Logo
Imprimă această pagină

Simpozionul Internaţional al Piersicului

După o luptă „cot la cot“ cu Turcia, România a primit șansa de a organiza în perioada 2-6 iulie cea de-a IX-a ediție a Simpozionului Piersicului. Ultima oară când a avut loc un astfel de eveniment în țara noastră a fost în 1981, însă atunci a fost în atenția specialiștilor o altă specie de sâmburoase, și anume caisul. Simpozionul de anul acesta s-a desfășurat sub auspiciile Academiei Române, a Societății Române a Horticultorilor și a Societății Internaționale de Științe Horticole și a reunit specialiști și fermieri de pe șase continente, iar pe agenda evenimentului au fost peste 90 de lucrări științifice. Practic, au fost constituite șase grupuri de lucru, începând cu genetică și ameliorare, biologie moleculară și fiziologie, apoi portaltoiuri, tehnologii moderne din livadă, impactul schimbărilor climatice în cultura piersicului (ecofiziologie), boli și dăunători, tehnologii postrecoltă. Teoria și practica au fost combinate prin vizitele în câmpurile didactice ale Facultății de Horticultură – USAMV București, la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Valul lui Traian și în zone de producție.

Organizarea simpozionului aici a fost foarte importantă și prin prisma faptului că rezultatele cercetărilor români au fost astfel prezentate, spune Melania, cercetător-ameliorator al piersic. În România, după 1989 plantațiile de piersic existente, unele deja îmbătrânite, au fost lăsate în paragină, iar terenurile au fost redistribuite. Abia în ultimii ani se încearcă revigorarea culturii de piersic. Există în derulare, prin fonduri europene, proiecte de înființare a plantațiilor de piersic în toată zona de sud-est a țării. Acestea vor fi alcătuite dintr-un mix de soiuri vechi, dar cu rezultate foarte bune, dar și din soiurile nou create. Gama de piersic cu fruct clasic, sferic sau ovoidal este acum completată cu nouă soiuri obținute în România, de piersic pavi și nectarine cu fructul plat. Pe lângă soiurile clasice au mai fost obținute și soiuri din gama pomilor pitici, dwarf și semidwarf care pot fi folosite pentru înființarea unor plantații intensive, cu producții calitative și cantitative foarte bune.

(LZ)

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 16

Revista Lumea Satului