Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele Județene efectuează plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2023 (trimestrul III/2023), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 261.468.298 lei și se acordă unui număr de 18.264 beneficiari, pentru cantitatea de 171.005.966,779 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul III/2023 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 553/19.12.2023 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Specificare

Cantități de motorină (litri)

Valoarea ajutorului de stat (lei)

1.

Sectorul vegetal

150.714.522,882 

230.442.674,00

2.

Sectorul zootehnic

11.788.414,375

18.024.482,00

3.

Sector îmbunătățiri funciare

8.503.029,522

13.001.142,00

 

Total

171.005.966,779

261.468.298,00

Recent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis sprijinirea producătorilor agricoli din România cu o suma de până la 1500,00 lei/hectar.

Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 157/17.11.2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021, ce au fost afectate de seceta pedologică extremă și care acoperă aproximativ 250.000 hectare, pentru 16.740 de beneficiari, cu o alocare totală de 365.638,26 mii lei. Ordonanța prevede acordarea sumei de 1500,00 lei per hectarul afectat de secetă, proporțional cu gradul de calamitate, ceea ce este o măsură corectă, pentru că nu toți cei afectați de secetă au suferit pierderi totale.

Teoretic, un fermier care în toamna anului 2021 a însămânțat 5 hectare de grâu și nu a recoltat nimic, adică grad de calamitate 100%, poate primi ajutor din partea statului, sub forma unui grant, suma de 7500,00 lei (tabelul 2).

Practic, însă, dacă seceta i-a distrus jumătate din producție, producătorul agricol va primi 1875 lei pentru toate cele 5 hectare calamitate în proporție de 50% (tabelul 2).

Cum adică, ar întreba cei care au urmat școala primară? Matematica este o știință exactă. Așa am învățat la școală în clasele primare și tot atunci am învățat că 50% reprezintă jumătate dintr-un întreg.

Probabil și în matematică există principiul "politically correct".

Cum este posibil așa ceva? Probabil este o greșeală de redactare undeva pentru că dorința Guvernului a fost exprimată clar: dăm 1500,00 lei per hectar, fermierilor afectați de seceta pedologica extremă,  proporțional cu gradul de calamitate suferit de fermieri.

Nu este nicio greșeală de redactare din partea Guvernului. Păi și atunci? Cum este posibil ca 50% din 1500 să dea 375?

Simplu! Se dă o ordonanță prin care se stabilește modul de calcul și apoi, se face trimitere la procesul-verbal de calamitate întocmit de Comisia de Evaluare și care, conform metodologiei stabilite prin Ordin de Ministru, stabilește suprafața calamitată ca fiind suprafața cultivată, înmulțită cu procentul de calamitate. Deci, în cazul nostru, suprafața calamitată rezultată, este de 2,5 ha din cele 5 ha cultivate, la un procent de calamitate de 50% (tabelul 1)!

Tabelul 1 - Anexa 3 la regulament – Aprobat prin Ordin de Ministru 97/63/2022 PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole

Nr. crt.

Bloc fizic

Nr. Parcela/ tarla

Cultură

Suprafața totală declarată -ha-

% calamitate

Suprafața calamitată -ha-

Evaluare pagube -lei-

Irigabil da/nu

0

1

2

3

4

5

6 =4x5/100

7

8

1

70

32 a

Grâu

5,0

100

5,0

-

Nu

2

72

41b

Grâu

5,0

50

2,5

-

Nu

Apoi, la cele 2,5 hectare se aplică din nou gradul de calamitare de 50% și rezultă suprafața de 1,25 hectare (din cele 5 cultivate inițial) care apoi se înmulțește cu suma de 1500 lei și obținem suma totală de 1875 lei pe care fermierul o poate primi cu titlu de despăgubire (tabelul 2)!

