dificil

– Ţinând seama de experienţa dumneavoastră de o viaţă în agricultură, cum apreciaţi anul agricol 2013?

– Nu confirm, dar din punctul de vedere al agronomilor şi al tuturor celor care au lucrat în acest domeniu, anul 2013 a fost unul dificil. Un an în care nu s-a lăsat să se întrevadă uneori nici chiar rezultatele pe care le-am obţinut. Pe de altă parte, sunt domenii din agricultură în care rezultatele au fost excepţionale. Şi asta, denotă faptul că fermierii ştiu acum să combine problemele legate de condiţiile climatice de ceea ce înseamnă tehnică şi tehnologie. Foarte mulţi spun însă că doar condiţiile climatice sunt cele care favorizează în ultimii ani producţia, dar eu cred că fermierii români au început să cunoască foarte bine tehnologiile şi astfel reuşesc să atenueze efectul unor factori negativi, cum ar fi seceta. Şi îmi permit să dau exemplul unui excelent fermier, domnul Niţu din Giurgiu, care a prezentat de atâtea ori elemente de aplicare a unor tehnologii bune şi care au adus rezultate bune şi în 2012 şi iată că şi în 2013.

– Sunt câteva unităţi unde rezultatele s-au situat la cote superioare. Ce părere aveţi de acest lucru?

– Aşa este. Şi eu vorbesc din dreptul unuia care a vizitat multe ferme peste graniţe, în Germania, Franţa, Olanda, Israel, SUA şi pot spune că în România există astfel de exploataţii, care sunt cel puţin egale cu acestea, dacă nu unele chiar mai bune. Şi aici vă dau exemplul celor de la Curtici, Insula Mare a Brăilei, şi aş putea enumera cel puţin 40-50 de astfel de exploataţii de prin ţară. Dacă se va continua cu măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cum este Măsura 121, modernizarea şi, de asemenea, punerea la punct a unor tehnologii, de a se repune în funcţiune cercetarea românească pentru a găsi elementele de tehnologie noi, care apoi să fie implementate în producţie, România poate avea prin tehnologie elemente de contracarare a unor efecte negative ale secetei.

– De ce credeţi că întârziem să ne întoarcem faţa către cercetarea agricolă românească?

– S-a dorit ca cercetarea agricolă românească să dispară, ca un concurent a ceea ce înseamnă cercetarea de import. Cu tot respectul pentru colegii noştri, doar câmpurile demonstrative nu înseamnă şi cercetare. Cercetarea înseamnă mult mai mult decât câmpuri demonstrative. Un soi de grâu nu se obţine într-un an sau doi şi nu îl alegi în 3 ani, se obţine în zeci de ani de muncă şi de şanse de a-l putea realiza. Nu mai vorbesc de hibrizii de porumb sau de floarea-soarelui sau soiuri de lucernă ori în pomicultură. România dispune la această oră de o bază genetică extraordinară şi ar putea intra în parteneriat cu unele firme pentru realizarea unor soiuri şi hibrizi cu grad mare de adaptabilitate. Să nu excludem cercetarea, aşa cum nu au făcut-o nici francezii; a se vedea firmele acestea franceze care cercetează, dar şi produc împreună cu fermierii. Dau ca exemplu Limagrain şi nu vreau să fac publicitate, iar ca stil de lucru şi noi ar trebui să-l adoptăm.

Legătura între condiţiile climatice şi tehnologii

– Academicianul Cristian Hera făcea o apreciere, şi anume că atunci când temperatura creşte constant cu un grad noi pierdem o tonă de producţie la hectar. Ce spuneţi despre această afirmaţie?

– Absolut adevărată. În urmă cu doi sau trei ani făcusem acea anchetă pe sisteme de irigaţie şi îmbunătăţiri funciare şi, printre altele, am solicitat colegilor din cercetare să ne aducă situaţia temperaturilor medii şi a condiţiilor climatice din ultimii 50 de ani.

De la Lovrin am primit o situaţie pentru partea de Vest a ţării, dar aceasta are extensie destul de mare, prin care se arată că temperatura medie a crescut în ultimii 50 de ani cu 0,5 grade Celsius, ceea ce este extraordinar de mult. La prima vedere cifra este mică, dar, ca efecte în timp, în zona aceasta de stepă efectele sunt deosebit de grave asupra sistemului biologic şi a sistemului agricol în general.

– Este important să avem soiuri hibrizi rezistenţi la secetă şi tehnologii care să conserve apa în sol. Arătura adâncă mai este de actualitate?

– Ar fi bine să fie scos plugul şi nu mai vorbesc de grapa cu discuri în primăvară. Dar în ultimii ani au apărut aceste elemente de tehnică agricolă excepţională, de afânare a solului în profunzime, fără răsturnarea brazdei, pentru că a rămâne o brazdă crudă la soare, în temperaturile acestea foarte mari, înseamnă a se distruge părţi importante din viaţa solului. Şi toţi cei care au lucrat în sistemul respectiv, chiar în centrul Bărăganului, Ialomiţa, Călăraşi către Brăila, au rezultate excepţionale. De asemenea, dacă nu am fi avut soiurile de grâu de la Fundulea, Lovrin, Turda, Şimnic, noi nu am fi putut obţine în 2012 şi 2013 producţiile pe care le-am avut. Este incredibil să vezi că cercetarea agricolă este pusă la colţ. Nu este corect să nu avem o staţiune de cercetare pe culturi irigate, pentru că avem nevoie în continuare de indicatori care să intre în proiectele de amenajări de irigaţii.

– Ce se întâmplă cu irigaţiile în România?

– Se discută foarte mult pe tema irigaţiilor pentru că dă bine, dar trebuie pătruns în profunzimea fenomenului. Proiectul referitor la Canalul Siret-Bărăgan ca şi concept este unul dintre cele mai bune idei de dezvoltare a României. Dar, în condiţiile de criză economică, trebuie să schimbăm filozofia.

A aduce apă din Dunăre, la 200 m, înseamnă costuri imense pentru care trebuie valorificată producţia într-un sistem rentabil. Or priorităţile absolute la acest moment sunt două lucruri: proiectele care trebuie să rezolve problema pentru circa 500-600.000 de ha şi apoi dezvoltarea şi amplificarea Măsurii 125 A, de dezvoltare a sistemelor de irigaţii locale.

Preţurile de pe piaţa cerealelor

– Fermierii se plâng de preţurile la cereale. Ce părere aveţi?

– Cred că orice an agricol se judecă prin preţul grâului şi capacitatea acestui produs de importanţă extraordinară pentru economia naţională, europeană şi mondială. Toată lumea se gândeşte la cantitate, fără să fi pus problema din timp la ceea ce se va face cu această producţie. Dar s-a greşit, pentru că grâul şi nu numai trebuie să fie evaluat corect, măcar la o lună sau două, să se ştie exact ce producţie se va realiza şi în al doilea rând ministerul să intre în legătură cu cealaltă parte, cea a comercianţilor, şi să stabilească nişte reguli.

În 2011 m-am trezit că undeva erau nişte înţelegeri asupra preţurilor cu care trebuia să fie cumpărate cerealele şi sigur că le-am contracarat. Astă toamnă, undeva în zona Moldovei, iar s-a stabilit un anumit preţ pentru porumb. Problema este şi a asociaţiilor de producători agricoli, dar şi a ministerului de a veghea ca regulile pieţei să fie bine stabilite. Nu este normal ca preţul grâului în România să fie cu aproape 100 de euro sub cel din bursele europene şi nu mai vorbesc de bursa de la Chicago sau de la Hong-Kong.

– Nu s-ar putea chiar de la semănat să fie o înţelegere cu fermierii, cei care procesează, Ministerul Agriculturii şi să se stabilească măcar un preţ minim?

– Anul acesta au fost nişte încercări, dar au fost de amatori şi ca să dea bine. Am văzut consilii judeţene care în şedinţele consilierilor au stabilit preţuri minime ale produselor. Cred că este bine să fie astfel de parteneriate, dar pentru asta trebuie o organizare foarte bună şi a fermierilor. Uneori aceste parteneriate sunt destul de fărâmiţate şi destul de lipsite de forţa aceasta de negociere. Şi al doilea element este cel care a apărut ca prioritate absolută pe Măsura 121, aceea de a ne face depozite, pentru că piaţa grâului se face după ce l-ai pus în siloz. Dacă nu ai avut aranjamentele dinainte, atunci acestea nu se pot face durabil şi corespunzător şi avantajos pentru comercianţi şi producător.

– Este adevărat că nu avem spaţii de depozitare?

– Eu am lăsat, de exemplu, pe Măsura 121 şi parţial pe 123 silozuri cu o capacitate de 3,9 milioane de tone care erau în construcţie. Noi ne apropiem ca şi capacitate de depozitare de sisteme moderne la aproape 20 milioane de tone şi ar mai rămâne o rezervă de circa 14-15 milioane de tone pentru depozitare. România trebuie să aibă cca 34-35 de milioane pentru că acesta este nivelul de producţie al României. Când avem aceste capacităţi, în ferme nu numai că depozităm şi îmbunătăţim calitatea, se poate urmări foarte bine calitatea grâului.

Gheorghe VERMAN

Valeriu Tabără (PDL): Anul 2013 este unul greu pentru agricultura românească

Anul 2013 este un an greu pentru agricultura românească, a declarat duminică, pentru AGERPRES, fostul ministru democrat-liberal al Agriculturii Valeriu Tabără.

Prezent la acest sfârşit de săptămână la Răcăşdia, unde s-a desfăşurat Târgul mare de primăvară, Valeriu Tabără a explicat că parcurgerea fazelor de vegetaţie a fost mult întârziată, momentele de semănat de asemenea, ierbicidarea nu se poate face, în timp ce semănatul ar putea fi şi el întârziat, probleme care s-ar putea răsfrânge şi asupra preţurilor.

'Eu cred că ar trebui să fie o stare de alertă generală de la Guvern până la autorităţile locale pe problemele agricole, fiindcă România în 2013 din punct de vedere economic, al inflaţiei, al dezvoltării economice depinde aproape exclusiv din agricultură', a spus fostul ministru al Agriculturii.

Deşi începutul la cereale, la grâu e bun, cererea pe piaţa mondială este mare, consideră Valeriu Tabără. Cu toate acestea, agricultura României este, de trei ani, pe un drum bun, susţine fostul ministru, o dată cu transparentizarea instituţiilor din domeniu. Un exemplu în acest sens îl reprezintă APIA, care lucrează foarte bine.

'Eu am lucrat foarte bine cu fermierii. Banii au venit la timp. Din păcate, acum este o mică sincopă. Totodată, APDRP s-a redeschis, iar foarte multe programe europene ne duc la o rată de absorbţie de peste 65%. Agricultura României este pe un drum bun, dacă nu apar, din nou, alte interese care să o blocheze. Eu am atras atenţia, încă de anul trecut, că va trebui să înţeleagă cu toţii, de la primul-ministru, la miniştri, că prioritatea absolută o reprezintă deciziile pe agricultură şi nu pe altceva', a precizat Valeriu Tabără.

Problemele din agricultură, o dată rezolvate, înseamnă o aşezare bună din punct de vedere economic şi, implicit, o stabilitate mai bună, a mai afirmat fostul ministru al Agriculturii.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS