Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

Sculptură, arhitectură, agricultură la Ferma de Artă de la Liteni

Satul sucevean Moara, comuna Liteni, a devenit un loc unic în ţară prin existenţa unei galerii de artă contemporană. Dacă în mari oraşe ale ţării galeriile de artă se închid una după alta, Marian Zidaru, sculptor, desenator şi pictor român, și soţia sa, Victoria Zidaru, a cărei operă artistică include lucrări de pictură, grafică, sculptură şi broderie, au lăsat Capitala şi s-au întors în satul natal pentru a investi în lucruri considerate adesea depăşite, cum ar fi vechea casă părintească. După ani de muncă, au clădit prima „Fermă de Artă“ din România, un spaţiu tradiţional, cu livadă cu pomi fructiferi, cu ateliere, cu o căsuţă bucovineană şi anexele sale, un spaţiu destinat întâlnirilor artiştilor, arhitecţilor şi studenţilor la arte cu meşteşugul ţărănesc şi agricultura.

Singura galerie de artă din mediul rural sucevean a pornit de la „căsuţa animalelor“

Ferma de Artă se împarte în două spaţii diferite. Primul este o gospodărie bucovineană dezvoltată şi adaptată, cu funcţiune de locuinţă pentru artişti şi rezidenţi, ateliere, spaţii de expunere şi infrastructură pentru desfăşurarea unor activităţi culturale.

Casa de locuit şi anexele au fost transformate în spaţii expoziţionale, cu lucrări care au legătură cu spaţiul din care provin cei doi creatori de frumos, Marian şi Victoria Zidaru, lucrări care îmbină meseria lor cu trăirea unei vieţi religioase, dar şi opere de artă care îmbină tehnica modernă, abstractul, cu meşteşugul ţărănesc sculptural sau pe suport textil. Este un loc pe care l-a moştenit doamna Victoria de la părinţi, plin de frumuseţe, echilibru şi armonie, pus la dispoziţia artiştilor şi arhitecţilor, fie că este vorba de nume consacrate sau studenţi. Sunt cinci spaţii expoziţionale, numite magazii, cel mai recent fiind cel în care a avut loc vernisajul unei expoziţii de fotografie a comunităţii din Liteni, un amfiteatru, care, pentru a nu fi invaziv în natură s-au coborât destul de jos pardoseala şi zona în care  se poate sta, existând astfel legătura cu natura. Toate spaţiile sunt pline de lucrări, vechea şură a devenit atelierul de lucru al domnului Marian Zidaru, iar atelierul doamnei Victoria Zidaru te întâmpină cu mirosul pânzei de in şi cânepă, ţesută manual de gospodinele din sat.

„Aici era căsuţa animalelor şi în rest era fân. A fost primul loc în care am înfipt ţăruşul când am venit. Sunt lucrări din diverse perioade, cele mai multe din anii ’90, dar şi una din 1983. Cobiliţa suspendată pe tavan este de la o mătuşă, este originală, am scris «CER».

Acest loc a apărut de la sine datorită mamei Victoriei, doamna Ionescu, care a ţinut morţiş ca acest pământ să nu se împartă, să îl ţină întreg până în ziua în care am revenit acasă şi am început să ne ocupăm de anumite reparaţii care erau absolute necesare. Văzând că locul devine din ce în ce mai interesant şi noi ne ataşam din ce în ce mai mult de acest spaţiu, ne-am gândit că primul pas ar fi o rezidenţă pentru artişti“, ne-a spus sculptorul Marian Zidaru

Artistul are nevoie de un spaţiu de atelier în care să gătească, să doarmă

Spaţiile din întreaga fermă sunt organizate pavilionar, nu există o construcţie mare în care se organizează totul. Ceea ce au găsit cei doi soţi în locul acesta au păstrat, iar ceea ce s-a făcut nou este în acelaşi spirit al locului, folosind materialele tradiţionale pentru construcţii, respectiv lemnul şi lutul şi forţa de muncă locală.

„Spaţiul în care ne aflăm este împărţit în cinci pavilioane pe care le numim magazii, chiar şi casa veche am numit-o magazie. M5 este singura galerie în care se şi găteşte (bucătăria), dar jumătate este galerie de artă, pentru că am mers pe principiul că artistul nu are nevoie de dormitor, de sufragerie, de bucătărie etc., ci de un spaţiu de atelier în care să gătească, să doarmă. Pe acest principiu ne-am construit noi existenţa chiar şi la Bucureşti încă din timpul facultăţii.

Locuiam la un bătrânel foarte simpatic, fost farmacist în perioada interbelică, care, ca prin minune, şi-a salvat una dintre case aflată într-un loc foarte bun, pe strada Alexandru Sahia, acum Jean Louis Calderon. El închiria toate camerele la artişti, pe ateliere. Pentru că noi nu ne permiteam mai mult, am închiriat o cameră în care lucram şi dormeam. Pe acest principiu am continuat şi în acest loc. De aceea putem să deschidem toate aceste magazii spre vizitare. Dar să nu vă mire că într-un loc veţi vedea o cămaşă aruncată pe o sculptură, o căciulă pusă pe un alt obiect. Asta dă farmecul locului. Am făcut un stil din ceea ce nu am putut schimba; ce nu poţi să schimbi trebuie să accepţi. Şi s-a dovedit a fi o idee foarte bună“, consideră Marian Zidaru.

„Casa cu aripi“, prima construcţie dintr-un complex artistic realizat pe trei hectare de teren

Cel de-al doilea spaţiu este un teren de trei hectare, aflat nu departe de gospodărie, fiind locul viitorului complex artistic ce va cuprinde: ateliere-locuinţă pentru rezidenţi, spaţii pentru expunere şi evenimente culturale, un muzeu ce va conţine lucrări din întregul parcurs artistic al sculptorilor Victoria şi Marian Zidaru. Terenul de 3 hectare conţine actualmente o plantaţie de nuci şi o primă locuinţă-atelier, de tip arhitectură experimentală, în stadiu de structură închisă, realizată în cadrul unui proiect-pilot, şi un al doilea exerciţiu de sculptură-arhitectură în jurul fântânii.

În această nouă locaţie a Fermei de Artă o echipă de arhitecţi (Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, Andrei Tache) clădesc împreună cu sculptorii Marian şi Victoria Zidaru proiectul Triunghi – arhitectură – sculptură – agricultură, un ansamblu de locuinţe, galerii de artă modulare, săli de conferinţe, ateliere şi spaţii pentru concerte, într-o concepţie de ecologie culturală şi umană.

Despre Casa cu aripi, prima construcţie de la Triunghi, ne-a vorbit arhitecta Alexandra Culescu, cea care a gândit a realizat proiectul împreună cu alţi câţiva colegi arhitecţi.

„Am încercat să dăm drumul la o serie întreagă de căsuţe care vor găzdui locuinţe de lucru pentru artişti, spaţii de adunare şi expoziţionale, poate şi un muzeu. Casa este inspirată din şurile de pe lângă casele de aici; am încercat să fie în tradiţia locală, dar să nu fie o pastişă şi să dea un pic de speranţă acestui loc, o casă cu aripi, aripile făcând legătura între spaţiul interior, destinat artistului, şi spaţiul exterior, care va fi întreaga gospodărie. Această căsuţă are atât spaţiu de odihnă, de lucru, cât şi spaţiu de expoziţie; va fi pentru un rezident artist”, a precizat arhitecta Alexandra Culescu.

Proiectul Triunghi – Sculptură – Arhitectură – Agricultură a deschis ferma de artă pentru public

În perioada 16-29 august, la Ferma de artă din satul Moara s-a desfăşurat workshopul de sculptură – arhitectură Triunghi – Sculptură, Arhitectură, Agricultură.

Timp de două săptămâni, aici au avut loc prezentări de carte, cea mai interesantă fiind cea a volumului. Marea lume mică, care poartă semnătura arhitecţilor Alexandra Mihailciuc şi  Alexandra Culescu (o carte-joc recomandată copiilor şi familiei, cu un text de citit pe două dimensiuni, mesaje şi simboluri care te provoacă să le descoperi, cu istorii de citit şi provocări ascunse pentru ochi curioşi, o carte despre case şi visele lor, despre obiecte preţioase şi ale lor făuritori), vernisaje comunitare, proiecţii de filme de autor, s-au experimentat proiecte arhitecturale şi artistice. Proiectul, cofinanţat de AFCN, a fost coordonat de arhitecţii Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, Andrei Tache împreună cu artiştii vizuali Marian Zidaru, Victoria Zidaru şi Dan Sandu şi partenerii: Atelier Zidaru, Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Nord-Est, Asociaţia Designers, Thinkers, Makers, Primăria Moara.

Workshopul s-a încheiat pe 29 august cu o prezentare a proiectului susţinută de sculptorul Marian Zidaru şi de arhitecta Alexandra Mihailciuc, o expoziţie de fotografie istorică a comunităţii din Liteni – Culorile trecutului şi un recital de chitară clasică a arhitectului Tudor Irimescu, absolvent şi al unei şcoli de muzică şi cu o vastă experienţă concertistică de 12 ani.

„Aşteptăm această zi de şapte-opt ani, nu suntem complet gata, dar suntem vizitabili. Ferma de artă se deschide cu proiectul Triunghi, Sculptură – Arhitectură – Agricultură şi cu o expoziţie despre satul Liteni“, ne-a spus Marian Zidaru

Mediul urban şi cel rural, două realităţi care se ating fără să se intersecteze

În perioada workshopului, studenţi, arhitecţi şi meşteri ai satului au confecţionat chirpici, au ridicat un spaţiu care pune în valoare fântâna, s-a lucrat ceramică, realizarea infrastructurii în acest al doilea spaţiu devenind prilej de întâlnire interdisciplinară între lumea artelor (arhitecţi, artişti plastici), motorul formativ (pentru studenţi şi săteni deopotrivă), loc de experiment, de expresie şi dezvoltare culturală.

„Noi căutam un loc pentru experimente de arhitectură şi pentru a învăţa ce înseamnă arhitectura şi drumul de la schiţă la realitate. Ca arhitecţi lucrăm foarte mult abstract în facultate şi nu înţelegem foarte clar anumite lucruri, iar când ieşim din şcoală dăm peste o nouă realitate şi trebuie să compensăm această carenţă. Căutăm mereu noi teritorii de explorare şi oameni deschişi către aceste aventuri şi nu este foarte uşor să îi găseşti, iar dacă îi găseşti, sunt în zona asta de artă, arhitectură. După ce am făcut primul exerciţiu mai pragmatic de zidărie am înţeles foarte multe despre proiectele de zidărie pe care doar le desenăm şi nu le executăm.

Al doilea lucru care ne-a adus aici era o observaţie pe care am avut-o: mediul rural şi mediul urban sunt două realităţi care, cumva, se ating fără să se intersecteze cu adevărat. Încercăm să scurgem cât mai mult dintr-un loc în celălalt şi să luăm ce e mai important din ele şi să le împrietenim.

Ne propunem să punem umărul şi la ceea ce s-ar putea numi şcoala satului. Asta însemna să facem ateliere cu copii din sat, teatru de umbre, pictură, desen, lecţii despre icoane, despre pristolnice. Sunt atâtea lucruri absolut fabuloase care te formează ca om indiferent de drumul  pe care îl alegi mai departe în viaţă.

Un al treilea lucru pe care ni l-am propus prin acest proiect, consecinţă şi a altor proiecte, este lansarea unei publicaţii. Prin prima publicaţie de artă în mediul rural  încercăm să vorbim despre artă unui public divers“, ne-a spus arhitecta Alexandra Mihailciuc.

Până unde poate merge compromisul între modern și tradiţional?

Comuna Moara s-a urbanizat, au apărut case de odihnă ale celor care locuiesc în Suceava, doar Liteniul a mai rămas în proporţie de 60% rural.

„Nu ştiu cât va mai rezista în acest fel pentru că sunt o serie de facilităţi pe care le oferă tehnologia modernă, chiar şi noi avem tot felul de dispozitive şi aparate pe care încercăm să le integrăm cât de cât într-o atmosferă rurală. Ceea ce încercăm la Triunghi este să găsim soluţii în acest sens. Nu este simplu, este foarte greu să pui panouri solare pe o şură cu şindrilă. Nu se poate aşa ceva, nu au ce căuta panourile acolo şi atunci trebuie să faci un compromis. Până unde faci acest compromis, până unde laşi de la tine, până unde îţi impui punctul de vedere? Asta căutăm aici, asta încercăm cu aceşti tineri şi cu studenţii care vin în practică“, ne-a mărturisit Marian Zidaru.

Bucovina, zona unde se amestecă sacrul cu profanul, tradiţia cu modernismul

Forma artistică pură, ce populează spaţiul, trecând prin tehnicile specifice lemnului împreună cu capacitate expresivă a sculptorului Marian Zidaru, creaţiile vieţuirii în echilibru cu natura şi cu Dumnezeu, ale iertării, renaşterii şi ale devenirii împletite creativ de Victoria Zidaru sunt predate, într-o formă academică, arhitecţilor, care, infuzează propriul meşteşug cu un adaos de semnificaţie prin folosirea structurilor vizuale arhetipale împletite creativ cu o sete autentică a redescoperirii formei prin înglobarea meşteşugului popular în repertoriul tehnic şi simbolic abordat.

Întâlnirea celor două profesii, artist – arhitect, naşte o abordare specifică a materiei, numită „sculptură-arhitectură“, utilitară şi expresivă deopotrivă, arhaică prin tehnică şi contemporană prin filtrul critic al protagoniştilor, un parcurs ce poate naşte soluţii la relativul impas vizibil astăzi atât în arhitectură şi arte plastice, cât şi în sfera meşteşugurilor tradiţionale din România.

„Galeria pe care tocmai am deschis-o prin vernisajul expoziţiei dedicate satului Moara este destinată expoziţiilor temporare de artă contemporană în special şi, nu în ultimul rând, artiştilor din Suceava. Sperăm ca întreg spaţiul să fie sub tutela Muzeului de Artă Recentă din Bucureşti, pe scurt Muzeul Mare. Avem discuţii în acest sens cu patronul muzeului, Roger Akoury, şi cu directorul muzeului, Erwin Kessler, care au vizitat locul acesta şi au afirmat că este o idee foarte bună pentru artiştii străini care vin în rezidenţă la Muzeul Mare să facă şi un popas în Bucovina, fiind zona cea mai interesantă din România, unde se amestecă sacrul cu profanul, tradiţia cu modernismul, toate într-o măsură foarte echilibrată“, a precizat Marian Zidaru.

Proiectul îşi propune să exploateze la maximum acest spaţiu, generând un complex de activităţi diferite, fiecare cu specificul, publicul, valenţele şi obiectivele sale, ca bază nutritivă pentru o creştere organică, viguroasă în ediţiile următorilor ani, sperând într-o permanentizare a  unei acţiuni de tip festival cultural care să crească de la an la an.

„Aici au venit artişti din diverse colţuri ale lumii; primul a fost un arhitect din America, care a vrut să vadă cum arată o fermă din România. Apoi au început să vină artişti din Germania, din Suedia, din Franţa, dar cei mai mulţi au fost din România, în special artişti tineri“, ne-a mărturisit Marian Zidaru.


Cuplul de artişti Marian şi Victoria Zidaru și-au expus lucrările în mai multe ţări România, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Grecia, Coreea de Sud şi Statele Unite ale Americii, precum şi în multe muzee ale lumii, propunând o înnoire morală, ascetică şi spirituală, prin arta antimodernă, arhaică, primitivă şi tradiţională, prin jocul subtil cu obiectivele tradiţiilor.


Silviu Buculei

GALERIE FOTO

  • Publicat în Traditii

Agricultura, silvicultura și pescuitul în Japonia

Agricultura, silvicultura și pescuitul constituie sectorul primar al industriei economiei japoneze împreună cu industria minieră japoneză, dar împreună reprezintă doar 1,3% din produsul național brut. Doar 20% din pământul Japoniei este potrivit pentru cultivare, iar economia agricolă este puternic subvenționată.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au dominat economia japoneză până în anii ’40, dar ulterior au scăzut în importanță. La sfârșitul secolului al XIX-lea (perioada Meiji), aceste sectoare reprezentau peste 80% din ocuparea forței de muncă. Ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut în perioada dinainte de război, dar sectorul a fost în continuare cel mai mare angajator (aproximativ 50% din forța de muncă) până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost scăzut în continuare la 23,5% în 1965, 11,9% în 1977 și la 7,2% în 1988.

Importanța agriculturii în economia națională a continuat ulterior declinul rapid, ponderea producției agricole nete în PNB reducându-se definitiv între 1975 și 1989 de la 4,1% la 3% la sfârșitul anilor ’80. 85,5% din fermierii japonezi au fost, de asemenea, angajați în ocupații în afara agriculturii, iar majoritatea acestor fermieri cu timp parțial și-au câștigat cea mai mare parte a veniturilor din activități nonagricole.

Boom-ul economic al Japoniei, care a început în anii 1950, i-a lăsat pe fermieri mult în urmă atât în ​​domeniul veniturilor, cât și al tehnologiei agricole. Aceștia au fost atrași de politica de control alimentar a guvernului, în baza căreia prețurile ridicate ale orezului erau garantate, iar fermierii au fost încurajați să crească producția oricărei culturi la alegere.

Fermierii au devenit producători în masă de orez, transformând chiar și propriile grădini vegetale în câmpuri de orez. Producția lor s-a umflat la peste 14 milioane de tone metrice la sfârșitul anilor 1960, rezultat direct al unei suprafețe cultivate mai mari și al unui randament crescut pe unitate de suprafață datorită tehnicilor de cultivare îmbunătățite.

S-au dezvoltat trei tipuri de gospodării agricole: cele care se ocupă exclusiv de agricultură (14,5% din cele 4,2 milioane de gospodării agricole din 1988, de la 21,5% în 1965); cele care obțin mai mult de jumătate din veniturile lor din fermă (14,2% în scădere de la 36,7% în 1965) și cele care se ocupă în principal de alte locuri de muncă decât cele agricole (71,3%, în creștere față de 41,8% în 1965).

Pe măsură ce tot mai multe familii de ferme s-au îndreptat către activități neexploatatoare, populația fermelor a scăzut de la 4,9 milioane în 1975 la 4,8 milioane în 1988.

Rata de scădere a încetinit la sfârșitul anilor ’70 și ’80, dar vârsta medie a fermierilor a crescut la 51 de ani până în 1980, cu douăsprezece ani mai mare decât angajatul mediu industrial.

Și astăzi femeile agricultori sunt peste numărul fermierilor de sex masculin. Datele guvernamentale din 2011 au arătat că femeile erau mai mult de trei sferturi din totalul celor care se ocupau cu agricultura.

George Scripcariu

  • Publicat în Magazin

59 de doamne fermier au inceput cursurile online ale programului inovativ TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience

Inscrierile în program au avut loc în perioada 1-31 iulie. Pe platforma online a site-ului Corteva  s-au înscris 59 de doamne fermier, care au fost validate și care vor participa la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea experţilor şi a mentorilor din domeniu, compusă din leaderii de cursuri din partea Corteva Agriscience și leaderii de cursuri din partea Star Performining.

Lansat în România la 1 iulie 2020, Talenta este un program gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare din mediul rural. Programul se adresează femeilor care lucrează în agricultură şi locuiesc în zonele rurale, indiferent de statut şi domeniul de activitate, care doresc să implementeze proiecte de dezvoltare şi sunt hotărâte să facă din afacerea lor o afacere sustenabilă, dinamică şi competitivă, precum şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc.

In perioada următoare, între 3 august - 14 septembrie, doamnele înscise în program vor parcurge cursurile online, care vor conține 17 cursuri segmentate în două module – 10 cursuri de Business și 7 cursuri Agri-Business. Programul online a fost construit de o echipă formată atât din experți Corteva, cît și de consultanți Starperformining.

Scopul acestui program online de învățare este de a oferi posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri în Agri-Business. Conceptele din modulul de business oferă suport în dezvoltarea competențelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, iar conceptele modulului de Agri-Business ajută în extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de porumb, floarea soarelui, rapiță, cereale, viticultură, cartof.

“Considerăm că femeile au avut și vor avea un rol determinant în dezvoltarea agriculturii în țara noastră. Implicarea, tenacitatea și inspirația de care dau dovadă în producerea de hrană, nu numai în așezarea ei pe masa familiei, ne-a determinat să le implicăm în acest proiect de perfecționare a cunoștințelor lor, și de ce nu, de a le ambiționa să demonstreze încă o dată că au capacitatea și puterea de muncă într-un domeniu vitreg, cum este agricultura.” a menționat Maria Cirja, Marketing Manager Corteva Agriscience Romania& Moldova 

Echipa de experți Corteva este compusă din: George Andron, Ana Maria Pascariu, Andrei Ciocoiu, Ion Mutafa, Valentin Mihai, Alfred Stefan, Jakab Arpad și Alexandru Staicu.

Echipa de consultanți Starperformining este compusă din Radu Dumitru Stanescu, Andra Chiru, Dan Rusu, Daniela Necefor, Cristina Costăchescu și Iulia Teodorescu, Marius Dan, Adrian Marinică.

TalentA

Dupa finalizarea instruirii, prin parcurgerea cursurilor și acumularea de cunoștiinte noi, în perioada 14 septembrie - 10 octombrie, Corteva Agriscience va asigura suport pentru construirea și  implementarea celor mai bune planuri de afaceri. Proiectele trebuie să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor.

Vor fi premiate 3 proiecte, cu o valoare totală de 12.000 $:

  • locul I – 5.000 $,
  • locul II – 4.000 $,
  • locul III – 3.000 $.

Ceremonia de Premiere va avea loc pe 15 octombrie 2020 - Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural – data la care vor fi anunțate câştigătoarele concursului.

Lista doamne fermier înscrise în program:

Nr crt

Prenume si prenume

Societate

Județ

Localitate

1

Felicia Onea

II Onea Felicia

Suceava

Falticeni

2

Maria Ciolan

PFA Ciolan Maria Victoria

Sibiu

Șura Mică

3

Roxana Posa-Pascu

SC Agrotechnik Farming SRL

Sibiu

Valea Viilor

4

Piroska Vesmas

SC Pharmaplant SRL

Sibiu

Boarta

5

Steluța Ionela Cojocaru

Cojocaru Steluța Ionela Întreprindere Individuală

Constanța

Cochirleni

6

Gergely Maria

Farmer

Harghita

Ulcani

7

Daniela Rădulescu

Asociația Vatra cu idei

Vâlcea

Nicolae Bălcescu

8

Oana Prodan

Agritoni Expert Srl

Ialomita

Marculesti

9

Anca Hurjui

Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania

Bucuresti

Bucuresti

10

Mihaela Linte

PFA Linte Mihaela

Arges

Comuna Harsesti

11

Elena-Evelina Pirgariu

Vegrom 888 SRL

Gorj

Dragoieni

12

Mihaela Grozavu

SC Dream Art World Srl / Ferma Grozava

Iasi

Muncelu de Sus

13

Maria Maruni Codrea

Codrea Maria Maruni întreprindere individuală

Satu Mare

Draguseni

14

Veronica Sanda Chedea

Statiunea de cercetare dezvoltare pentru viticultura si vinificatie blaj (scdvv blaj)

Alba

Blaj

15

Madalina Popescu

SC Mcagrotierra SRL

Constanta

Cobadin

16

Rebeca Priscila Forogau

Asociatie de Familie

Bihor

Pagaia

17

Cornelia Mihaela Leticai

Agrostar Tabac cev srl

Galati

Beresti Meria, Sat Slivna

18

Ioana Apan

Apan Ioana Florica II

Satu Mare

Apa

19

Masinca Mirela Tanase

PF Masinca Mirela Tanase

Calarasi

Dor Marunt

20

Gheorghina Letiţia Buda

Nu detin societate

Bihor

Cauasd

21

Niculina Micu

PF

Constanta

Ostrov

22

Maria Alexandra Grosu

Nu detin societate

Buzau

Rușețu

23

Murgoci Ionela

Mur Trading SRL

Iasi

Popesti

24

Szabó  Beáta

Szabó j Beáta ii

Satu Mare

Ser

25

Violeta Corina Moraru

Morar Pan Com

Calarasi

Perisoru

26

Ana-Maria Maris

IF

Cluj

Gilau

27

Delia Drinovan

Drinovan Alina Delia PFA

Timis

Biled

28

Luminita Andreea Bodea

Agricultura

Cluj

Măguri Răcătău

29

Cecilia Costea

Agrostea Product

Alba

Pianu de jos

30

Consuela Matveev

Antiope Farm SRL

Constanta

Nazarcea , Poarta Alba

31

Marilena Cojocaru

PF Cojocaru Marilena

Olt

Dobretu

32

Nemes  Zsuzsanna

DAJ Covasna

Covasna

Sfantu Gheorghe

33

Oana Roxana Sidor

Farmilia Food SRL

Arad

Nadlac

34

Olivia Daniela Pristavita

I.I. Pristavita Olivia Daniela

Iasi

Ruginoasa

35

Maria Rafaela Saidan

SC Yuletide Agro SRL

Timis

Dudestii vechi

36

Elena Carson

SC Sgrokrs SRL

Vaslui

Fălciu

37

Nita Andreea Maria

PFA Nita Maria Andreea

Botosani

Vlasinesti

38

Tania Pantea

familiara

Cluj

Cluj-Napoca

39

Roxana Luminita Rosculet

Cooperativa Agricolă Jilavele

Ialomita

Jilavele

40

Sabina Iancu

SC Asiagro company

Braila

Ianca

41

Lia Geta

Lia Geta

Teleorman

Islaz hu

42

Denisa Vasilica Ciobriș

P. F. A. Ciobriș Denisa Vasilica

Bihor

Boiu

43

Silvia Boghean

SC Vinifruct Copou

Iasi

Răducăneni

44

Cilia Florea

Propriu

Bacau

Casin

45

Georgiana Dinca

Statiunea de cercetare dezvoltare pentru pomicultura Voinesti

Dambovita

Voinesti

46

Maria Madalina Costache

Costache Maria Madalina PFA

Vrancea

Sat Olareni

47

Mariana Cretu

SC Agromag Com SRL

Teleorman

Calmatuiu

48

Georgiana Minzat

Copalau

Botosani

Copalau

49

Ionascu Ramona andreea

II Ionascu D Ramona Andreea

Vaslui

Cantalaresti

50

Corina Alexe

Alexe V Corina Intreprindere Individuala

Vrancea

Vanatori

51

Victorita Toader

PFA Toader Victorita

Dambovita

Voinesti

52

Marina Steolea

familiara

Dolj

Dabuleni

53

Chesnoiu Elena

II Chesnoiu Elena

Olt

Bobdrea

54

Ildiko Krekes

Sara Marta srl

Alba

Alba Iulia

55

Alina Mateescu

PFA

Dambovita

Oncesti

56

Andreea Popirda

USAMV IAȘI

Iasi

Hârlău

57

Cintia Colibaba

USAMV Iasi

Iasi

Iasi

58

IRINA-DANIELA FLOREA

AGRO VISION S.R.L.

BACAU

BACAU

59

Simona Pirvan

II Pîrvan Simona

 Dambovita

Voinesti

Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook

Iniţiatorul şi coordonatorul programului TalentA: Corteva Agriscience Romania

Partener la organizarea programului TalentA: Star Perfomining

Domeniul agrar poate deveni locomotiva cercetării și dezvoltării

Cercetarea și dezvoltarea din agricultură vor putea constitui în următorii ani locomotiva întregului domeniu, după cum spune Csaba Éber, directorul economic al companiei Malagrow. El consideră că, în timp ce diferitele ramuri economice se confruntă cu dificultăți în perioada asta incertă și nu de puține ori recurg la tăierea fondurilor de dezvoltare, agricultura relativ stabilă rămâne pe mai departe un domeniu de perspectivă în acest sens. Așadar, inovarea în domeniu nu dă semne de încetinire. Elanul inovator probabil nu va fi frânt nici de criza curentă care până la urmă și-a făcut resimțită prezența și în acest domeniu.

„Ne așteptăm la repetarea scenariului crizei globale din 2008. Agricultura pare să fie și de această dată, pe toată durata crizei actuale, ramura economică care va rămâne pe baricade și chiar mai mult decât atât. Va constitui locomotiva inovației pentru că are capacitatea de a se finanța în continuare“, explică Csaba Éber. În opinia managerului economic al firmei Malagrow preocupat de găsirea celor mai noi soluții pentru suplimentarea substanțelor nutritive, sectoarele economice aflate în dificultate sunt nevoite să reducă fondurile alocate pentru dezvoltare, însă agricultura rămâne stabilă, de aceea se așteaptă ca studiile, cercetările științifice și inovările tehnologice să iasă chiar mai mult în evidență în următorii ani. „Inovarea în domeniul agrar a dat rezultate incredibile chiar și în anii, deceniile trecute. Acum rezultatele pot fi mai evidente pentru că în această perioadă de criză foarte multe sectoare nu-și permit să finanțeze programe de cercetare de anvergură“ – a ținut să precizeze. Poate cel mai concludent exemplu pentru ilustrarea tenacității cu care se lucrează în cercetarea agricolă în pofida crizei cauzate de coronavirus este dat de complexul de laboratoare al firmei Valagro din Italia care se află în curs de construcție. Complexul va fi unul dintre centrele de excelență în cercetare și dezvoltare agricolă și, în ciuda limitărilor impuse de epidemie, va fi finalizat în acest an. În calitate de partener al Valagro putem vedea cu claritate că efectele negative ale evenimentelor din Italia nu au împiedicat continuarea cercetărilor din regiune.

O perspectivă pe termen lung

Csaba Éber este de părere că domeniul cercetării și dezvoltării este extrem de important în agricultură, mai ales pe termen lung. Actorii de vârf din agricultură și centrele de cercetare, companiile partenere și-au asumat această perspectivă și își desfășoară activitatea ca atare deja de decenii bune. Însă se pare că domeniul devine chiar mai dinamic în acești ani și nici actuala criză economică nu o va putea opri sau încetini.

Deși economia în general trece printr-o perioadă dificilă în care activitățile se desfășoară tot mai greu, domeniul C+D lucrează în continuare. „Este și va fi nevoie de aceste activități și există în continuare oportunități de finanțare și fonduri dedicate“ – precizează Csaba Éber.

Nevoi globale

Creșterea rapidă a populației în diferite părți ale globului și nevoile tot mai speciale ale unei clase de mijloc tot mai numeroasă sunt doi dintre factorii importanți care motivează cercetările din domeniu. Nevoia de alimente sănătoase și variate ne obligă să găsim soluții pentru creșterea capacității și eficientizarea producției. Răspunzând acestor nevoi, structura agriculturii, profesionalizarea metodelor utilizate și îmbunătățirea randamentului s-au schimbat extrem de rapid în ultimii ani și au acumulat un rezervor imens de posibilități accesibil și în anii ce vin. De aceea experții vorbesc de o nouă revoluție agrară care se desfășoară chiar sub ochii noștri. Ne așteptăm ca elanul inovator și de dezvoltare agricolă să nu fie frânt nici în anii următori.

Ion BOGDAN

TalentA - Program gratuit de instruire destinat femeilor inovatoare din agricultură, lansat în România

Cine se poate înscrie la acest program?

Femeile care lucrează în agricultură şi locuiesc în zonele rurale, indiferent de statut şi domeniul de activitate, care doresc să implementeze proiecte de dezvoltare şi sunt hotărâte să facă din afacerea lor o afacere sustenabilă, dinamică şi competitivă, precum şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc.

Detalii despre programul TalentA

În România, Corteva Agriscience va contribui prin programul TalentA la dezvoltarea comunităților rurale. Astfel, prin intermediul microproiectelor înscrise în acest program de investiții se urmărește securitatea alimentară prin:

  • asigurarea hranei necesare și combaterea foamei;
  • asigurarea accesului la apă potabilă;
  • susținerea risipei alimentare;
  • combaterea schimbărilor climatice;
  • conservarea ecosistemelor.

Ce înțelegem prin securitatea alimentară? Asigurarea hranei zilnice a tuturor oamenilor. Mai bine spus, orice om, în orice moment trebuie să aibă acces fizic, economic și social la hrană suficientă, sănătoasă și diversificată astfel încât să îi acopere așteptările, dar mai ales nevoile  alimentare care să-i asigure o viață sănătoasă.

Microproiectele depuse în cadrul programului TalentA trebuie să se raporteze la beneficiul adus mai multor oameni, deci al unei întregi comunități, nu trebuie tratate individul. Pentru ca acest lucru să devină posibil sunt necesare parteneriatele, cum ar fi cele cu diverse ONG-uri și astfel se poate ajunge la îndeplinirea obiectivelor precum:

  • Dezvoltarea de programe alimentare diverse și durabile;
  • Asigurarea accesului la hrană/alimente tuturor persoanelor, indiferent de veniturile de care dispune;
  • Promovarea unui sistem de viață sănătos;
  • Contribuie la dezvoltarea comunităților locale și la crearea de noi oportunități de colaborare;
  • Dezvoltarea economică locală și încurajarea consumului de alimente obținute pe plan local și regional;
  • Crearea de parteneriate între fermieri / producători locali și consumatori, astfel încât micile afaceri de familie să prospere;
  • Promovarea unui mediu de lucru plăcut, care să includă condiții prielnice de muncă și mijloace convenabile de trai pentru fermieri și reprezentanții sistemului alimentar;
  • Crearea de programe educaționale (ex: ziua porților deschise, Școala Altfel).

Abordarea securității alimentare trebuie să includă următoarele strategii:

  • Reprezentare diversă în cadrul comunității;
  • Parteneriate de colaborare pentru luarea deciziilor;
  • O perspectivă clară asupra sistemului alimentar care să conducă la abordări integrate ale problemelor locale;
  • Concentrarea pe abordarea nevoilor comunităților cu venituri mici și marginalizate.

Exemple de proiecte de securitate alimentară în comunități:

  • ajutorarea persoanelor cu venituri mici să aibă acces la alimente proaspete și sănătoase, precum și la apă potabilă;
  • promovarea piețelor/ târgurilor locale pentru a crește încrederea comunității;
  • introducerea mai multor alimente locale în școli;
  • creșterea vânzărilor de alimente locale;
  • sprijinirea proiectelor comunitare care generează locuri de muncă și îmbunătățesc accesul la hrană sănătoasă;
  • consolidarea infrastructurii alimentare locale;
  • susținerea programului de la fermă la școală;
  • evenimente agricole care creează oportunități pentru construirea comunității și dezvoltarea abilităților de lucru;
  • inițiative care să ofere fermierilor posibilitatea de a dona produse persoanelor nevoiașe;
  • oportunități de muncă voluntară și răsplătirea ei prin donații;
  • crearea unor parteneriate între cooperativele de profil și cei care dețin afaceri de familie;
  • implementarea și adaptarea sistemelor de irigații în zone secetoase și aride;
  • crearea de cooperative alimentare ca instrument de consum durabil;
  • crearea unor ferme/grădini în școli, apoi produsele obținute să fie donate ori comercializate;
  • crearea unei rețele de voluntari care să împartă gratuit alimente
  • curățarea și îmbunătățirea sănătății pajiștilor dintr-o comunitate, astfel încât locuitorii să poată asigura animalelor hrana sănătoasă pe termen lung.

Pentru mai multe informatii referitoare la programul TalentA accessati site-ul Corteva Romania.

Ministrul Adrian Oros: Camerele Agricole trebuie să fie private 100%

Aflat la cârma unuia dintre cele mai complexe ministere ale României, Nechita-Adrian Oros este un om destul de ocupat. Pentru că l-am rugat să ne acorde un interviu, ministrul Oros ne-a primit după orele de program, la ora 18:00. Într-o seară de luni, când ar fi putut să facă orice altceva, Adrian Oros a răspuns la toate întrebările pe care echipa noastră i le-a adresat. În tot acest timp, în geamul biroului în care ne aflam – toți cei patru membri ai echipei Lumea Satului, ministrul Oros și colega sa de la Departamentul de comunicare, Raluca Panait – ploaia timidă își cerea parcă iertare pentru absența sa care a secat pământul multor agricultori.

În timpul discuțiilor, ministrul ne-a răspuns cu detalii la întrebări referitoare la legislația din domeniu (pentru cei care nu știu, Adrian Oros are inclusiv experiență de membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, acolo unde se „plămădesc“ legi), probleme întâlnite în teren și discuțiile cu fermierii, camerele agricole și necesitatea înființării acestora, cooperative agricole, promovarea produselor românești, seceta și refacerea sistemului de irigații, protecția plantelor, bănci de gene, vânzarea terenurilor agricole și legea ce reglementează acest subiect de interes pentru români, zootehnie și protejarea raselor românești, educație, cercetare, investiții.

Cadru didactic de 30 de ani, ministrul Oros spune că educația este una dintre cele mai importante și urgente măsuri de reglementat temeinic pentru ca România să fie acea țară normală pe care o dorim cu toții. Dar pentru aceasta trebuie să fim conștienți că fiecare pas este important. Unul dintre acești pași este și modificarea curriculei. Nu de alta, dar ar fi păcat ca elevii să știe practic despre ultimele tehnologii și să fie nevoiți să învețe teorie despre utilaje care nu se mai folosesc, de pildă. 

Iar acești pași se referă nu doar la învățământul ce pregătește forța de muncă în agricultură și domenii conexe, ci în toate zonele.

Învățământul dual, soluție pe termen mediu și lung

Învățământul agricol, încă departe de cerințele unei agriculturi moderne, ar putea fi salvat prin proiectul-pilot ce pare să dea roade – învățământul dual. O simbioză între fermieri și tinerii care își doresc să lucreze în domeniu, în țară, fără a mai fi nevoiți să plece către alte zări, învățământul dual reprezintă alternativa liceelor agricole. Putem spune și că este singura soluție.

De ce învățământ dual și nu licee agricole? Ei bine, pentru că acestea ar avea sprijinul necesar, material și financiar din partea celor interesați să beneficieze de forță de muncă bine pregătită profesional în fermele autohtone. De altfel, învățământul agricol este ruinat și departe de practică. În calitate de profesor universitar, ministrul Adrian Oros știe mai bine decât oricine că actualele școli agricole nu au cum să pregătească rapid forța de muncă de care au atâta nevoie fermierii români.

Potrivit ministrului Agriculturii, acest tip de învățământ dual este o modalitate care funcționează peste tot în lume. Adrian Oros știe destul de bine cum stau lucrurile prin alte părți nu doar în calitatea sa de ministru; mai are trei frați care locuiesc în alte țări.

De asemenea, spune că, la toate întâlnirile pe care le-a avut cu fermierii, forța de muncă a fost una dintre cele mai acuzate probleme. Capitalul uman este cel mai important, iar soluția realistă este un parteneriat stabil între agenții economici și instituțiile de învățământ.

„Toată lumea, indiferent de domeniul de activitate, caută oameni profesioniști, buni și responsabili. Este foarte important, pentru orice tip de fermă, să aibă forță de muncă pe care să se poată baza“, spune ministrul Adrian Oros.

Mai mult decât atât, învățământul dual rezolvă și problema banilor care s-ar cheltui fără rost și care oricum lipsesc dintr-un buget sărăcit, din care se tot ia inclusiv pentru probleme neprevăzute. Pandemia de coronavirus și tot ce înseamnă această problemă reprezintă o lovitură grea pentru „buzunarul“ tot mai golit al țării noastre frumoase, dar tot mai sărace...

Astfel, în loc să se cumpere terenuri pentru realizarea de ferme și să se investească în utilaje și angajați, elevii și studenții pot face practică direct în fermele care deja există și care sunt dotate cu utilaje de ultimă oră. Fermierul care își cultivă pământul folosește cele mai moderne utilaje pentru că are nevoie de ultimele tehnologii pentru a fi eficient și pentru a rămâne pe piață.

Practic, fermierii își pregătesc oamenii de care au nevoie și pe care îi vor angaja imediat după terminarea studiilor. Și, de altfel, cine poate fi cel mai bun profesor, dacă nu practicianul?

Acest tip de învățământ dual se poate practica și dacă nu este instituționalizat, mai spune ministrul, pentru că fermierii vin chiar ei către sistemul de învățământ și iau în practică elevi.

Pentru a se putea realiza, este nevoie de o bună comunicare. Apoi totul vine de la sine: parteneriat între administrația publică, unitatea de învățământ și fermieri.

Iar acest învățământ dual este posibil și dacă statul nu are vreo intervenție, știut fiind că, în multe cazuri, statul mai mult încurcă. Cum ar fi, de pildă, camerele agricole, despre care ministrul spune că trebuie să fie private.

Direcțiile Agricole Județene, numai la noi

Despre Camerele Agricole și utilitatea lor se vorbește de mulți ani. Astfel de entități sunt importante pentru fermieri în general, așa cum spune ministrul Adrian Oros, iar pentru cei mici cu atât mai mult.

De ce Camere Agricole? Pentru că pot fi de un real folos chiar și pentru autoritățile din domeniu întrucât sunt conduse de fermieri, buni cunoscători ai realităților din zonele lor de activitate.

Mai mult, aceste camere agricole pot contribui și la îmbunătățirea legislației în funcție de ceea ce se întâmplă concret în teren. Pentru aceasta, este nevoie să se treacă la treabă, depășindu-se stadiul discuțiilor fără rezultate. Ministrul Oros pornește de la ideea că fermierii și agricultorii trebuie să fie consiliați și sprijiniți pentru a putea fi eficienți și pentru a-și putea continua activitatea. Ca peste tot în lume, camerele agricole trebuie să fie private 100%, după cum explică ministrul.

Soluția găsită de Oros este poate și singura: transformarea Direcțiilor Județene Agricole în Camere Agricole.

„Nu există nicăieri în Europa așa ceva (Direcții Agricole Județene – n. red.). Toată activitatea din agricultură este privată. Ce să caute o Direcție Agricolă? Să facă ce? Să facă niște statistici...“, explică ministrul.

Proiect-pilot de succes în Mureș

Un proiect-pilot de succes pentru învățământul dual există în comuna Râciu, din Mureș, unde liceul a înfiinţat o clasă de agricultură şi alta de mecanizare.

Deși este doar un exemplu, se mai pot înființa asemenea, nu neapărat licee, în prima fază şcoli profesionale pentru că există o cerinţă atât din partea fermierilor cât și a copiilor de a activa în acest domeniu. Iar statul nu cheltuiește mare lucru, costă doar bunăvoință pentru a pune niște oameni în legătură. Pentru că practica la fermieri asigură o pregătire foarte bună și astfel diploma de carton are acoperire reală, învățământul dual rezolvă și problema legată de inserția muncii, care va fi de 100%, explică ministrul Oros.

Ce îl recomandă pe Nechita-Adrian Oros să conducă și să dezvolte agricultura României?

Despre actualul responsabil al agriculturii României se pot spune multe. Este irelevant ce spun gurile rele, mulți se pricep doar să critice.

Este important ce se vede. Iar la prima vedere ministrul Nechita-Adrian Oros este un păstrător al tradițiilor și produselor românești. Ca medic veterinar, știe mai bine decât oricine altcineva ce înseamnă rasele românești și cum se pot păstra și proteja acestea. Puțini sunt cei care înțeleg ce înseamnă genotipare – ministrul Oros nu doar că știe despre ce este vorba, dar poate explica pe înțelesul oricui.

Ei bine, ce-i drept, îl ajută și experiența de profesor. Ministrul Oros este profesor universitar la Cluj. Profesor doctor  de toxicologie, Adrian Oros a publicat peste 60 de lucrări științifice, două manuale de specialitate și a primit diplome de excelență din partea unor instituții de prestigiu.

Născut în Gherla, într-o zi de 9 iulie, ardeleanul Oros este un om calm, modest, perfecționist și foarte atent la detalii.

Prima trăsătură a caracterului său, pentru cei care îl văd pentru prima dată, este non agresivitatea.

L-am văzut pe Adrian Oros în Parlament, la audieri, înainte de a primi votul pentru mandatul de ministru al Agriculturii. Atacat din multe părți de opozanți politici, Adrian Oros a răspuns cu diplomație și mult calm.

Ce mi-a atras atenția încă de atunci a fost unul dintre răspunsurile sale, replică pe care nu o voi uita niciodată: „Voi răspunde la ceea ce știu.“

Cu toată pregătirea sa, ceea ce îl recomandă cu prisosință să conducă și să dezvolte unul dintre cele mai complexe ministere ale României, Adrian Oros a transmis, încă de la început, un mesaj plin de modestie: „Nu am pretenția că le știu pe toate.“

Poate este irelevant pentru unii, dar ar trebui menționat că Adrian Oros mai are trei frați care trăiesc în alte țări.

Ar fi putut să aleagă orice altă țară, știut fiind că un creier valoros este căutat oriunde în lume, cu atât mai mult cu cât vorbim despre profesori și medici...

Și totuși, Adrian Oros a ales să-și servească țara. Iar misiunea sa nu este deloc ușoară…

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

PARTEA 1

PARTEA 2

Valeriu Steriu: Cum se văd problemele agriculturii dinspre Parlament

Legislația clară, coerentă și previzibilă ar rezolva multe dintre problemele agriculturii autohtone, iar fermierii ar putea să-și întocmească liniștiți business planul pe termen mediu și lung.

Atunci când se discută o lege în Parlament, soluțiile sunt date de fermieri pentru că doar ei au imaginea de ansamblu. Un politician care știe doar management politic fără să fi avut contact cu mediul privat nu ar putea avea toată imaginea de ansamblu. De aceea, de multe ori, anumite prevederi legislative și, mai ales, ambiguitatea și impredictibilitatea lovesc fermierul la fel de puternic ca o secetă cruntă, un îngheț, o grindină etc.

Pentru a se ajunge la o formă ideală, care să ajute în mod concret, este nevoie și de o foarte  bună comunicare între toți cei implicați. Nu este suficientă doar cunoașterea legii sau scrierea unor articole bune, ci și modul în care este înțeleasă de toți cei implicați. De aceea este atâta nevoie de o bună comunicare, fără bariere, între membrii Comisiei de Agricultură și fermieri. Nu este ușor, având în vedere că, de multe ori, există bariere de comunicare chiar și între membrii aceluiași partid politic. Orice întârziere a legii poate avea efecte dramatice asupra oricărui domeniu, dar mai ales în agricultură unde există nenumărați factori care pot lovi grav o afacere: calamități, lipsa forței de muncă, a banilor etc.

De pildă, una dintre cele mai importante și urgente legi este cea a terenurilor agricole, un act normativ ce stă la „dospit“ de mai bine de un an. În timp ce terenurile agricole mai au de așteptat până a se vedea exact ale cui sunt, a fost totuși adoptată legea care reglementează schema de sprijin pentru fermierii afectați de seceta din ultimul an.

„Schema de sprijin pentru fermierii afectați de secetă este un model care a mai funcționat și în anii 2000, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Este singura soluție pentru a veni în ajutorul fermierilor. Peste un milion de hectare sunt afectate de secetă în proporție de 100%, iar fermierii au cheltuit între 1.500 și 3.000 de lei pentru înființarea unei culturi“, ne-a explicat Valeriu Steriu, membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

De altfel, parlamentarul vorbește nu doar ca om politic, ci și în calitate de fost fermier și specialist în economie agrară.

Legea reglementează și amânarea ratelor pentru fermieri

Mai mult decât atât, actul normativ recent adoptat prevede și amânarea ratelor pentru fermieri.

Astfel, dacă debitorul solicită, plata ratelor se poate amâna cu până la 18 luni. Maturitatea creditului se prelungește, fără ca fermierul să fie nevoit să achite costuri suplimentare.

Practic, valoarea ratelor rămâne la fel, doar că se plătesc mai târziu. Această măsură se acordă doar celor care au împrumutat bani din bancă și sunt afectați direct sau indirect de fenomene meteorologice nefavorabile. În argumentarea amendamentului privind amânarea ratelor se precizează că, „prin compromiterea totală sau parțială a culturilor ce se recoltează în perioada iunie-iulie și neîncasarea sumelor aferente acestor producții, este periclitată înființarea noilor culturi care se însămânțează în aceeași perioadă cu recoltarea culturilor de floarea-soarelui și porumb, tocmai de aceea este necesară prelungirea maturității finanțărilor cu o perioadă ce depășește 12 luni. Fenomenul de secetă cuprinde mai multe perioade, după cum urmează: perioada de recoltat, însămânțare – înființarea de noi culturi, eventual depozitare, conservare și comercializare și abia în final înregistrare venituri“.

De ce „bancherii iubesc fermierii“

„Bancherii iubesc fermierii și sunt dispuși să le acorde anumite facilități pentru că sunt clienți care le asigură venituri mici, dar sigure; nu se poate pune problema pentru neplată. Este nevoie doar de un cadru legislativ pentru ca întreaga procedură de preluare a ratelor să fie clară. Și aceasta este baza legislativă“, a mai spus deputatul Valeriu Steriu.

Schema se aplică în toată țara și se adresează tuturor fermierilor, fie că și-au asigurat sau nu culturile. Și, din păcate, nu stăm bine la capitolul acesta și din cauză că fermierii nu sunt încurajați să încheie polițe de asigurare, preferând să riște. Motivele sunt multe. „În primul rând, costurile sunt prea mari, iar facilitățile prea mici. Și atunci fermierii preferă să riște, să meargă spre o agricultură la risc, mai ales că natura este plină de surprize. Au fost trei ani impecabili în care a plouat la ceas și recoltele s-au dus la un nivel de necrezut. Dar iată că a venit al patrulea an și seceta face ravagii în anumite zone“, a mai detaliat Valeriu Steriu.

Cum ar putea fi încurajați fermierii să se asigure?

Singura soluție este aceea de a porni un fond mutual de asigurare care să fie valabil nu doar pentru calamități cauzate de secetă și de alte fenomene meteo, dar și pentru bolile care ar putea apărea la animale.

De altfel, o astfel de măsură este solicitată și de Uniunea Europeană. „O soluție în care fermierul, statul român și Uniunea Europeană contribuie cu câte o treime fiecare este nu doar bună, ci și modalitatea văzută de Uniune“, a precizat deputatul.

Pe de altă parte, au fost și cazuri când asigurătorii au oprit subscrierea polițelor pentru domeniul agricol. Anul trecut, de exemplu, căderile de grindină și ploile abundente au fost motive suficient de puternice pentru ca unele companii de asigurări să-și anunțe brokerii că își restrâng temporar activitatea.

În funcție de previziunile meteorologice anunțate de ANM, companiile de asigurări au mai încetat preluarea de riscuri și în alți ani.

Totodată, asigurătorii au tot atras atenția în ultimii ani că se pierd sume importante alocate de Uniunea Europeană din cauza neasigurării împotriva riscurilor din agricultură.

Încă de acum 4-5 ani, companiile de asigurări cereau autorităților să modifice legislația astfel încât asigurările să fie subvenționate, după modelul unor țări ca Franța, Italia, Ungaria sau Croația.

La nivelul Uniunii sunt fonduri care se acordă pentru acoperirea riscurilor în agricultură prin Politica Agricolă Comună (PAC) 2014-2020. Aceste fonduri pot fi accesate prin subvenția primei de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor; prin fonduri mutuale ce acoperă atât fenomenele meteo nefavorabile, bolile plantelor și ale animalelor, diferite incidente de mediu, dăunători, precum și ca instrument de stabilizare a veniturilor sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, ce acordă compensații fermierilor pentru o scădere drastică a veniturilor.

Simona Nicole DAVID

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ieftin și eficient, împrejmuirea culturilor agricole cu garduri de salcâm sălbatic

Vlad Andrei este un antreprenor tânăr din agricultură care și-a ales ca domeniu de activitate înființarea unei pepiniere de glădiță în Bârlad, județul Vaslui, și comercializarea puieților și semințelor acestei specii. Glădița, cunoscută și sub numele popular de salcâm sălbatic sau lemn câinesc, este o specie rezistentă la secetă și reprezintă o modalitate foarte ieftină de a construi un gard viu. Potrivit interlocutorului nostru, în țara noastră glădița este foarte folosită de fermieri în special pentru a împrejmui stupine, iazuri, livezi, pășuni, terenuri agricole. În plus, gardurile vii realizate cu această specie sunt și decorative pentru că vorbim despre un arbust care rămâne verde până toamna târziu, iar primăvara înverzește odată cu păpădia.

Șase hectare, 240.000 de puieți

Reporter: De câtă vreme vă ocupați de comercializarea glădiței?

Vlad Andrei: Am dezvoltat această activitate, comercializarea semințelor de glădiță, începând cu anul 2008. Practic, totul a pornit din necesitatea de a împrejmui o stupină de aproximativ 1.000 m². Am ales să înființez un gard viu cu glădiță pentru că gardul convențional pe care l-am făcut a fost furat de câteva ori și aveam uneori musafiri nedoriți în stupină. La început nu știam cum se plantează acest tip de copac, dar cu timpul și cu multă documentare roadele au început să apară.

Rep.: Astăzi aveți o pepinieră proprie. Ce suprafață și ce densitate de puieți aveți?

V.A.: Pepiniera se află lângă orașul Bârlad și are o suprafață de 6 hectare plantată cu puieți de glădiță care ajung la vânzare în luna octombrie a fiecărui an. În plin sezon, pe un hectar de pepinieră avem 40.000 de puieți.

Rep.: Ce este, de fapt, glădița și ce caracteristici are?

V.A.: Salcâmul sălbatic este un arbust arhaic ce aparține unui gen primitiv din familia Fabaceae, care acum este dispărut. Glădița, foarte apreciată și ca arbore ornamental, poate crește până la 15 m, formând o coroană bogată, semi-sferică, care este susținută de un trunchi cu scoarță aspră.  Aceasta dezvoltă frunze pinate, cu foliole eliptice și fructe sub formă de păstăi lungi, numite roșcove, care sunt comestibile și au un gust dulceag aparte.

După patru ani asigură protecție totală

Rep.: Care sunt condițiile pedoclimatice de care are nevoie salcâmul sălbatic?

V.A.: Glădița crește foarte ușor, nu necesită un anumit tip de sol și se pretează oricărei zone geografice din țara noastră. Poate fi plantată singură sau se poate pune pe lângă gardurile de sârmă, chiar și pe o parte și alta a gardului de sârmă deoarece lăstăreii glădiței intră prin găurile gardului și îl întăresc foarte bine. Singurul inconvenient al gardului viu din glădiță este perioada în care aceasta ajunge la maturitate. Este nevoie de trei-patru ani pentru ca gardul să se formeze și protecția să fie completă, astfel ca nimeni să nu mai poată trece prin el. Primii spini apar destul de devreme și pot crește până la 15 centimetri în lungime. Pentru protejarea proprietăţilor, a terenurilor, a pajiştilor sau a altor obiective glădiţa realizează cu succes protecţia de care aveţi nevoie.

Rep.: Cum se realizează semănatul sau plantarea?

V.A.: O perdea (un gard) de glădiţă se poate realiza în două moduri, şi anume prin plantarea puieţilor direct în locul pregătit în perioada repausului vegetativ sau prin semănarea directă a seminţelor. Norma de semănare este de 15 grame/ metru liniar, adică 1 kg de sămânță pentru 67 metri liniari. Pregătirea solului nu este o activitate foarte dificilă. Terenul este pregătit în prealabil cu un motocultor, apoi se realizează un șănțuleț nu mai adânc de 8 cm și nu mai puțin de 5 cm în care se presară semințele.

Cu 40 de lei poți împrejmui 67 de metri

Rep.: Care sunt avantajele înființării unor astfel de garduri în jurul culturilor agricole?

V.A.: Avantajele sunt multe, mai ales dacă ne raportăm la costurile de înființare. Cu 40 lei, prețul unui kilogram de semințe, poți împrejmui 67 de metri. În plus, odată înființat acest gard nu mai poate fi furat și nu se reînnoiește. Am văzut astfel de garduri și cu o vechime de 65 de ani.

Rep.: Care este volumul de vânzări pe care îl aveți anual?

V.A.: Anual vindem peste 70.000 de puieți. Este o cifră nu foarte mare pentru că în ultimii ani am început să plantăm puieți în pepinieră doar la comandă. A fost o decizie pe care am

luat-o ca urmare a faptului că lumea a început să se orienteze spre varianta cu semințe și atunci eram nevoit să recepesc puieții, proces care le scădea automat calitatea. Vând anual între 350-500 kg de semințe de glădiță. În primul an copăcelul va crește ca un lăstar drept, urmând ca din anul II, când îl tăiem la înălțimea dorită, să se ramifice cu spini și rămurele care pornesc direct din tulpină, nu din sol. Nu țin semințe vechi în stoc și nu le stropesc cu vreo substanță pentru a rezista. Pur și simplu le adun direct din pădure, le sortez și sunt gata pentru vânzare. Ofer în colet toate informațiile despre modul de pregătire a semințelor.


  • Glădița se întâlnește în aproape toate zonele țării (cel mai des în Moldova, fiind o zonă de câmpie) pentru că nu este un arbust pretențios din punct de vedere climatic și nu necesită un anumit tip de sol.
  • Înființarea gardurilor de salcâm sălbatic se poate face atât cu puieți care se plantează toamna, dar și cu semințe care se pot planta pe toată perioada anului. A doua variantă este mai eficientă.
  • După plantare gardul nu necesită prea multă atenție; dacă nu plouă trebuie udat cam la două săptămâni. Nu are nevoie de îngrășăminte sau de un anumit tip de sol.

Laura ZMARANDA

Agrigenomica - știința viitorului în agricultură

Agrigenomica este definită ca fiind studiul genetic al culturilor și animalelor și al modului în care genele influențează dezvoltarea lor. Astfel, aplicarea genomicii în agricultură permite îmbunătățirea durabilității și a productivității în producția de animale și culturi. Mihaela Androne, director de vânzări în compania Antisell, o companie cu peste 50 de ani de istorie pe piața internațională și 10 ani de prezență în România, ne-a vorbit despre această știință a viitorului.

De la genetica umană...

Potrivit directorului de vânzări, în momentul de față serviciile pe care compania de origine greacă le oferă se adresează în special cercetătorilor și celor care pun diagnostice genetice, iar după un deceniu de existență pe piața autohtonă concluzia este una pozitivă.

Tehnologiile puse la dispoziția specialiștilor au fost primite bine, mai ales în contextul în care cercetătorii români și personalul specializat din domeniul geneticii sunt conectați la noutățile acestui segment de activitate, sunt prezenți cu lucrări și articole de referință în literatura de specialitate și au colaborări cu parteneri din alte state. Provocarea reală nu ține de pregătirea specialiștilor din țara noastră, completează dna Androne, ci mai degrabă de resursele financiare limitate privind implementarea unei infrastructuri corespunzătoare.

„Colaborăm cu aproape toate institutele din țară care dețin laboratoare de genetică. Câteva exemple sunt Institutul Cantacuzino, Institutul de Medicină Legală, institute oncologice, dar și instituții care fac teste genetice, mai exact teste prenatale și neonatale pentru boli moștenite sau dobândite. Sperăm ca importanța acestor teste genetice să fie foarte bine înțeleasă și de clinicieni, iar rezultatele lor să fie aplicate în diagnostic.“ Pentru a veni în întâmpinarea provocărilor impuse de trendul accelerat al schimbărilor climatice și al creșterii numărului populației, compania a dezvoltat și un segment dedicat agriculturii.

...la genetica animal și vegetală

Agrigenomica

Agrigenomica sau știința viitorului are ca obiectiv ameliorarea raselor de animale și a plantelor de cultură.

„Există în momentul de față două provocări esențiale. Populația globului este în creștere, iar schimbările climatice determină noi tipare în agricultură. Sunt, așa cum spuneam, provocări majore pentru care trebuie să găsim soluții, iar agrigenomica este o soluție viabilă pentru că, prin intermediul ei, putem să adaptăm rasele de animale și speciile de plante. La momentul actual, acest domeniu încearcă să ofere soluții eficiente, simple, folosind tehnologii moleculare. Cercetătorii de la Institutul Național pentru Biologie și Nutriție Animală, spre exemplu, se ocupă de ameliorarea raselor, iar prin tehnologia Microarray au reușit să genotipeze câteva sute de probe. Avem colaborări și cu cercetători care studiază scrapia la oi și care, de asemenea, încearcă fenotiparea ovinelor din România pentru a eradica această boală.“

Potrivit dnei Androne, soluțiile simple și eficiente la care face referire sunt genotiparea și secvențierea  întregului genom sau targetată.

„Cu ajutorul acestor tehnici putem obține anumite avantaje în agricultură. Este vorba despre scurtarea ciclurilor de reproducere și de costurile mai reduse legate de selecția indivizilor. În trecut selecția animalelor se realiza doar pe bază de fenotip, dar acum, având la îndemână tehnicile moleculare de selecție, acest proces se face mai rapid și mai ieftin. În același timp putem să facem această selecție cu o precizie mult mai mare. Astfel putem crea soiuri îmbunătățite, animale mai sănătoase, ne adaptăm la schimbările climatice și putem hrăni întreaga omenire.“

Valoarea economică a geneticii până în 2021

Tehnologiile de microarray și secvențiere de generație următoare sunt utile pentru studierea diferitelor aspecte ale genomicii plantelor și animalelor, inclusiv genotipul, expresia și reglarea genelor și epigenetica. Aceste abordări oferă capacitatea, sensibilitatea și precizia necesară pentru evaluarea markerilor genetici și descoperirea celor noi asociate cu anumite trăsături sau o anumită boală. Tehnologia microarray este ideală pentru aplicațiile de screening de rutină în genomica plantelor și animalelor, iar datele de genotip rezultate pot oferi informații concrete care conduc la decizii de selecție și reproducere. Acestea sunt deosebit de rentabile, în special, pentru analiza unui număr mare de eșantioane.

Potrivit estimărilor, valoarea economică a agrigenomicii va atinge 13,56 miliarde USD până anul viitor. Analiza sectorului a arătat că, în anul 2015, agrigenomica a fost folosită cu precădere în sectorul vegetal (în Statele Unite ale Americii, Departamentul de Agricultură a solicitat sprijinirea productivității culturilor și au fost demarate cercetări cu privire la cultivarea în special a cerealelor cu gluten redus). Ameliorarea genetică a animalelor a fost pe loc secund, aplicarea ei în sectorul creșterii animalelor limitându-se la anumite teste care să ajute la identificarea bolilor genetice și la stabilirea liniei genealogice. Totuși, în viitor agrigenomica, spun specialiștii, va fi utilizată pe scară largă în zootehnie datorită creșterii numărului de solicitări venite din partea crescătorilor de animale de rasă.


„La nivelul mediului științific, al cercetătorilor, tehnologiile pe care noi le propunem sunt cunoscute, dar, din nefericire, nu toate instituțiile dispun de infrastructura necesară în acest moment pentru a le folosi. Mai sunt necesare investiții în domeniul acesta.“ (Mihaela Androne)


În 1886 a fost publicată una dintre primele lucrări științifice pe teme genetice și în care erau exemplificate mai multe modalități prin care această știință putea fi folosită pentru a crea și dezvolta diferite varietăți de plante. Lucrarea îi aparținea cercetătorului Gregor Mendel. Acesta a fost recunoscut după moartea sa drept unul dintre pionierii geneticii moderne, iar unele referiri la personalitatea sa îl nominalizează ca fiind părintele acestei științe.

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE SOLICITĂ DECLARAREA STĂRII DE URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ

În data de 29 aprilie 2020, ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE s-a adresat conducerii MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE în legătură cu problematica cea mai presantă, care are multiple și dramatice implicații asupra sectorului - prelungirea perioadei de secetă pedologică și extinderea sa pe suprafețe din ce în ce mai mari din toată țara. După cum arată chiar datele prezentate de MADR și ANMH, seceta pedologică a afectat 2,9 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță, în grade diferite, dar situația în jumătatea estică a țării capătă accente dramatice.

În acest context, Alianața consideră că, dacă nu vor cădea precipitații substanțiale, de cel puțin 25 l/mp în următoarea săptămână, se impune declararea stării de calamitate în agricultură, adică recunoașterea unei stări de fapt.

Aceasta situație de forță majoră se impune pentru a putea salva activitatea din fermele din România. Este o situație extremă cu care nu ne-am confruntat până acum și suntem conștienți că sunt necesare soluții complexe pentru a susține sectorul agricol. ALIANȚA PENTRU AGRICULTURA ȘI COOPERARE se va implica activ în propunerea de soluții complementare care să ajute fermierii aflați în dificultate și își va pune la dispoziție toate resursele pentru ca împreună cu autoritățile să se găsească metodele de sprijin cele mai fezabile economic și social.

Declararea STĂRII DE URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ cumulată cu un pachet de măsuri de sprijin necesare într-o astfel de situație pot duce la salvarea de la faliment a celor mai afectați fermieri.

Având în vedere amploarea fenomenului de secetă pedologică care afectează suprafețe mari de culturi agricole, precum și urgența sprijinirii fermierilor în aceasta perioadă, Alianța solicită acordarea unei scheme de sprijin în sumă forfetară (lei/ha).

Un astfel de sprijn, pe fondul declarării stării de urgență în agricultură, ar putea salva locurile de muncă în sectorul agro-alimentar și ar permite continuarea ciclurilor de producție și multiplele activități complementare celor de pe filierele produselor.

Alianța consideră că elaborarea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de seceta pedologică 2019 – 2020, în concordanța cu Orientarile UE 2014-2020, Cap. 1.2.1.2. – necesită o vastă procedură birocratica, calcule financiar-contabile pe o perioada îndelungată (5 ani anterior anului de paguba). Totodată, o astfel de schemă de ajutor de stat va putea fi implementată NUMAI după recoltarea și vânzarea culturilor agricole 2020 (dacă va mai fi ceva de recoltat) – pentru a avea comparabilitatea datelor (respectiv, a pierderilor de venit rezultate coroborând producția obținută și prețul de vânzare).

În concordanță cu măsurile de ajutor promovate de CE pentru fermierii din Statele Membre, în contexul crizei de coronavirus,  România poate acorda granturi / ajutoare de minimis pentru sprijinirea fermierilor calamitați, nefiind necesară aprobarea din partea Comisiei.

Referitor la OMADR 97 / 2020 - Aprobare Regulament privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, publicat în MO nr. 320/16.04.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, Alianța a transmis o serie de observații punctuale, menite să  ducă la o interpretare si aplicare unitară la nivel național a prevederilor, să elimine birocrația, să pună în acord diferite prevederi legislative.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației !

  • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO
  • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR
  • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”  
  • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR

Situația agricolă în județul Timiș

În urma discuțiilor avute cu directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Timiș, dr. ing. Petanec Doru Ion, și a deplasărilor prin județ, starea culturilor agricole și a lucrărilor de sezon se prezintă astfel: grâul de toamnă (137.000 ha semănate), orzul și orzoaica (13.000 ha semănate) au intrat bine în vegetație, conform fenofazei din prezent.

Dr. ing. Petanec Doru Ion ne-a declarat: „Înfrățirea este bună și foarte bună. Nu sunt probleme cu bolile foliare. Pe alocuri au fost prezente făinarea și septorioza, dar s-au făcut tratamente la timp și nu sunt probleme majore. Credem că șocul termic (temperaturi nocturne de -2°C, -6°C) au stopat evoluția bolilor foliare. Rapița de toamnă pentru sămânță (20.000 ha semănate) se prezintă în general bine. Cam jumătate din suprafață are apărută tulpina floriferă și au apărut butonii florali. Sunt probleme fitosanitare în sensul că au apărut atipic, în noiembrie și februarie, gândacul rapiței (Meligethes aeneus) și, în prezent, gărgărița florilor și a silicvelor (Ceutorhynchus sp.)“.

Dr. ing. Petanec ne-a mai spus că deși fermierii au făcut la timp tratamente fitosanitare, talia plantelor este însă, în general mică față de talia caracteristică soiurilor respective.

S-a însămânțat o treime

La semănăturile de primăvară este următoarea situație: porumbul (planificat județ – 180.000 ha), floarea-soarelui (planificat județ – 77.000 ha) și soia (planificat județ – 22.000 ha) au fost însămânțate în proporție de 1/3 din suprafața propusă. Pregătirea patului germinativ este destul de greoaie din cauza deficitului de apă din sol. Întâlnim sol reavăn doar la adâncimea de 7-8 cm. Dr. ing. Petanec mai spune că se bazează pe utilajele moderne de prelucrat solul și pentru semănat, care vor asigura semănăturile de primăvară de calitate. Totodată, s-a finalizat erbicidatul culturilor agricole semănate în toamnă și se execută erbicidatul preemergent la culturile de primăvară, conform tehnologiei, precum și tratamentele la sămânță și materialul săditor. La porumb și floarea-soarelui se folosește sămânță de calitate, tratată; din hibrizi pentru zona de defavorabilitate și în funcție de observațiile și agrearea fermierilor, din gama timpurii-târzii.

Despre sectorul horticultură, dr. ing. Petanec ne-a spus că fermierii au plantat deja în sere și solarii (în special cei care doresc să producă tomate conform HG nr. 248/ 26.03.2020). În pomicultură, ca urmare a înghețului consecutiv timp de 3 nopți la rând, a fost afectată rodirea la cais și piersicul timpuriu. În viticultură nu sunt probleme deosebite. În sectorul zootehnic, la fermele de bovine nu sunt probleme, la fermele de suine s-au stopat focarele de P.P.A. și sunt în supraveghere conform legislației. Nici la fermele de ovine nu sunt probleme, doar unele îngrijorări cu privire la valorificarea meilor. Dr. ing. Petanec atrage atenția că există în toată zona județului Timiș nevoia de aprovizionare cu apă a solului, fiind o secetă pedologică foarte pronunțată, iar pentru semănăturile din primăvară vor fi probleme. „Deja la rapița care va înflori va fi un prag sensibil privind aprovizionarea cu apă din sol. Toți fermierii noștri sunt în câmp la lucrările agricole de sezon. Suntem în permanentă  legătură cu fermierii, le acordăm tot sprijinul posibil, în funcție de condițiile impuse de Ordonanțele Militare“, a conchis dr. ing. Petanec Doru Ion.

Clement LUPU

Programul pentru angajarea tinerilor în agricultură beneficiază de 1 milion de lei în acest an

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce completează art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, aprobate prin HG nr. 325/2019.

Prin actul normativ aprobat astăzi s-a stabilit valoarea Programului aferent anului 2020, respectiv 1.000.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație.

Măsura urmărește crearea cadrului legal adecvat și a mecanismelor necesare de punere în aplicare a ”Programului pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară”, derulat pe perioada 2018-2020.

Astfel, prezentul act normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin instituirea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posiblitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Reamintim că angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

a) 1000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;

b) 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;

c) 500 lei pentru persoanele fără studii.

De asemenea, pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: madr.ro

“Dacă nu vă cheamă câmpul, stați acasă”

Această afirmație îi aparține directorului de marketing Alcedo, Gabriela Rizescu. Întrebată care este poziția companiei în plină pandemie de coronavirus și cum reușesc reprezentații acesteia să fie alături de fermieri, Gabriela Rizescu a menționat faptul că vor exista unele probleme în ceea ce privește distribuția unor produse, motiv pentru care ar trebui să producem mai mult în România.

“Ne aflăm în plină campanie de livrări, putem spune că activitatea companiei noastre a atins cote maxime. Fermierii trebuie să știe că o astfel de campanie nu se pregătește de pe o zi pe alta, ci chiar cu 6-10 luni înainte. Răspunzând la întrebarea dacă am avem un sezon de livrări normal, putem spune că fermierii noștri s-au aprovizionat sau se vor aproviziona în mare parte ca într-un sezon obișnuit. Spun în mare parte deoarece există furnizori care nu vor mai suplimenta cantitățile de produse. Fermierii trebuie știe că există soluții, de aceea trebuie să păstreze legătura cu colegii noștri din teren, bineînțeles împreună, dar de la distanță, astfel încât să poată găsi cea mai bună variantă pentru desfășurarea activității din fermă. Este greu de anticipat cum va fi afectată industria noastră după ce trece această perioadă, însă știm că agricultura reprezintă un segment strategic și de aceea trebuie să mergem mai departe. Cred că în această perioadă dificilă am învățat faptul că trebuie să ne bazăm pe noi înșine, să producem în România. Acum avem nevoie de măști, de biocide, vom avea nevoie de vaccin, trebuie să le producem aici. Vom avea nevoie de producție și procesare care să ne asigure siguranța alimentară în România, pentru asta avem nevoie de industrie chimică, de institute de cercetare, deci o întreagă infrastructura pentru ca lucrurile să poată fi sub control aici în România. O parte dintre colaboratorii noștri au înțeles acest lucru și producem împreună la Alchimex și vreau să le mulțumesc pentru că acum, poate mai mult ca niciodată, susțin fermierii români”, a declarat Gabriela Rizescu.

În ceea ce privește perioada următoare, directorul de marketing a punctate faptul că deja pregătesc campania de toamnă, inclusiv în ceea ce privește producerea de sămânță, iar strategia companiei pe termen lung vizează crearea unui portofoliu care să cuprindă formulare și producere locală.

“Aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care luptă pentru a ne asigura nouă o normalitate, mă refer la cadrele medicale, la forțele de ordine, la transportatori, la lucrătorii logistici, la fermierii care bineînțeles se află în câmp, dar și tuturor colegilor mei. Și pentru toți ceilalți, dacă nu vă cheamă câmpul, stați acasă”, a conchis Gabriela Rizescu.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE cere Guvernului declararea sectorului agroalimentar strategic și de siguranță națională!

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației.

În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor.

De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.

PROTEJAM CONSUMATORUL !

PROTEJAM PRODUCTIA AGRICOLA SI ALIMENTARA !

PROTEJAM SANATATEA SI SECURITATEA ALIMENTARA !

Iata scrisoarea trimisa spre autoritati:

Din partea ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE, către

GUVERNUL ROMÂNIEI
Domnului Premier Ludovic ORBAN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Domnului Secretar de Stat Raed ARAFAT,

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Adrian OROS,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domnului Ministru Florin CÂȚU,

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Domnului Ministru Costel ALEXE,

SENATUL ROMÂNIEI
Domnului Președinte Teodor MELEȘCANU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ
Domnului Președinte George – Cătălin STÂNGĂ

CAMERA DEPUTAȚILOR
Domnului Președinte al Camerei Deputaților Marcel CIOLACU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Domnului Președinte Alexandru STĂNESCU

PARLAMENTULUI EUROPEAN
Doamnelor/Domnilor Europarlamentari ai României,

Stimate Doamne/Stimați Domni,

dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Premize:
- România este o țară preponderent agricolă;
- 45% din populație locuiește în mediul rural;
- 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar;
- Omenirea are nevoie de hrana, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar!
Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspâdirii epidemiei de virus COVID-19, se impune
declararea SECTORULUI AGROALIMENTAR ca strategic de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.
Propunerile noastre pentru luarea unor măsuri urgente privesc următoarele aspecte:

1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe,
îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit îtârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floareasoarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici.
În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agro-alimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va creea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente.
Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului.
În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri.
Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin.3 lit a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și sevicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordarii de ajutoare de stat în baza art 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană – mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgență a unui ghid pentru starea de urgență Covid 19 – DEDICAT agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul.

Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.

Cu considerație,
- Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
- Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
- Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
- Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR” în numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION
LAPAR Nicolae VASILE
UNCSV Mircea BĂLUȚĂ
APPR Nicolae SITARU

Platforma europeană Agricultură și Progres despre strategia “De la fermă la furculiță”

Comunitatea agricolă din UE se confruntă cu numeroase provocări: să asigure necesarul de hrană pentru o populație în creștere, să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să genereze venituri care să asigure viabilitatea firmelor care activează în domeniu.

Misiunea Platformei este de a echipa sectorul producției agricole și prelucrării primare cu argumente și soluții pe care să le pună la dispoziția societății și factorilor de decizie în contexul în care se discută depre nevoia și provocarea de a furniza hrană în mod durabil, evidențiind rolul important al inovației.

Membrii Platformei ar dori, prin urmare, să împărtășească viziunea lor comună în cadrul consultărilor lansate de Comisia Europeană cu privire la strategia De la fermă la furculiță:

-Agricultură și Progres salută obiectivele generale ale strategiei De la fermă la furculiță pentru crearea de sisteme alimentare durabile, care încurajează producerea și comercializarea produselor alimentare europene durabile.

-Recunoaște și salută faptul că strategia De la fermă la furculiță va juca un rol esențial în angajamentele Uniunii Europene față de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru 2030, axate pe agricultură, investiții și transformarea sectorului rural. Astfel, Rezoluția ONU, care declară 2020 ca Anul Internațional al Sănătății Plantelor, pentru a sensibiliza opinia publică la nivel mondial cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor poate contribui la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului și la stimularea dezvoltării economice, poate fi văzută ca un obiectiv comun. Protejarea culturilor împotriva dăunătorilor și a bolilor într-un mod prietenos față de mediu a fost în centrul eforturilor fermierilor europeni, în special prin managementul integrat al dăunătorilor (prin diferite strategii și practici de gestionare a unor culturi sănătoase, reducând la minimum utilizarea pesticidelor).

-Pentru a merge mai departe și a atinge aceste obiective, Agricultură & Progres ar dori, totuși, să sublinieze că orice decizie viitoare trebuie să se bazeze pe dovezi solide din punct de vedere ecologic, social, dar și economic, înainte de a fi formalizată sub forma unui obiectiv. Evaluarea impactului nu este doar unul dintre principiile fundamentale ale unei bune administrații și în deplină concordanță cu Liniile directoare stabilite de Comisia Europeană; este, de asemenea, singura cale spre o abordare realistă, pragmatică și aplicabilă.

-Strategia De la fermă la furculiță ar trebui, prin urmare, să nu fie doar o sursă de constrângeri suplimentare în politicile viitoare elaborate de CE, ci să țină seama de ceea ce s-a realizat până la momentul actual, inclusiv legat de evaluarea obiectivă și bazată pe știință a inițiativelor și politicilor actuale.

În plus, ar trebui să măsoare transparent și adecvat cum vor crește competitivitatea agricolă, veniturile și remunerarea noilor servicii, precum și efectele indirecte generale ale acestor politici asupra mediului și securității alimentare.

-Având în vedere cele de mai sus, este clar că strategia De la fermă la furculiță privește toate verigile și antrenează toate nivelurile decizionale, de aceea ar trebui tratată în integralitatea sa, după cum urmează:

  • Prin asigurarea complementarității și coerenței durabile între strategia De la fermă la furculiță și diferitele politici ale UE care vizează creșterea nivelului de ambiție privind mediul și clima, precum PAC, prin finanțarea adecvată a implementării lor pentru a face față provocărilor.
  • Prin furnizarea mijloacelor și instrumentelor necesare:

ü  Orice obiectiv de reducere a utilizării și riscului produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist.

ü  Prin tehnici inovatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare (new breeding techniques, NBT), printre altele, mutageneza, care sunt esențiale în a răspunde cererii crescânde a societății de a mări sustenabilitatea și respectul pentru mediu. Cu toate acestea, inovația necesită timp și investiții în domeniul cercetării și dezvoltării pentru a depăși barierele tehnice. Incertitudinea legislativă generată în prezent la nivelul UE riscă să împiedice NBT să intre în aria de interes a amelioratorilor și să devină în mod real o componentă a setului de unelte pentru agricultură.

ü  Prin sprijin sporit acordat noilor tehnologii agricole (robotică și agricultură digitală) și o strânsă cooperare între cercetători, instituțiile publice și fermieri, pentru a un progres real în sectorul agricol în viitorul apropiat.

Fără tehnici inovatoare, comunitatea agricolă și operatorii din aval nu ar fi în măsură să asigure produse de înaltă calitate pentru populația mondială în creștere - și, în consecință, să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia Green Deal și De la fermă la furculiță.

-Efectele schimbărilor climatice, precum și eforturile de a le face față, afectează întreaga populație și toate sectoarele economice, dar în special comunitățile rurale și agricultura. Agricultura este extrem de dependentă de condițiile naturale, de aceea adaptarea la un mediu în schimbare presupune acțiuni fără precedent pentru fermieri.

Prin urmare, Platforma Agricultură și Progres, din care face parte și Asociația Producătorilor de Porumb din România, ar dori să solicite Comisiei Europene nu doar să integreze în politicile sale provocările cu care se confruntă la nivel global agricultura, ci, în plus, să considere acest sector ca pe un mijloc pentru a atinge țintele de sustenabilitate, ca pe un jucător cheie în realizarea acestora (fie că vorbim despre schimbări climatice sau despre tranziție energetică, bioeconomie, etc.)

APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 25 și 50.000 ha si reprezentanți ai lanțului profesional al porumbului din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare din Europa. Are ca obiectiv principal furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislative membrilor săi și celorlalte organizații profesionale ale fermierilor din România.”

Pentru informații suplimentare:

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Eveniment LAPAR. Organizațiile fermierilor din agricultură, la aceeași masa

Recent, principalele organizații profesionale din agricultură au convenit, în cadrul unei întâlniri, asupra unor măsuri care să coaguleze „sub aceeași umbrelă“ agricultorii și procesatorii pentru a avea o reprezentabilitate puternică la nivel național și european.

În continuare spicuim din minuta întâlnirii pe care o considerăm provocatoare și dinamică.

Dl. Nicolae Sitaru, președintele APPR, propune ca discuțiile să se axeze pe două teme esențiale:

F dacă organizațiile din sectorul vegetal pot fi armonizate spre a avea o voce comună (LAPAR, APPR, AFR, UNCSV, Asociația Udătorilor) /o organizație comună, nealiniată politic, care să reprezinte interesele acestor producători agricoli în dialogul civil cu autoritățile de la București și Bruxelles;

F dacă asociațiile și confederațiile prezente pot agrega o poziție comună legată de viitoarea PAC.

Dl Nicu Vasile (președinte LAPAR) consideră deosebit de constructivă inițiativă de a reuni asociațiile și federațiile reprezentative din agroindustria din România, în special în contextul în care România va scrie alături de Italia și Portugalia noul PNS 2021-2027, astfel încât nu mai avem voie să greșim pentru că asta ne va influența viitorul. Unitatea generează putere! Remarcă faptul că prin această întâlnire s-au readus la matcă membrii fondatori ai LAPAR (domnul Rădulescu, domnul Sitaru), ocazie cu care îi dă cuvântul domnului Rădulescu. Felicitări APPR pentru organizare!

Dl Adrian Rădulescu, fondator LAPAR și președinte AFR, consideră că se impune constituirea unei structuri-umbrelă care să stabilească strategii clare de dezvoltare economică. De aceea ar dori să înțeleagă ce rol va avea Banca Mondială în pregătirea Planului Național Strategic (PNS). Apreciază inițiativa întâlnirii comune și subliniază disponibilitatea de a participa la Minister la discuții, având în vedere experiența sa.

Dl Ionel Arion (președintele ProAgro), ca răspuns la întrebarea domnului Rădulescu, arată că PNS va fi pregătit de România, iar rolul Băncii Mondiale este de a asigura finanțarea nerambursabilă, dar că lămuririle cu privire la acest subiect vor face obiectul unei discuții ulterioare. În acest moment se pune în discuție constituirea unei alianțe reprezentative a producătorilor agricoli din România, care să acopere problematica din toate sectoarele, nu doar din vegetal.

În continuare, dl Sitaru arată că propusa construcție asociativă/consorțiul trebuie susținută inclusiv material, prin cotizații adecvate care să permită României să fie prezentă la Bruxelles la grupele de dialog civil și în cadrul Copa-Cogeca, pentru a se evita situațiile din trecut, în care confederații naționale au aderat la Copa-Cogeca, dar au ieșit la scurt timp, deoarece nu au mai putut să-și plătească contribuția. Totodată, acesta subliniază că nu consideră oportună finanțarea guvernamentală pentru a nu ne face vulnerabili în față politicului. Guvernele vin și pleacă, noi rămânem cu problemele noastre!

Dl Ștefan Pădure (Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc APAR) insistă că este nevoie în primul rând de contribuții tehnice pe care consorțiul să le pună pe masa decidentului politic. Guvernul ar trebui să pună la dispoziție finanțarea necesară prezenței la Bruxelles a mediului asociativ românesc, de aceea trebuie insistat pe constituirea grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană și care au loc la Bruxelles (care ulterior să transmită puncte de vedere ale filierei ce trebuie incorporate în mandatele oficiale ale reprezentanților României). Ar trebui consolidat un mecanism tehnic de lucru. Pledează pentru propunerea de finanțare a participării unei organizații reprezentative din România la structuri europene prin amendarea Legii nr. 52/2015 (decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), la care a lucrat împreună cu UNCSV și pe care a trimis-o celor prezenți spre consultare în vederea agregării unei soluții comune.

Dna Cristina Cionga (APPR) arată că, în ședința de consiliu director, APPR s-a pronunțat total în favoarea constituirii grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană, mai ales că asociația participă de 4 ani la grupul „Plăți directe și înverzire“ și poate expune utilitatea participării la un astfel de dialog din experiență sa. Totuși, în ceea ce privește finanțarea cotizației la o structură europeană, membrii APPR consideră că aceasta ar trebui să fie acoperită în întregime de membrii interesați pentru ca aceasta să devină cu adevărat independentă politic.

Dl Marius Micu (ANTPAR) propune ca discuțiile să se focalizeze pe oportunitatea constituirii unei structuri reprezentative pentru agricultura României, care să poată promova legitim interesele naționale.

Dl Viorel Marin (ANAMOB) arată că sectorul agro-alimentar din UE trebuie să se transforme rapid pentru a răspunde noului obiectiv obligatoriu al finanțărilor UE 2021-2027, de tranziție la agricultura digitală și la un spațiu european neutru din punct de vedere climatic. De aceea este nevoie de acțiuni rapide și decise, identificându-se numitorul comun, nu diferențele dintre organizațiile prezente în sală. Cu ocazia evenimentului european SmartAgriHubs organizat la București în 9-11 martie, va fi prezent și secretarul general al Copa-Cogeca, dl Peka Pesonen, cu care se dorește o discuție în vederea afilierii fermierilor români la structura europeană. Banii alocați și necheltuiți nu se vor mai reporta, ci se vor realoca primelor 3 contributoare. Să fim pragmatici și să cheltuim în anul pentru care se alocă. Asta înseamnă ca aprobarea proiectelor să se facă rapid.

Dl Mircea Băluță (președintele UNCSV) pledează pentru un cadru organizațional tehnic în care să se poarte dialogul care să stabilească cine va gestiona partea financiară și pe ce criterii se va face reprezentarea în grupurile de lucru (dialog civil). Ar trebui făcuți pași concreți spre ceea ce înseamnă formă juridică în care se va coopera. O formă juridică ar da stabilitate și responsabilitate construcției.

Dl Bălteanu (președinte ACCPT Iași, APPR) arată că trebuie stabilite obiectivele, direcția, dar și mijloacele pentru a ajunge la ele. O finanțare adecvată printr-un efort al membrilor este esențială.

Dl T. Stan (ACCPT Iași) arată că noua structură trebuie să aibă un aparat tehnic sectorial, remunerat corect, de unde concluzia că cea mai potrivită pentru noua construcție ar fi o personalitate juridică.

Dl A. Perrein (vicepreședinte APPR) arată că mesajul transmis de structura propusă a se constitui trebuie să fie coerent și reprezentativ. De aceea cotizația ar trebui colectată de jos în sus, de la membri, pentru a conferi greutate și responsabilitate. În acest context, legislația privind cotizația profesională ar trebui promovată cu prioritate deoarece are o finanțare sănătoasă. Dl Cornel Stroescu (LAPAR) propune să fie continuate eforturile ca MADR să finanțeze decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale din România care aderă la o organizație europeană, dar consideră că ar trebui să fie repusă în discuție și problematica legată de fondul mutual.

Dl Nicu Vasile prezintă elemente despre sectoarele care ar trebui acoperite la Bruxelles.

Dna Alina Crețu (APPR) furnizează o serie de informații despre felul în care se poartă dialogul civil la Comisia Europeană. APPR participă în GDC în calitate de membră a Confederației Europene a Porumbului.

Dl Adrian Rădulescu afirmă: nu trebuie să se renunțe la banii publici. Guvernul este obligat să finanțeze.

În încheiere, dl Sitaru propune pregătirea unui document comun, asumat de toți cei prezenți și pe care aceștia să-l dea publicității, în legătură cu viitoarea formă de cooperare interorganizațională.

Principalele aspecte asupra cărora urmează să se cadă de acord și pe care să le cuprindă documentul sunt:

  • cotizația profesională;
  • formulă de lucru;
  • stabilirea unor negocieri ulterioare;
  • stabilirea unor perspective de dezvoltare pentru structura propusă.

În încheiere se agreează că următoarea întâlnire în această formulă să se organizeze de ProAgro, urmând ca alte întâlniri similare să fie organizate de LAPAR și UNCSV.

APPR și NETagro - parteneriat strategic pentru agricultura românească

Asociația Producătorilor de Porumb din România și NETagro, companie de distribuție input-uri pentru agricultură prezentă de 14 ani pe piața de agribusiness din România, anunță un parteneriat strategic pentru agricultura românească.

Începând cu luna februarie a.c., APPR și NETagro lansează parteneriatul „100% pentru Agricultură“, prin care își propun să vină în întâmpinarea fermierilor cu informații și soluții tehnice adaptate la agricultura românească a anului 2020.

Atât APPR, cât și NETagro, prin intermediul „fermei-școală“ NETagro Farming, au concentrat o bună parte din activitatea lor pe testările anuale de produse și tehnologii în cultura mare, din dorința de a identifica soluții optime și alternative care să aducă randament și profitabilitate în fermele românești.

Fiecare campanie agricolă vine cu un nou set de provocări, nu numai de ordin climatic, ci și din mediul legislativ. Astfel că necesitatea de testare și identificare a tehnologiilor eficiente, corelate cu schimbările din piață, precum și schimbul de informație tehnică aplicată adaptată la nevoile fermierilor au devenit un punct major de interes pentru ambele organizații.

În acest sens, în urma testărilor și experiențelor directe în câmp, dorim să creăm un mediu dinamic în care să existe un dialog deschis, constant între noi și fermieri pentru a afla care sunt nevoile și provocările lor, pentru a putea face schimb de informații tehnice aplicate și pentru da naștere unui nou tip de colaborare între producătorii agricoli și distribuitori.

În cadrul acestui parteneriat, APPR și NETagro vor dezvolta un program de testări și evenimente 100% pentru Agricultură – conferințe tehnice dedicate culturii mari, experiențe și vizite în câmp, testări de tehnologii, toate acestea având menirea de a aduce în atenția fermierilor soluțiile practice, menținând totodată un flux de comunicare deschis.

2020 este un an 100% pentru Agricultură!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / www.apprs.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / www.netagro.ro

Producții agricole bune în anul 2019, perspectivă rezervată pentru anul acesta

Județul Suceava este cunoscut ca o zonă de excelență pentru cultura cartofului, pomicultură, în special măr, fiind renumit pentru murăturile din bazinul Milişăuţi – Iaslovăţ, dar și pentru partea zootehnică din zona montană. Suprafața agricolă a județului este de 354.820 ha (41,47%), structurată astfel: pajiști permanente – 171.456 ha (din care 93.052 ha pășuni, restul fiind fânețe); livezi – 3.140 ha; teren arabil – 180.224 ha (pe culturi: 60.230 ha plante de nutreț; 39.189 ha cereale păioase; 37.759 ha porumb; 21.053 ha cartofi; 21.993 ha alte culturi (legume, floarea-soarelui, rapiță, soia).

Conform specialiștilor din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava, pierderea majoră, ca suprafață, în structura culturilor județului o înregistrează cultura cartofului, cauzele fiind multe și greu de rezolvat pe termen scurt.

Agricultura suceveană, influențată de trei factori

Realizările în agricultura suceveană sunt determinate, în principal, de trei factori importanți, respectiv: factorul tehnologic, factorul genetic și factorul mediu. Primii doi factori sunt factori controlabili de către producătorii agricoli, în schimb intervențiile asupra celui de-al treilea factor sunt reduse.

„Caracterizate pe scurt, condițiile meteorologice pentru anul agricol 2018-2019 au fost cât se poate de grele. Afirmația este susținută de faptul că la înființarea culturilor de toamnă am avut o secetă puternică, cu efecte negative asupra procesului de germinație și răsărire la culturile de rapiță și cereale păioase de toamnă. Au fost situații în care, pe anumite suprafețe, rapița nu a răsărit, iar cerealele păioase au răsărit pe parcursul iernii sau chiar în primăvară. Pentru culturile de primăvară campania de semănat a fost lungă, cu temperaturi scăzute mai ales în timpul nopților, fapt ce a determinat înființarea culturilor până aproape la sfârșitul lunii mai. A urmat apoi o perioadă lungă cu precipitații care au îngreunat mult executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Reușita fiecărui producător agricol la executarea lucrărilor de întreținere a fost cuantificată prin prisma producțiilor realizate. Perioada cu temperaturi scăzute din primăvară, urmată de cea cu precipitații de durată și în cantități mari, a afectat toate speciile cultivate, dar a avut efecte negative semnificative în producție la cartofi, legume și pomicultură, în special la cireș și vișin. Trebuie adăugate aici și pierderile la culturile furajere la care în multe cazuri prima coasă a fost compromisă. Cu toate acestea, la sfârșit de an, analizând producțiile realizate la nivelul județului Suceava, se poate sublinia faptul că bilanțul este unul pozitiv“, ne-a spus ing. Haralampie Duțu, director executiv Direcția Agricolă Suceava.

Rezultatele bune obținute în agricultura județului Suceava în anul 2019

Anul trecut, pe cele 21.176 ha cultivate cu grâu, producția medie a fost de 3.958 kg/ha, la secară – 3.900 kg/ha, la triticale – 3.922 kg/ha, la ovăz – 2.051 kg/ha, rapiță – 2.016 kg/ha, cartofi – 12.188 kg/ha, floarea-soarelui – 2.705 kg/ha, porumb – 6.081 kg/ha, sfeclă de zahăr – 46.339 kg/ha.

Analizat prin prisma producțiilor medii realizate, se poate evidenția faptul că anul agricol 2018-2019 a fost unul bun pentru producătorii agricoli din județul Suceava. Trebuie menționat faptul că în ultimii ani se constată o creștere semnificativă a producțiilor și asta nu numai la nivelul marilor cultivatori, dar și la micii producători.

„Creșterile sunt ca urmare a abordării cu mai multă atenție a celor doi factori determinanți controlabili, respectiv factorul genetic = soi sau hibrid și factorul tehnologic.

În anul 2017 condițiile meteorologice au favorizat realizarea unor producții deosebite la cultura grâului, fiind o creștere medie de 2.500-3.000 kg/ha în condițiile în care factorii controlabili s-au menținut la același nivel ca în anii anteriori. În condițiile în care s-a utilizat același soi, s-a aplicat aceeași tehnologie de cultivare, iar pe anumite parcele s-a realizat și 10 tone de grâu pe hectar (SC Nordintermed Dornești).

În anul 2018 cultura favorizată de condițiile meteorologice a fost porumbul. Sunt mulți producători agricoli, mari și mici, care au realizat producții de peste 10 tone porumb boabe pe hectar.

În anul 2019 speciile în top, cu rezultate bune ca producție și eficiență financiară, au fost sfecla de zahăr, cultivată doar pe 675 ha, floarea-soarelui, care a ocupat o suprafață de 5.206 ha, și soia, care a fost recoltată de pe 2.052 ha. În legumicultură rezultatele sunt la un nivel mediu ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile din primăvară și de la începutul verii. În pomicultură 2019 a fost anul cu producții la nivel mediu pentru pruni, dar cu producții foarte bune la mere, ponderea celorlalte specii fiind mică“, a precizat directorul Haralampie Duțu.

Perspectivă rezervată pentru anul agricol 2019-2020

Perspectiva anului agricol 2019-2020, analizată prin prisma condițiilor meteorologice înregistrate până la această dată, este una rezervată, dar cu o pornire mai bună față de anul agricol încheiat datorită faptului că toamna anului 2019 „a fost și bună, și rea“. A fost o toamnă de excepție din punctul de vedere al temperaturilor înregistrate, dar săracă în precipitații. Au existat condiții deosebite pentru recoltarea culturilor și satisfăcătoare pentru înființarea culturilor de rapiță și cereale păioase și destul de grele pentru executarea arăturilor. Cu toate acestea, suprafețele semănate cu rapiță arată bine la această dată, iar cele semănate cu cereale păioase sunt în stadii de vegetație diferite, în funcție de data și condițiile în care s-a executat semănatul. Pentru a avea siguranța unor rezultate sunt necesare precipitații pentru echilibrarea regimului hidric în sol, nivelul de umiditate în sol fiind destul de scăzut.

Agricultorii suceveni speră ca scăderea temperaturilor cu mult sub zero grade să nu găsească culturile însămânțate în toamnă fără stratul protector de zăpadă. Și livezile sunt în pericol, perioada de repaus vegetativ fiind perturbată. Pomicultorii din Bazinul pomicol Fălticeni–Rădășeni spun că temperaturile ridicate din lunile decembrie și ianuarie influențează negativ formarea mugurilor, care nu se află complet în repaus vegetativ și încep să se dezvolte mai devreme, existând riscul înghețării lor în cazul unor temperaturi foarte scăzute la începutul primăverii. Temperaturile ridicate din această iarnă vor afecta și producția de miere, remarcă apicultorii. Potrivit lor, albinele trebuiau să stea în cuib în această perioadă, în stare de anabioză, dar în zona de șes, acolo unde este mai cald, au ieșit prea devreme din hibernare și au consumat deja hrana din stupi.

Silviu BUCULEI

Alcedo şi Vantage: Parteneriatul fermierilor pentru „agricultura iscusită“ a zilei de azi!

Recent, la Hotel Capitol din Bucureşti a avut loc un eveniment care a vizat prezentarea portofoliului „iscusit“ Alcedo, organizat cu prilejul parteneriatului dintre Alcedo şi Vantage. Tematica întrunirii a cuprins discuţii privind „Agricultura viitorului“ şi modificările care apar în portofoliul companiei, an de an.

Vantage – Dedicați agriculturii de precizie

Compania Alcedo și-a completat portofoliul cu soluții de eficientizare și automatizare pentru fermieri marca Vantage, iar începând de anul acesta vor pune la dispoziția acestora echipamente, utilaje și servicii pentru o agricultură de precizie, care să facă față cerințelor tehnologiilor moderne, specifică Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo. „I-am ales pe aceştia pentru experienţa pe care o au în teren, dovedită nu numai prin parteneriatele pe care le au cu fermierii, dar şi prin colaborările cu o serie dintre furnizorii noştri; vorbesc despre firmele furnizoare de inputuri pentru Alcedo. Cu toate că agricultura de precizie este un concept destul de larg, noi în clipa de faţă facem automatizare la nivel de fermă, deci asta se face astăzi, până la agricultura de precizie mai avem“, a mai menţionat Gabriela Rizescu.

Din partea companiei Vantage, Florin Mişcodan, directorul de vânzări, a prezentat pe scurt fermierilor aflaţi în sală ceea ce face compania pe care o reprezintă, şi a punctat cât de important este conceptul de agri­cultură de precizie în fermele românilor. „Oferim soluţii de ghidare GPS atât manuală cât şi automată şi credem că suntem în momentul de faţă cei mai perfor­manţi din lume (...). De altfel, cartarea agrochimică şi tehnologizarea culturilor agri­cole, prin satelit, oferă o situaţie exactă, în fiecare secundă, a culturilor, fiind un sistem destul de complex care furnizează o serie de informaţii pertinente“, a specificat Florin Mişcodan.

Anul 2020 începe cu derogări...

În cea de-a doua parte a evenimentului, preşe­dintele Alcedo, Vicenţiu Cremeneanu, a prezentat portofoliul de soluţii şi produse „iscusite“ ale companiei cu prilejul celor 30 de ani de activitate, dar şi noutăţile şi derogările pentru anumite produse din portofoliu. „Firma Alcedo schimbă prefixul, facem 30 de ani anul acesta în luna mai. Avem un portofoliu complet, care an de an se îmbunătăţeşte şi, chiar dacă mai apar restricţii în utilizarea produselor de protecţia plantelor, oferta rămâne destul de consistentă, practic avem atât erbicide, fungicide, produse pentru tratamentul seminţelor, adjuvanţi cât şi inoculanţi (…). Noutate: RIVAL TOP 20 SG este un erbicid de tip sulfonilureic, cu aplicare în postemergenţă, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Rival 75 GD, ce conţine clorsulfuron, va fi retras, fiind ultimul an în care îl putem utiliza în fermele noastre. De asemenea, este unul dintre erbicidele pe care le recomandăm la aplicarea încă din toamnă. Metsulfuron metil este un erbicid sulfonilurea la fel de bun care poate fi aplicat încă din toamnă, începând de la faza de trei frunze ale grâului până la faza de burduf; fermierii îl pot găsi şi în compoziţia altor erbicide, cum este PELICAN DELTA 606 WG, recomandat de noi pentru aplicarea încă din toamnă (…). Dintre insecticide, ACTARA 25 WG, care este pe bază de thiametoxam, CALYPSO 480 SC, BISCAYA 240 OD şi PROTEUS OD 110, mai pot fi utilizate doar în acest an“, a mai adăugat preşedintele companiei.

Noutăţi pentru sezonul de primăvară

Începând cu acest sezon portofoliul Alcedo se îmbogăţeşte şi cu erbicidul FIGHTER pentru culturile leguminoase care acţionează împotriva buruienilor dicotiledonate, dar şi cu KIDEKA de la Nufarm, un erbicid pe bază de mesotrione, bun partener cu ASTRAL 4 OD, pentru o combatere completă a buruienilor din cultura de porumb, şi ROUNDUP EXTRA, un erbicid total, neselectiv şi universal. Dintre insecticide, pentru viermi sârmă se poate utiliza LANGIS în doză de 2 l/t. Pentru partea de protecţie în vegetaţie împotriva răţisoarei sau a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb se pot utiliza: MOSPILAN 20 SP, FASTER DELTA şi FASTER 10 EC. Din acest sezon în portofoliul companiei a apărut şi insecticidul biologic DIPEL DF.

Fermierii... şi producţiile lor

Din Călăraşi a răspuns invitaţiei Florin Bold, care ne spune că are un parteneriat cu firma Alcedo de 15 ani. „Un parteneriat destul de lung (...) întotdeauna merg pe recomandările şi produsele pe care ei le promovează, cu toate că sunt multe produse pe care, an de an, le schimbă, de exemplu TENDER, Astral 40 SC, CEREDIN SUPER 40 SL, plus multe altele. Având în vedere că suntem în Lunca Dunării şi nu avem niciun metru pătrat de irigaţii, a fost un an destul de productiv: la cerealele păioase, de la 3.500 kg/ha pe anumite sole până la 6.000 kg/ha pe alte sole; la floarea-soarelui, de la 2.000 kg/ha până la 3.500 kg/ha, iar la porumb, în funcţie de hibrizii folosiţi şi de tehnologia aplicată, am avut o producţie care a variat de la 5.000 kg/ha la 9.000 de kg/ha“, specifică fermierul din Călăraşi.

Daniel Badea, de la societatea agricolă Ciolpani, din localitatea Ciolpani, judeţul Ilfov, precizează că are 225 de ha cultivate cu cultură mare şi colaborează cu Alcedo încă de când s-a înfiinţat, imediat după ’91. „Folosim Rival 75 GD ca erbicid, TOPSIN 500 SC dintre fungicide şi FASTER 10 dintre insecticide, plus multe alte produse. Pot spune că producţia culturilor de anul trecut nu a fost cea mai reuşită, media la grâu a fost de 4.000 kg/ha, la porumb în jur de 5.000 kg/ha, la floarea-soa­relui undeva la 2.500 kg/ha şi mazăre nu am făcut deoarece nu a răsărit“, adaugă Daniel.

Un alt fermier prezent a fost George Luţescu din localitatea Dascălu, judeţul Ilfov, care cultivă o suprafaţă de 400 de ha. „De când am început activitatea, în anul 2007, Alcedo a fost principalul partener în materie de protecţia plantelor; am o relaţie specială cu aceştia, bazată pe prietenie şi pe asistenţă în perma­nenţă în fermă. 2019 a fost un an bun, care ne-a asigurat o profitabi­litate de 13% din cifra de afaceri deoarece am produs cu 600 de tone mai mult la floarea-soarelui, rapiţă, porumb şi la grâu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Bursa profitabilității în agricultură

Compania BASF a început seria simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, marcând astfel startul sezonului 2020 în agribusiness. În cadrul evenimentelor, experții din domeniu au explicat în fața a sute de fermieri profesioniști cum se pot utiliza la maximum avantajele oferite de tehnologiile și produsele de ultimă generație pentru protecția plantelor.

„În acest an, simpozioanele vor fi axate pe modul în care fermierii pot obține maximum de profitabilitate în condițiile specifice regiunii noastre. Conceptul care va reuni ideile și sfaturile discutate este strâns legat de activitatea bursieră, domeniu cu care mulți fermieri se intersectează în momentul valorificării recoltelor. Așadar, le propunem agricultorilor o intro­ducere în fascinanta lume a jocurilor de bursă, în care vom afla împreună informații utile despre cum se poate opera o afa­cere agricolă într-un mod profitabil, dar și cum pot ajuta produ­sele de ultimă generație BASF la obținerea rezultatelor scontate. Și, nu în ultimul rând, participanții vor avea ocazia să liciteze la bursa profitabilității, la fel ca un broker profesionist, luând în considerare numeroși factori și variabile, într-o competiție antre­nantă pentru profitabilitate maximă. Fermierii sunt așteptați la simpozionul Bursa profitabilității BASF, alături de cele mai mari companii listate la bursă: Flexity Duo, Biathlon 4D, Medax Top, Priaxor, Wing P, Loris CLP, Coloris CL, Pulsar Plus, Pictor și Retengo“, a declarat Mircea Chetrone, director marketing BASF.

Diversificarea, cheia succesului în afaceri

Profiturile se pot genera inclusiv prin valorificarea recoltelor la bursă. Tocmai de aceea, pe scenă au urcat și specialiști în trading, care le-au dat fermierilor sfaturi pentru a avea mai mult succes în această direcție.

„Nu-ți pune toate ouăle în același coș! În lumea investițiilor proverbul înseamnă diversificare. De ce spun lucrul acesta? Pentru că investitorii de la bursă nu sunt experți în toate dome­niile, dar investesc în tot felul de domenii. Eu, de exemplu, investesc în agricultură, IT şi energie; chiar dacă nu le stăpânesc pe toate, tot obțin bani“, explică Ștefan Musgociu, specialist la bursa de valori București.

Loris și Coloros, hibrizi noi de floarea-soarelui

2020 va fi primul an de activități comerciale cu semințe de floarea-soarelui, anul în care BASF va lansa doi hibrizi în segmentele Clearfield® și Clearfield® Plus, urmând ca în viitor, după o testare minu­țioasă, compania să lanseze un număr semnificativ de hibrizi adaptați condițiilor din ţara noastră.

Hibridul Coloris® CL este un hibrid de floarea-soarelui de tip Clearfield®, semi­timpuriu, cu producții stabile în condiții de stres climatic. Este perfor­mant și ușor de cultivat, având o toleranță genetică ridicată la Orobanche, de la rasa A la G, acoperind practic toate rasele existente în acest moment în România. Este un hibrid viguros, cu o creștere rapidă și o bună uni­formitate a culturii în primăvară. Se pre­tează pentu o cultură mediu intensivă sau intensivă. Hibridul Coloris CL prezintă avantajul unui control robust al buruienilor prin folosirea sistemului Clearfield® sau a erbicidului Pulsar® 40. Hibridul Loris CLP este un hibrid de floarea-soarelui Clearfield® Plus cu o producție ridicată de ulei, adec­vat pentru o tehnologie intensivă, unde își poate atinge potențialul maxim de pro­ducție. Este performant și stabil, chiar în condiții de stres, fiind recomandat pentru o tehnologie intensivă.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Abonează-te la acest feed RSS