Tabelul 2 - Anexa 1 din OUG 157/2022 – date privind modalitatea de calcul

Cultura

Suprafața totală declarată (ha)

Procent afectat mai mare decât 30% (%)

Suprafața afectată (ha)

Cuantum maxim grant unitar (lei/ha)

Valoare maximă grant lei

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)-4x5x3:100

Grâu

5,0

100

5,0

1500,00

7500

Grâu

5,0

50

2,5

1500,00

1875

Nota:

Coloana 3 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 5 din procesul-verbal).

Coloana 4 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 6 din procesul-verbal).

Suprafața din coloana 4 nu trebuie să fie mai mare decât suprafața din coloana 2.

Coloana 6 se calculează prin înmulțirea valorilor coloanei 3 cu coloana 4 și cu coloana 5, iar rezultatul se împarte la 100.

Curat murdar, Nene Iancule! Zău că oamenii ăștia lucrează politici pentru fermierii mici și mijlocii și se gândesc la toate neajunsurile pe care făuritorii de hrană le întâmpină pe fondul crizei economice la nivel global. Cât noroc au țăranii și țărăncile din România cu un Minister al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Parafrazându-l pe domnul Ministru Petre DAEA, să fim sănătoși și să ne alegem leader-ii cu grijă!

În încheiere, slavă Domnului că ne știm sănătoși și nu avem nevoie de recomandarea unui medic bun, dar dacă ne poate recomanda domnul ministru Daea un profesor bun de matematică care să ne poată medita până înțelegem această formulă de calcul, promitem să nu îl refuzăm!

ECHIPA L.A.P.A.R.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează prin Centrele Județene, plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.397.896,79 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a schimbat condițiile pentru fermierii care doresc subvenții. Una dintre modificările introduse de APIA în acest an este faptul că fermierii nu trebuie să se mai prezinte la APIA pentru semnarea cererii unice de plată, aceasta putând fi semnată electronic.

Este pentru prima oară când cererea unică de plată va putea fi semnată în acest mod, depunerea documentelor fiind posibilă până la data de 16 mai 2022. Pentru acest an, plata avansului la subvențiile agricole datorate fermierilor va începe la data de 16 octombrie 2022. „Noutatea anului, pe lângă aceste cereri unice care se vor depune în perioada 1 martie-15 mai, este că vom implementa de anul acesta și semnătura electronica. Vreau să menționez că pe tot parcursul anului 2021, dar și acum la Aparatul Central, noi am fost primii care am implementat semnătura electronică, am implementat-o cumva și-n jos, către centrele județene, respectiv centrele locale, astfel încât o s-o introducem și în procesarea cererii unice de plată. (...) Anul trecut au fost solicitări, pe care nu le-am putut onora pentru că, nu neapărat că nu putea fermierul semna, dar un document dacă e semnat electronic, trebuie să fie semnat cap-coadă, de la întocmire până la primire, toate semnate la fel, adică să nu fie o semnătură și olograf, și semnătură electronică. Tot fluxul trebuie să fie semnat electronic. De ce? Pentru că, momentul în care ai un document semnat electronic, el trebuie să fie păstrat undeva în calculator pentru că pe fiecare semnătură pe care tu ai pus un simplu click vei vedea dacă semnătura e validă și o poți verifica astfel încât să nu se producă niciun fel de derapaje, pentru că, odată o cerere semnată, e bună semnată și poate intra la plată“, explică reprezentanți APIA citați de publicația bihoreană online, bihon.ro.

Noi norme împotriva poluării

APIA mai informează care sunt cerințele obligatorii pe care fermierii care depun cerere unică de plată în cadrul Campaniei 2022 trebuie să le respecte întrucât au fost aduse modificări asupra normelor privind depozitarea și utilizarea îngrășămintelor cu azot în agricultură, respectiv SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și GAEC 1 – Crearea/menținerea benzilor-tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă.

Iată care sunt acestea:

SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

1. Pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Programului de acţiune, fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole au următoarele obligaţii:

a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd (art. 4 şi 5 din Programul de acţiune);

b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe terenul agricol (art. 3 şi anexa nr. 3 din Programul de acţiune);

c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol (art. 9 din Programul de acţiune);

d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;

e) să respecte cerinţele generale pentru aplicarea fertilizanţilor (art. 10, 11 şi 12 din Programul de acţiune);

f) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă mai mare de 12% (art. 13, 15 şi 16 din Programul de acţiune);

g) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi în vecinătatea captărilor de apă potabilă (art. 14 din Programul de acţiune);

h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole (art. 17 din Programul de acţiune).

Ce fâșii de protecție trebuie menținute sau create

Alte condiții se referă și la fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară; aceștia trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

GAEC 1 – Crearea/Menţinerea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) de-a lungul cursurilor de apă, cu cerințele obligatorii pentru fermieri:

1. Se instituie benzi-tampon (fâşii de protecţie) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% şi 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.

2. Se menţin benzile-tampon (fâşii de protecţie) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel (art. 14 din Programul de acţiune).

Pentru SMR 1. 1.g) și GAEC 1, potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) din Programul de acţiune, până la data de 1 septembrie 2022 se păstrează restricţiile de interzicere a aplicării fertilizanţilor de orice fel pe o lăţime de 1 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi 3 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%. După această dată, intră în vigoare restricţiile de fertilizare de orice fel pentru benzile-tampon (fâşii de protecţie) pe o lăţime de 3 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%, conform prevederilor art. 14 alin. (3) din Programul de acţiune.

Simona-Nicole DAVID

Agricultura este un domeniu economic important pentru statele UE, pentru care acestea primesc fonduri europene prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC). Aceste fonduri susțin direct agricultorii prin Fondul european de garantare agricolă, dar și zonele rurale, acțiunea pentru climă și gestiunea resurselor naturale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, după cum se arată într-un document al Parlamentului European.

Subvențiile agricole UE pe țări

În 2019 au fost cheltuite 38,2 miliarde euro în plăți directe pentru fermieri și 13,8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Alte 2,4 miliarde euro au susținut piața pentru produse agricole.

statistica UE1

Regulile de alocare a fondurilor din Politica Agricolă Comună sunt stabilite prin bugetul UE pe termen lung. Regulile curente sunt în vigoare până în decembrie 2022, după care ultima reformă a Politicii Agricole Comune va intra în vigoare și va continua până în 2027.

Statistici legate de lucrătorii din agricultură în UE

Sectorul agricol a generat 9.476.600 locuri de muncă în 2019 și alte 3.769.850 locuri de muncă în producția alimentară (în 2018) și a reprezentat 1,3% din produsul intern brut al UE în 2020.

România a avut cei mai mulți lucrători în agricultură în 2019, iar Danemarca cei mai mulți angajați în producția alimentară în 2018. Pentru fiecare euro cheltuit, sectorul agricol generează 0,76 euro în plus pentru economia UE. Valoarea adăugată brută provenită din agricultură – diferența dintre valoarea întregii producții a sectorului agricol primar și costul serviciilor și bunurilor folosite în procesul de producție – a fost de 178,4 miliarde euro în 2020.

statistica UE2

Producția agricolă în Europa

Agricultura UE produce o gamă variată de produse alimentare, de la cereale la lapte. UE a emis legi care să garanteze că alimentele produse și comercializate în UE sunt sigure. Strategia UE de la fermă la consumator, anunțată în 2020, urmărește să se asigure că alimentele sunt produse în mod sustenabil. Deputații europeni doresc să elimine folosirea pesticidelor pentru a proteja polenizatorii și biodiversitatea. Totodată, aceștia mai doresc eliminarea folosirii cuștilor în creșterea animalelor de fermă și creșterea suprafețelor de pământ folosite pentru agricultură ecologică până în 2030.

Ion BOGDAN

Sfecla de zahăr este o cultură foarte rentabilă, mai ales pentru cei care o cultivă pe soluri care se pretează pentru asta. Din păcate, este condiționată de proximitatea fabricii, de utilaje, de calitatea rădăcinilor şi de o suprafață suficient de mare pentru a putea negocia inputurile. La Bod este deja o tradiție de mai bine  de 100 de ani cultivarea sfeclei de zahăr, încă de la înfiinţarea fabricii.

