reclama Nusees
update 24 Nov 2022

Paznic de vânătoare împușcat de braconieri în județul Arad

Sorin J., paznic de vânătoare în cadrul Ocolului Silvic Gurahonț, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, a fost împușcat joi seara de mai mulți braconieri pe raza satului Iacobini din comuna Brazii, județul Arad.

Paznicul de vânătoare se afla într-o acțiune de depistare a braconierilor din zonă. Aceștia au tras mai multe focuri de armă când Sorin J. se afla în autovehicul și apoi, deliberat, asupra acestuia după ce a părăsit autovehiculul.

Braconierii au folosit muniție de tip ”poșuri”, cartușe interzise a se folosi în vânătoare.

Angajatul Direcției Silvice Arad era singur în momentul în care a fost împușcat și, în lipsa semnalului serviciilor de telefonie mobilă, s-a deplasat pe jos aproximativ un kilometru, până la cel mai apropiat canton silvic, unde a fost apelat serviciul de urgență 112.

Paznicul a suferit răni grave în zona toracelui și abdomenului, inclusiv la plămâni, fiind nevoie sa fie transferat la Spitalul Clinic de Urgență Timișoara, unde a fost stabilizat de medici.

Procurorii și polițiștii au demarat ancheta în acest caz, din primele informații două persoane, presupușii agresori, fiind reținuți preventiv.

Reamintim că numai de la începutul anului, nouă angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost agresați, patru din ei necesitând îngrijiri medicale, iar în ultimii nouă ani s-au înregistrat alte 268 de cazuri de agresiuni asupra personalului silvic al Romsilva.

Sursa - ROMSILVA

  • Publicat în Social

Pericol la Arad, fără sprijin tinerii fermieri vor renunța la agricultură...

...dar nici cei mai în vârstă nu vor sta locului.

Ioan Martin este directorul Direcției Agricole a Județului Arad. În cadrul unui interviu, domnia-sa ne-a prezentat principalele coordonate ale activităţii din acest domeniu, în județ.

– Domnule director, v-aş ruga să ne conturați, în câteva cifre, agricultura din această zonă

– La nivelul județului avem o suprafață agricolă de 351.000 ha, dintre care, în anul agricol 2015 – 2016, 115.000 au fost folosite pentru culturi înființate din toamnă cu grâu, orz, triticale, ovăz de toamnă și alte culturi furajere. Producția medie de grâu a fost de 5.800 kg/ha la nivelul județului. Pe acele terenuri unde avem pământul de bună calitate și unde s-au aplicat tehnologii „ca la carte“, ca să le zic așa, s-au obținut și producții de peste 7.000 și chiar de peste 8.000 kg/ha.

Referitor la culturile înființate în primăvara acestui an, pot să vă spun că au fost semănate cu porumb 122.000 ha, iar cu floarea-soarelui, 25.600 ha. Deja am început recoltatul și din discuțiile pe care le-am avut cu fermierii producțiile la floarea-soarelui sunt de 3.500, până la 4.000 kg/ha, iar la porumb producția medie este în jur de 8.000 kg/ha.

Trebuie să precizăm că, la nivelul Aradului, nu am avut prea multe probleme legate de fenomenele meteo extreme, cum ar fi grindina, seceta și altele asemenea.

– Zona Aradului este cunoscută și pentru podgoriile sale. Ce ne puteți spune despre acest sector?

– În județul Arad avem cca 2.000 ha de vie nou-înființată în urma reconversiei începute în campania 2007-2008. O parte din aceste suprafețe au intrat pe rod și promit recolte bune, situate undeva între șase și opt tone de struguri pe hectar.

– Dar zootehnia cum s-a dezvoltat în ultima perioadă?

– La nivelul județului Arad, șeptelul de ovine este în creștere. În schimb, în ceea ce privește bovinele, se înregistrează un regres pe fondul faptului că producătorii primesc prețuri tot mai mici pentru lapte. Oamenii încep să își lichideze activitățile în acest sector pentru că, în primul rând veniturile obținute din vânzarea laptelui sunt tot mai mici, iar în al doilea rând, subvențiile care li se cuveneau au întârziat foarte mult. Chiar și la această dată (10 septembrie – nota redacției) mai sunt producători care încă nu și-au încasat subvențiile pentru anul 2015.

Ion Martin director Directia Agricola Arad

– Ce alte aspecte creează probleme agricultorilor din județ?

– Cea mai mare problemă a agriculturii arădene se regăseşte, aşa cum spuneam, în sectorul zootehnic. Este vorba de valorificarea produselor şi produșilor atât la tineretul bovin, cât și la caprine și la ovine. Prețurile au scăzut drastic. De exemplu, la miei prețul a ajuns între 5-6 lei/kg și sunt nemulțumiri legate de aceste prețuri, deoarece deja sectorul devine nerentabil. La fel ca în sectorul ovin se întâmplă și în cel bovin.

– În climatul acesta destul de neprielnic, tinerii se mai apucă de agricultură ?

– Sigur că da. Avem tineri care aparțin unor familii cu tradiție în agricultură și, încet-încet, se simte cum unele ferme sunt preluate din mers. Dar, după părerea mea, dacă nu se intervine și nu vor fi suficient ajutați, chiar cu fonduri europene, dacă subvențiile nu se vor da la datele promise – de exemplu, avansul pentru 2016, să spunem, să fie plătit începând cu 16 octombrie, așa cum promitea Ministerul – oamenii se vor reorienta.

Din discuțiile pe care le-am purtat cu tinerii fermieri – pentru că avem destul de multe întâlniri cu dânșii – se manifestă oarece nemulțumiri în rândul lor. Iar riscul este, așa cum am spus, ca ei să se orienteze către alte sectoare!

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Interviu

Agromalim 2015 - o ediţie de succes

Cea de-a 26-a ediţie a târgul internaţional de agricultură, industrie alimentară şi ambalaje Agromalim, desfăşurat în perioada 10-13 septembrie la EXPO Arad, a fost o ediţie de succes.

Evenimentul a adunat peste 260 de expozanţi din România, Ungaria, Germania, Austria, Italia, Grecia, Polonia şi Slovenia cu o ofertă bogată de maşini şi utilaje agricole, inputuri pentru fermele de cultura plantelor, sisteme de creştere şi furaje pentru animale, medicamente şi instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, ambalaje, servicii de consultanţă şi financiare, reviste, cărţi şi cataloage de specialitate.

Anul 2015 a adus o creştere cu 40% a spaţiului de expunere, standurile din cadrul Agromalim acoperind întreaga suprafaţă interioară (4.500 mp) şi exterioară (30.000 mp) a Complexului Expo Arad.

Expoziţia de Animale de Rasă din cadrul evenimentului s-a bucurat de un număr impresionant de vizitatori care au admirat exemplarele de valoare expuse: taurine, ovine şi caprine ale membrilor asociaţiilor de crescători, cu accent pe prezentarea raselor de carne.

Conferinţele despre finanţările pe fonduri europene ce pot fi accesate pe PNDR 2014 - 2020, precum şi alte forme de sprijin financiar din partea statului au fost la mare căutare, agricultorii fiind deosebit de interesaţi de noile programe lansate.

Salonul de produse tradiţionale, reeditat şi în acest an, a adus la Agromalim aproximativ 30 de producători membri ai Asociaţiei Arădeanca, dar şi alţi producători cu o ofertă generoasă pentru vizitatori.

Grâul românesc - productiv şi într-un an capricios

Ne propunem, în această ediţie, să discutăm aproape totul despre grâu. Pentru aceasta, am vorbit cu un specialist care a avut succes chiar şi în anii mai puţin favorabili, dovedindu-se astfel că, dacă tehnologiile sunt corect aplicate, dacă soiurile alese sunt dintre cele cu potenţial ridicat de producţie, ştacheta se menţine ridicată. Vom vorbi despre toate acestea cu dl dr. ing. Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici, Arad.

– Suntem la sfârşitul campaniei de vară, momentul bilanţului. Rezultatele sunt mulţumitoare?

– Într-adevăr, a sosit ora scadenţei şi tragem concluziile. În acest an, Curticiul a făcut poate cea mai mică producţie de grâu din ultimii opt ani – 6.548 kg la hectar. Nu pot spune că sunt mulţumit, dar cauzele sunt deosebit de importante. În iarna anului 2013-2014 am avut 5-6 nopţi în care temperatura a fost pe minus, cea mai scăzută fiind de -5°C. Am discutat şi cu dl prof. Săulescu de la ASAS, creatorul celor mai bune soiuri de grâu din ţară, inclusiv a celui pe care eu îl cultiv, şi dânsul spunea că iarovizarea, trecerea prin fenomenul de iarnă, trebuie să dureze obligatoriu cel puţin 30 de zile. Şi ne întrebăm de unde am făcut totuşi această producţie. Probabil că acea mică vernalizare, de 6 nopţi, şi-a spus cuvântul, deşi ne-a penalizat destul de mult.

– Ce suprafaţă cultivaţi?

– În două societăţi, la Curtici şi la Olari, cultiv 3.500 ha de grâu. Pe o suprafaţă de 1.200 ha, ne-au prins şi pe noi ploile şi a scăzut greutatea hectolitrică. Adică 1 litru de grâu, înainte de ploi, avea 830 g, după ploi avea 750 grame, aşadar a scăzut cu 10%, dar asta este, mergem mai departe. Oricum, chiar şi în acest an capricios soiurile româneşti s-au comportat bine.

– Dar calitatea de panificaţie?

– Grâul care a fost recoltat înainte de ploi este de calitate – 83% greutatea hectolitrică, glutenul 29-30-31, proteină 14,7. Şi asta cu soiuri de grâu de la Fundulea.

Sigur, noi nu ne vindem grâul acum, pentru că, spre marea mea surprindere, am înţeles că şi la ora actuală doar procentul grâului recoltat este de 64%, ceea ce înseamnă că preţurile vor fi foarte mari. Referitor la grâul pe care l-au prins ploile, în cantitate de 6.800 t, îl avem în partidă separată şi îl folosim la hrana animalelor, într-un procent de 30% din masa de furaj (30% grâu, 70% porumb). Deci nu avem probleme.

La ora actuală, noi avem 444 litri de apă căzută până la finele lunii iulie, media multianuală fiind de 575 litri. Este foarte mult. S-au dezvoltat în mod deosebit culturile de primăvară – porumb, floarea-soarelui, lucernă, furaje ş.a., dar pentru cele de toamnă umiditatea exagerată este destul de dăunătoare.

– Dar chiar şi în condiţiile unui an ca acesta, producţia realizată la dvs. este bună. Ce credeţi că v-a salvat? Mergeţi doar pe soiuri de la Fundulea sau pe mai multe?

– Pe două: Glossa şi Boema. Eu nu vreau să dau lecţii, dar am lansat ca idee ceea ce fac eu. Am mers pe densităţi foarte mari. Densitatea, la mine, nu este sub 780 boabe germinabile pe metru pătrat. Discutam cu directorul Verzea de la Staţiune că voi încerca şi cu mai mult. Ce se întâmplă? În condiţiile în care mergi pe o densitate mai mică, grâul, vrând-nevrând, produce fraţi. Aceştia consumă, pentru că emit, la rându-le, frunze şi spice fiecare cu 8-10 boabe. Asta înseamnă 25% dintr-un spic normal, provenit din planta-mamă. La acest spic din frate şi boabele sunt mai anemice. Dacă merg pe densitate mai mare, opresc înfrăţirea, pentru că grâul îşi autoreglează densitatea pe care o poate suporta. Neavând densitatea suficientă, grâul emite fraţi şi în toamnă, şi în primăvară. Fraţii din toamnă mai fac câteva boabe dar cei din primăvară, netrecând prin perioada de iarovizare, nu mai fac. Dar el consumă, ia din mâncare, din îngrăşământul pe care i-l dau.

– Am o curiozitate: dvs. aţi mărit densităţile şi tendinţa este de a le spori în continuare. Sunt susţinute aceste măsuri şi de fertilizări suplimentare?

– Nu putem merge haotic. Avem un consum specific şi ştim: o tonă de grâu consumă 25 kg de azot, 18 kg de fosfor, 23 kg de potasiu, luând elementele de bază, fără a vorbi de microelemente. Dacă nu dai îngrăşăminte, degeaba dai densitate foarte mare căci planta, neavând mâncare, piere, se autorăreşte, se elimină. Apoi trebuie intervenit cu tratamente în perioada de vegetaţie. La soiurile intensive, oriunde în lume veţi vedea că grâul are o densitate chiar mai mare decât la noi. Trebuie susţinut însă cu tratamente fito pentru a menţine aparatul foliar sănătos.

– Meteorologii au estimat că vom avea şi o toamnă atipică, cu zile foarte călduroase, întretăiate de ploi torenţiale. Ne pregătim de anul agricol 2015. Ce măsuri se impun a fi luate din acest moment, referindu-ne la grâu?

– Se pregăteşte terenul care a fost cultivat cu rapiţă. Este o cultură care lasă samulastră şi aceasta trebuie distrusă prin ierbicidare. Terenul se pregăteşte în septembrie, iar după 1 octombrie începem semănatul grâului. În rest, la mine cel puţin, grâul vine după cultura de porumb, de rapiţă, de porumb siloz, lucernă.

– Este importantă respectarea acestei rotaţii?

– Este obligatorie. În toată cariera mea n-am semănat grâu după grâu sau porumb după porumb. Mai ales la acesta din urmă, din cauza insectelor, a diabroticii americane este exclusă cultivarea în monocultură.

– Ce soiuri veţi folosi în anul agricol 2014-2015 şi câte hectare de grâu veţi cultiva?

– Am avut la grâu – în parcele, nu pe toată suprafaţa – producţii de până la 8.700 kg/ha. Dar vorbim de parcele de 150 ha. Aşadar, nu renunţ la grâul de la Fundulea şi voi rămâne la aceeaşi suprafaţă.

– Începe fiecare semănatul grâului în funcţie de condiţiile existente. Este importantă respectarea unui anumit interval şi până la ce dată trebuie finalizat?

– Cu data întârzierii nu-i problemă, ci cu data devansării semănatului. În condiţiile în care semănăm, cel puţin în zona noastră, înainte de 1 octombrie, este periculos, pentru că afidele sunt vectorii transportării unor virusuri, mai ales virusul piticirii grâului, ori a altor boli pe care le pot duce aceste mici insecte şi le transmit culturii următoare dacă au condiţii optime de zbor. Am făcut într-un an un test şi am semănat orz în intervalul 22-25 septembrie. A venit o ploaie, a răsărit în câteva zile şi vreau să vă spun că am avut probleme, indiferent ce i-am făcut. Odată infestat cu virusul piticirii, nu am putut scoate mai mult de 2.200 kg. S-a dovedit astfel că nu este bine. Mai bine mergem mai târziu, mărind doza de sămânţă la hectar, decât să semănăm mai devreme.

– Înţeleg că faceţi în acelaşi timp şi o fertilizare.

– Obligatoriu, cum omul nu poate trăi fără mâncare, nici planta nu poate. Unii se bazează pe faptul că în sol se generează în fiecare an o anumită cantitate de elemente nutritive – azot, fosfor, potasiu – din masa verde din paie, din coceni, din vrej de soia, de rapiţă; prin descompunere, acestea se transformă în humus, respectiv în elemente nutritive. Dar asta este puţin. De exemplu, se poate duce un azot până la 50 kg/ha, echivalentul a 2 t de grâu/ha, nimic mai mult. Mulţi folosesc îngrăşăminte pe bază de azot (azotat, uree etc.). Eu merg în exclusivitate pe un tip de îngrăşăminte: azot, fosfor, potasiu, îngrăşăminte complexe. Cu potasiu puţin, pentru că am 200 părţi/milion echivalent rezervă în sol şi atunci vin cu potasiu în cantitate mică, pe unele parcele, în rest, nu. Dar niciodată n-am semănat fără 500 kg de îngrăşăminte complexe pe hectar. În condiţiile acestui an, cu ploile care le-au spălat şi levigat în profunzime, vreau ca din toamnă să merg pe 550-600 kg îngrăşăminte la hectar.

Gheorghe VERMAN

Agricultură de performanţă. Combinatul Agroindustrial de la Curtici, Arad

Vă invit la o plimbare cu oarecare încărcătură ştiinţifică, o plimbare folositoare mai cu seamă celor care lucrează în domeniul agriculturii, dar şi acelora dintre dumneavoastră care trăiesc de pe urma sudorii acestor vrednici oameni. Veţi avea posibilitatea să aflaţi cum se munceşte acolo unde dintotdeauna succesul a fost şi rămâne la el acasă. În acest număr al revistei Lumea Satului îl avem alături de noi pe domnul doctor inginer Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial de la Curtici, Arad.

– Despre activitatea de la Curtici ştim cu toţii că se bazează pe profesionişti, pe oameni de elită şi, în al doilea rând, pe tehnică de vârf. Confirmaţi, domnule inginer, sau infirmaţi această percepţie?

– Este adevărat. Avem oameni de elită, iar aceştia trebuie adunaţi din toată zona, din toată ţara. Oamenii de elită pot fi ţinuţi aproape numai cu bani mulţi, fiindcă nu poţi să faci performanţă cu salarii de o mie de lei pe lună. Oferind remuneraţii pe măsură, putem ţine aproape aceşti oameni, care altfel ar apuca-o poate pe drumul spre Vest. Am încheiat anul 2013 cu vânzări de 2.136.000 euro numai din carne şi lapte, ceea ce înseamnă un an foarte bun.

– Din această sumă importantă, cât reprezintă profitul dumneavoastră?

– În acest moment încă nu ştiu exact să vă spun cât din această sumă reprezintă profitul societăţii. Pot totuşi să vă informez că în 2012 profitul total a fost la Curtici de patru milioane de euro. Aşadar, societatea a făcut bani. Cum? Din disciplină, din tehnologie, din producţie. Banii au fost apoi reinvestiţi. Bineînţeles că acest profit a fost calculat după ce societatea s-a achitat de datoriile faţă de proprietarii de teren. Societatea oferă 1.500 kg de cereale pentru fiecare hectar. Jumătate grâu, jumătate porumb boabe.

– Cum a apărut ideea Combinatului Agroindustrial de la Curtici?

– Aşa cum se prezintă el acum, combinatul este rezultatul unei iniţiative de la începutul anilor ’90. Am fost în vizită la asemenea combinate din Europa, am fost o dată şi în Germania, însă cel mai de amploare proiect cu care am avut contact este un combinat agroindustrial din fosta Iugoslavie. Acesta a inspirat, într-o mai mică sau mai mare măsură, întreaga noastră activitate. Pentru noi a fost o revelaţie. Avea şi zootehnie, avea şi industrie alimentară, avea şi pământ, avea de toate şi suprafaţă mult mai mare decât noi.

Aş vrea să vă ofer un exemplu ilustrativ pentru succesul combinatului nostru. Am făcut o mică analiză, iniţial pentru mine, dar care s-a dovedit relevantă pentru mai multe aspecte ale activităţii noastre. Am luat un hectar de pământ şi l-am cultivat cu porumb. Am obţinut 10.000 kg de porumb boabe la un hectar. La un preţ mediu acest porumb nu se vinde cu mai mult de 2000 de euro. Dar cu acest porumb poţi creşte 25 de porci la un consum de furaj de 400 kg pentru un porc de 100 kg. Noi reuşim să obţinem un kilogram de porc chiar şi cu trei kilograme de furaj.

Dacă vindem porcii cu 7,5 lei la kilogram obţinem aproape 4.000 de euro din acelaşi hectar de pământ. Dacă facem mezeluri, deja discutăm despre un cu totul alt profit. Facem 50 kg de mezeluri pe cap de porc. 25 de porci sunt transformaţi în 1.250 kg de mezeluri. La un preţ de 27 lei/kg, vindem mezelurile pe aproximativ 7.500 de euro. Carevasăzică, acelaşi hectar poate aduce venituri de peste 7.000 de euro. Sigur, costurile de producţie cresc, însă obţinem un profit considerabil mai mare decât în cazul în care am vinde direct producţia de cereale.

– Vă propun să facem un mic inventar al mijloacelor de care dispuneţi la Curtici.

– Înainte de toate trebuie menţionat faptul că am constituit un agroholding. Acesta este format din combinatul Curtici şi combinatul de la Olari. Pe cele două societăţi lucrăm 7.500 ha de pământ. La Curtici avem 25.000 de porci şi nu mai avem spaţiu, singura soluţie fiind extinderea. Avem un abator care prelucrează toată carnea de porc. Noi nu vindem decât carne prelucrată. Suntem corelaţi cu o reţea de 35 de puncte de desfacere, care vând numai produse de bază: lapte, carne şi pâine.

Sunt mândru de faptul că noi facem produse din carne şi nu din altceva. Luăm în considerare acum o posibilă extindere. Ne dorim să oferim produse noi care să depăşească exigenţele pieţei şi, dacă vom găsi intermediarii potriviţi, ne gândim să intrăm şi pe piaţa bucureşteană, începând cu anul ce vine.

Mai avem un complex de vaci, şi anume 1.168 de capete, dintre care 800 sunt vaci de lapte, iar celelalte sunt vaci de carne. Nu avem noi în zonă o cultură culinară care să încurajeze consumul de carne de vită, dar oamenii au început să o caute. 

– 2013 a fost un an cu producţii bune, nu-i aşa?

– Da. Am realizat producţii în parametrii aşteptaţi, am îndeplinit termenele şi am făcut bani frumoşi. Suntem monitorizaţi în continuu de toate organele acreditate, aşadar nu am primit vreo păsuială din partea autorităţilor, iar acesta este un semn de sănătate al activităţii în domeniu. Am ajuns aici prin investiţii. Cel mai impresionant, dar şi mai performant la capitolul tehnologic este complexul de porci de 10.000 capete, care este pe furajare lichidă. Fiul meu m-a convins că este cea mai bună soluţie, iar dovezile din teren nu au întârziat să apară. În momentul în care furajul intră direct în formă lichidă în sistemul digestiv al animalului, timpul necesar acestuia pentru asimilarea substanţelor nutritive este mult scurtat, astfel putând fi eficientizat cu mult mai bine consumul de furaj.

– Aveţi specialişti performanţi, din câte putem înţelege. Care este câştigul mediu al unui om bine pregătit ce lucrează pe utilajele dumneavoastră de înaltă performanţă?

– Vrem chiar în această perioadă să creştem salariile inginerilor noştri. În general, ei câştigă în jur de 1.000 de euro, câţiva dintre ei depăşind considerabil chiar şi această sumă. Aceşti oameni în mod cert îşi merită banii, fiindcă aportul lor este semnificativ în unitate. Un alt motiv pentru care sunt foarte bine plătiţi este acela că aceşti specialişti nu trebuie să fie preocupaţi de altceva decât de munca lor bine făcută, atât timp cât se află în unitate grijile legate de traiul de zi cu zi fiind astfel mult diminuate. Ei trebuie să aibă tot ce le trebuie pentru a crea alături de mine.

Grija pentru oameni este obligatorie.

Gheorghe VERMAN

Arad: Proiecte de dezvoltare rurală de peste 2 milioane euro, accesate de fermierii şi primăriile din nordul judeţului

Fermierii şi primăriile din zona de nord a judeţului Arad, mai exact de pe Valea Crişurilor Alb şi Negru, au accesat în anul 2012, proiecte destinate dezvoltării rurale în valoare totală de peste două milioane de euro.

'Este vorba de localităţile Socodor, Grăniceri, Pilu, Apateu, Zerind, Mâsca, Cermei, Sintea Mare, Beliu, Craiva, Hăşmaş, Archiş, Şicula, Seleuş, Şepreuş, Zărand, Olari, Şimand şi Chişineu Criş, proiectele fiind accesate prin intermediul Grupului de Acţiune Locală Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru (GAL - MVC)', a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Arad, Dimitrie Ioan Jura, preşedintele GAL- MVC.

Potrivit acestuia, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală, proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în perioada 2012-2015, sunt disponibile pentru Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru fonduri nerambursabile în valoare totală de 2.285.500 euro.

'În primul an de funcţionare, echipa tehnică a Grupului de Acţiune Locală (GAL) a lansat 13 apeluri de selecţie pentru astfel de proiecte, în urma derulării acestor sesiuni fiind selectate 46 de proiecte, în valoare totală de 2.271.222 euro, din care 1.548.368 euro reprezintă fonduri nerambursabile iar diferenţa urmând a fi suportată de beneficiari ca şi cofinanţare a proiectelor respective', a precizat Dimitrie Ioan Giura.

Pentru proiectele aferente măsurii 413.12, alocarea financiară a fost epuizată încă de la prima sesiune, fiind depuse la GAL şi selectate 12 proiecte, toate acestea fiind în prezent în procedură de contractare.

Pentru măsura 411.41 au fost selectate 16 proiecte, din totalul de 21 prevazute în Strategia de Dezvoltare. Şapte dintre acestea sunt deja la contractare, alte nouă urmând a fi verificate de APDRP. Pe măsura 413.22 au fost depuse la GAL 11 proiecte, şase aflându-se în faza de contractare iar restul de cinci urmând să fie verificate de APDRP. Alte şapte proiecte au fost depuse pe măsura 411.21, toate fiind selectate, ele aflându-se în prezent, în procedura de contractare.

'În prezent sunt deschise sesiuni de depunere de proiecte pentru măsurile 411.41 şi 411.21, toate aceste sesiuni urmând a se închide în data de 15 ianuarie 2013', a adăugat Dimitrie Ioan Giura, preşedintele GAL - MVC.

Sursa AGERPRES