Mihai Tatu, unul dintre fermierii care cultivă o suprafaţă mare de sfeclă de zahăr în județul Brașov, descrie situația actuală ca fiind una demnă de cascadorii râsului: „Cultiv 400 de hectare de sfeclă, recoltez 20.000 de tone pe care le duc la sute de kilometri distanţă, la fabrica de la Luduș pentru prelucrare, când am o fabrică la doar şapte kilometri distanţă“, Pentru a menţine Fabrica de zahăr, reprezentantul Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă a lansat primarului Municipiului Brașov o propunere de schimb de terenuri. „Putem să găsim o soluție. Soluția mea: am în Feldioara 20 hectare de teren, între DN 13 și Gara Feldioara. Vă ofer acolo 60 de hectare de teren, cu rampă de descărcare, ca la Bod, cu legătură la transport pe calea ferată şi la gaz, în apropiere fiind și staţia de epurare“, a declarat Mihai Tatu.

Sfecla de zahăr este una dintre cele mai rentabile culturi. Longevitatea ei o face însă și una dintre cele mai costisitoare culturi, investiţia pentru un hectar fiind între 7.000-8.000 lei/ha.

De mai bine de 20 de ani, Mihai Tatu este cultivator de sfeclă de zahăr. „Mașina pe care o am este veche. Nu cred că-și permite cineva să achiziționeze una nouă întrucât costă undeva la 500.000 de euro. Dacă se închide fabrica de zahăr rămân cu mașina în curte și nu mi-o ia nimeni pentru că este specializată doar pentru recoltatul sfeclei. Nu este ca alte combine cu care poți să recoltezi grâu, porumb, floarea-soarelui, soia etc.“

Comercializare şi subvenţii

Clima este un factor important care condiționează cultura sfeclei de zahăr. În perioada de la semănat până la răsărit, sfecla de zahăr este mai puţin pretenţioasă în ceea ce privește căldura. Ea începe să germineze la temperatura de 3-4 grade Celsius. Răsare în 10-15 zile, la temperatura de 10-15 grade Celsius (temperaturi mai mari de 0 grade, 120-130 de zile). Este consumatoare mare de îngrășăminte și îi trebuie apă (acumulează zahăr începând din luna august până în noiembrie). 

Fiind una dintre culturile cu perioadă lungă de vegetaţie (260-280 de zile), numărul de tratamente este mare şi tehnologia complexă. Sfecla de zahăr n-o poți cultiva mai repede de 3-4 ani. În acest timp, fermierul trebuie să aibă bani. Mihai Tatu găsește resurse în ferma zootehnică și folosește gunoiul de grajd ca îngrășământ natural. În plus, cultivă porumb, grâu și soia.

„Soia merge doar în zona aceasta. Ea se completează foarte bine cu sfecla de zahăr. Mai exact, dacă cultivi soia și apoi vii cu sfecla de zahăr, ai deja trei sferturi de îngrășământ asigurat din soia“ (pentru cultura de sfeclă de zahăr).

Dacă în anii anteriori prețul la zahăr a fost undeva la 1,70-1,80 lei, acum acesta a sărit la 2,50 lei „la poarta fabricii“. În baza unui sistem de calcul, cultivatorii ar primi o bonificație, ceea ce face industria zahărului una rentabilă.

„Să vedem anul următor cum vor fi prețurile la îngrășăminte, la motorină, la erbicide pentru că, așa cum se estimează, nu cred că vom reuși să înființăm prea curând culturile și, din câte văd, nici subvențiile nu vin. Una e să primești subvenția în toamnă, ca să cumperi motorină și îngrășăminte, și alta să cumperi la primăvară, când toți dealerii știu că ai nevoie și atunci măresc prețurile.“

Mihai Tatu are planuri și pentru Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr – BOD. „Dorim o societate pe acțiuni, o acțiune să aibă valoarea în jurul sumei de 5.000 de lei și nimeni să nu dețină mai mult de 20 de acțiuni, ca să nu devină majoritar. Din această societate să facă parte cultivatorii de sfeclă de zahăr, ca să asigure materia primă și să poată înscrie oricine dorește să fie acționar. O soluție pentru reabilitare“, conchide, într-un ton optimist, cultivatorul.

Anca Lăpușneanu

Cu toții știm că Moș Crăciun apare doar în haine alb-roșii, dar uneori poate fi și albastru. Să nu fie albastru de supărare. La sfârșitul anului, „Moș Crăciun“ a dat câteva cadouri agricultorilor. A dat pe hârtie, firește. Adică doar a promis, pentru că nu se știe dacă sunt și bani pentru astfel de cadouri.

În zbucium politic, ambiguitate, negocieri, demisii, propuneri de noi miniștri, mutări și permutări, Guvernul a mai găsit un pic de răgaz să adopte și unele măsuri ce pot decide viitorul multor fermieri. Astfel, cu doar câteva zile înainte de Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos, membrii Executivului au adoptat o Hotărâre prin care se prelungește termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Ca un cadou de Moș Crăciun, Guvernul darnic a hotărât că aceasta este prelungită până la data de 31 decembrie 2023.

De asemenea, a fost elaborată Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 având în vedere Regulamentul UE nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 care era aplicabil până la 31 decembrie 2020, iar prin acest act normativ se creează cadrul legal pentru continuarea acestui ajutor de stat până la finalul anului 2023. Drept urmare, se suplimentează cu 176.743 mii de lei suma alocată pentru plata ajutorului de stat de 629.908 mii de lei până la valoarea de 806.651 mii de lei. Măsura vizează asigurarea aplicării schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020.

Potrivit situației centralizatoare transmisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), citată de departamentul de comunicare al Ministerului Agriculturii într-un comunicat de presă, cantitățile de motorină determinate la plată cu acciză redusă sunt de peste 115.835 de mii de litri pentru perioada 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020. Totodată, valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 176.743 de mii de lei, pentru un număr de 17.540 de beneficiari.

Guvernul nu a uitat nici sectorul zootehnic, adoptând astfel o nouă Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în acest sector, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora privind anul de cerere 2020.

Nu au fost uitate nici animalele...

În ședința de Guvern din data de 17 decembrie 2020 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora privind anul de cerere 2020. Valoarea totală a plafoanelor aprobate de Executiv este de 114.156.810 euro, echivalentul a 556.229.056,7 lei. Cine și cât va primi? Ei bine, potrivit actului normativ adoptat la sfârșitul anului, fondurile se acordă crescătorilor de animale şi sunt repartizate astfel:

a) 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;

b) 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;

c) 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

d) 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de mătase.

Numărul estimat de beneficiari vizat de prezentul act normativ este de 18.845, iar sprijinul va fi acordat pentru un efectiv de circa 343.122 capete din care: 261.702 vaci de lapte, 70.942 taurine din rase de carne şi 10.478 bivoliţe. Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Simona-Nicole David

Suma necesară pentru despăgubirea fermierilor privind pagubele generate de secetă culturilor care au fost înfiinţate în primăvară se ridică la un miliard de lei, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în vederea acordării acestor despăgubiri la începutul anului viitor, a anunțat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul MADR.

"Este vorba de 1,2 milioane hectare unde vom avea nevoie de peste un miliard de lei. Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata, aşa cum am căzut de acord cu fermierii, o să o facem la începutul anului viitor. Trebuie să aşteptăm aprobarea Comisiei, precum şi resursele bugetare, pentru că aşa este corect, dacă am despăgubit pe cei care au fost afectaţi pentru culturile înfiinţate în toamnă trebuie să despăgubim şi pe cei care au fost afectaţi de secetă pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an", a explicat ministrul Agriculturii. 

Totodată, ppentru rectificarea bugetară vor fi asigurate fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor conform calendarului stabilit, respectiv 1,3 miliarde de lei de la bugetul naţional pentru plata finală a campaniei de anul acesta, 204 milioane de lei reprezentând diferenţa pentru seceta pedologică care a afectat culturile de toamnă.

"Vă amintiţi că atunci am reuşit să plătim cele 850 de milioane de lei, 82%, şi aşa cum am promis acum la rectificare vom plăti restul sumelor şi suma de 176 milioane de lei pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Noi vom încerca să despăgubim pe toţi cei care anul acesta au încercat să facă agricultură. Dacă nu au recoltat nimic şi au întors cultura, au reînfiinţat altă cultură şi au avut alte cheltuieli, este normal să îi despăgubim şi pe ei. Tocmai pentru că ştiu că sunt situaţii punctuale diferite, trebuie să cântărim de două ori şi să luăm o decizie. Nu era normal să îi despăgubim doar pe cei care au înfiinţat culturi de toamnă. Chiar dacă efortul bugetar este foarte mare, trebuie să facem acest lucru, iar de anul viitor să ne apucăm să facem irigaţii", a mai spus Oros.

Potrivit ministrului, până la finele lunii noiembrie, atât plata avansurilor în integralitate, cât şi plata acestor măsuri de sprijin vor ajunge la beneficiari.

APIA a plătit până în prezent 850 de milioane de lei pentru despăgubirea celor 27.861 de fermieri ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, pentru o suprafaţă de 1,11 milioane de hectare. Din suprafaţa de 1,2 milioane hectare afectată de seceta cu culturi de primăvară, cea mai mare parte a fost însămânţată cu porumb şi floarea-soarelui. 

Astăzi este ultima zi pentru depunerea cererilor pentru Măsura 21, respectiv pentru ajutorul de maximum 7.000 de euro per fermă, acordat fermierilor afectați de pandemia COVID-19. 

În cadrul ședinței de Guvern de ieri, 22 octombrie, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a amintit fermierilor că astăzi mai pot depune cererile pentru acest ajutor. Potrivit ministrului, până la acest moment, s-au înscris peste 100.000 de fermieri care doresc să beneficieze de această subvenție, iar plățile se vor efectua în următoarele săptămâni, după ce se încheie controlul administrativ. 

Măsura 21 - sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de evoluția COVID-19 - este o măsură prin care se sprijină sectorul zootehnic și cel vegetal, iar cuantumul sumei este de 150 de milioane de euro, bani europeni, schema fiind notificată și aprobată de Comisia Europeană.

Potrivit APIA, potențialii beneficiari ai acestei subvenții sunt fermieri activi care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plățile directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019 și cei care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619?2015, cu modificările și completările ulterioare. 

 

 

 

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, pentru a veni în sprijinul  beneficiarilor și pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative, asupra activităților din sectorul agricol, ale răspândirii pe teritoriul României a epidemiei de coronavirus, a instituit o serie de măsuri menite să asigure flexibilizarea și fiabilizarea interacțiunii cu fermierii.

Astfel, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.89/03.04.2020 fost aprobată primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicației IPA online, mijloacelor electronice de comunicații și sistemului IACS, începând cu data de 06 aprilie 2020.

De asemenea, a fost aprobat ca centrele județene/locale APIA să primească și să administreze cererile de plată/deconturile justificative/acorde viza rentierilor agricoli aferente anului 2020 prin utilizarea mijloacelor electronice (telecomunicații).

Astfel, documentele care se prezintă la depunerea cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit la APIA, de către fermier/rentier, prin mijloace electronice (telecomunicații).

Potrivit dispozițiilor ordinului ante-menționat, documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziția solicitanților se transmit la APIA, fie de către fermier prin mijloace electronice disponibile sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a adeverințelor privind înscrierea în Registrul agricol și trimiterea acestora de către Primării pe adresele e-mail ale centrelor județene/locale APIA.

Totodată, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic (inclusiv Pachetul 8 din Măsura10) se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către fermier sau de către Oficiile județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (Adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea şi menținerea Registrului genealogic al rasei, Adeverința care certifică metisul cu rasa de carne, Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine, Adeverință eliberată de Asociația care conduce registrul genealogic al rasei solicitate la plata Pachetul 8 din Măsura10).

Documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către rentier/împuternicit/mandatar/curator sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a documentelor la primării (contractul/ele de arendare, adeverințe de reziliere, adeverinţe de confirmare a suprafeţei totale existente în proprietatea rentierului).

Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat și deconturile justificative privind masura Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.

În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene  (CJ) ale APIA.

Depunerea cererilor de plată de către fermieri se va efectua prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Masura privind bunastarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul cresterii animalelor si cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier  pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare. 

Fermierii vor crea un director cu denumirea societății și județul unde vor încărca formularul de cerere de plată și documentele aferente  perioadei pentru care solicită plată.

Funcționarii APIA CJ vor avea acces la serverul extern (FTP) și vor descărca documentele aferente fiecărui fermier. Aceste documente vor sta la baza operării datelor în aplicația electronică de gestionare a sprijinului financiar și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

După finalizarea verificărilor administrative şi aprobarea cantităților de motorină prin ordin MADR funcționarii din cadrul CJ APIA (SMS) vor emite Decizia de plată care va fi  transmisă prin mijloace electronice (poșta electronică) fermierilor.

Pentru informații detaliate privind măsurile instituite prin Ordinul nr.89/03.04.2020 accesați pagina de internet a  agenției, la adresa www.apia.org.ro.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 02 Decembrie 2019 a început efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17.069.104 milioane euro, astfel:

  • 13.415.263 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 3.049.131 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 604.710 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile vor continua în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, astfel:

  • 561.958.064 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 22.541.090 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

Astfel, statele membre pot face plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului  Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 24.06.2019, eliberează adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată (schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13), implementate de Agenţie în cadrul Campaniei 2019, respectiv pentru cei care intenţionează sa acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la insituţiile bancare și non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA.

Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2019 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13. De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 31.05.2019, Centrele Judeţene APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna aprilie 2019, aferent serviciilor prestate în luna martie și trimestrul I al anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 11.348.403 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 80 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019, un un număr de 724.801 cereri, pentru o suprafaţă de 5.884.307 hectare.

Reamintim că în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, depunerea Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 mai 2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Centrele judeţene și locale APIA vor avea PROGRAM NORMAL DE LUCRU și în weekend-ul următor, sâmbăta - 11 mai și duminică - 12 mai, cu recuperarea timpului lucrat, în condiţiile legii.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA, link: http://www.apia.org.ro/

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 8 aprilie 2019, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii decembrie si trimestrului IV 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 7.154.315 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 46 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data prezentei a efectuat plăți aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT), sectoarele vegetal și zootehnic, Campania 2018, în sumă totală de 88.844.226 euro, pentru un număr de 248.156 beneficiari.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 159/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2018, valoarea plafonului este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Cuntumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern:

ANT - Sector vegetal

Cuantum
(euro)

 
 

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil

14,7033
euro/ha

 

ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră

7,6474
euro/ha

 

ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră

 

ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun

1.487,6627
euro/ha

 

ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei

381,5147
euro/ha

 

ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr

77,8186
euro/ha

 

ANT - Sector zootehnic

 

 

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte

16,5777
euro/tonă

 

ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne

76,0774
euro/cap

 

ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

4,8503
euro/cap

 

 

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2019, sub sloganul:

APIA SUSȚINE VALORILE COMUNE EUROPENE ȘI FERMIERII ROMÂNI.

DEPUNE CEREREA UNICĂ DE PLATĂ ÎN PERIOADA 1 MARTIE – 15 MAI 2019!

În conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2019.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2019, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)”, iar la art.8 alin.1 lit.n):  „ (1) Pentru a beneficia de plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie: n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.”

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, Materiale-de-informare-anul-2019 și la Centrele județene/locale APIA.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2019, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, puteţi accesa şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti