În data de 25 septembrie 2018 a avut loc, în Malta, sub egida Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM), prima zi a Conferinței la Nivel Înalt privind Pescuitul Costier Sustenabil în Marea Mediterană și Marea Neagră, dedicată discuțiilor între părțile interesate - reprezentanți ai pescarilor, ai institutelor de cercetare și ai altor organizații internaționale. În deschiderea Conferinței, au luat cuvântul Jose A. Herrera, Ministrul Dezvoltării Sustenabile, Mediului și Schimbărilor Climatice din Malta, Karmenu Vella, Comisarul European pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit și Abdellah Srour, Secretarul Executiv al GFCM.

În contextul apropierii mandatului pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, reprezentantul la nivel înalt al României, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întrevedere cu Karmenu Vella pentru a discuta aspecte punctuale legate de dosarele pe care România le-ar putea gestiona după data de 1 ianuarie 2019.

Principalele elemente aduse în discuție au fost punctele de interes ale României în ceea ce privește avansarea discuțiilor pentru noul cadru financiar pentru afaceri maritime și pescuit, și anume faptul ca domeniul acvaculturii trebuie promovat prin sprijin financiar, îndeosebi sub forma de granturi, aspect care poate favoriza o dezvoltare rapidă a acestui sector. Referitor la obiectivele Președinției României pentru celelalte dosare aflate încă în discuție sub Președinția Austriacă, secretarul de stat Potor a menționat că se dorește închiderea celor pentru care discuțiile se vor finaliza, iar pentru cele cu un grad de complexitate ridicat, precum Regulamentul de Control al Pescuitului, se dorește avansarea cât mai rapidă a discuțiilor în această perioadă de 6 luni.

Comisarul european și-a exprimat disponibilitatea de cooperare cu România, prin intermediul serviciilor comisiei, în special DG MARE și a propus stabilirea unei întâlniri tehnice, la nivel de experți, în cursul lunii octombrie 2018. La finalul discuțiilor, comisarul Karmenu Vella a afirmat că urmărește îndeaproape activitatea României și a urat succes pentru perioada deținerii Președinției rotative a Consiliului UE.

Miercuri, 6 septembrie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a participat la o întâlnire de lucru cu personalul de conducere al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional şi judeţean.

Acest eveniment, desfășurat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este al treilea din seria de întâlniri lunare stabilite pentru analizarea stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în luna august a acestui an şi pentru găsirea unor soluții concrete la problemele semnalate din teritoriu.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a felicitat structurile teritoriale ale AFIR care au atins un grad ridicat de realizare pentru solicitările de plată aferente lunii august 2017, respectiv 118,12% (Centrul regional 5 Vest) şi 130,39% (Centrul regional 6 Nord- Vest) pentru realizările obţinute: „Atitudinea dvs. în realizări impune o notă de respect şi sper că şi în următoarele două luni – septembrie şi octombrie – pragurile stabilite vor fi trecute, tot aşa, la un nivel ridicat. Trebuie înțeles că doar printr-o implicare totală a fiecăruia dintre voi putem asigura atragerea fondurilor europene pentru a finanța toate acele investiții care pot asigura dezvoltarea  agriculturii și a mediului rural românesc. Observ că ați înțeles rolul pe care îl aveți, și apreciez aceasta, implicarea voastră se vede și în rezultatele acestei luni”.

La rândul său, secretarul de stat Alexandru Potor a apreciat eforturile colegilor din Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale: „Ştiu că nu este uşor, dar iată că în urma mobilizării s-au atins nişte rezultate foarte bune la anumite structuri, în timp ce la alte centre regionale și oficii județene se vede nevoia de a crește nivelul de implicare pentru a atinge cel puțin țintele de absorbție stabilite pentru acest an. Vă rog pe toţi să acţionăm ca o echipă, la nivel național, astfel încât să putem susține în comun eforturile AFIR şi ale MADR.”

Discuțiile au fost axate pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile pentru fiecare regiune în parte, dar și pe identificarea acelor demersuri care trebuie inițiate pentru a asigura decontarea plăților stabilite ca țintă de absorbție pentru lunile septembrie și octombrie.

Un alt subiect important pe agenda întâlnirii l-a constituit situația beneficiarilor cu achiziții publice și continuarea demersurilor pentru fluidizarea etapelor pe care aceștia trebuie să le parcurgă până la atribuirea contractelor.

„Noi trebuie să ne asigurăm în același timp că în implementare vor fi atinse obiectivele proiectelor. Este important ca banii pe care îi aducem în țară să rămână în țară. Nu să ne trezim peste un an că suntem obligați să returnăm fondurile decontate sau să fim obligați să reziliem contracte. Depinde în egală măsură de implicarea noastră ca proiectele finanțate să fie finalizate cu succes. Noi, personalul AFIR, suntem, în limitele impuse de lege, primul consultant al beneficiarului pentru a-l putea ajuta în mod concret. Din acest punct de vedere, angajatul AFIR trebuie să aibă un nivel ridicat de probitate morală și profesională cerut de funcția publică pe care o îndeplinește.” a subliniat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Valoarea plăților efectuate de AFIR în luna august către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020 se ridică la 147,97 milioane euro, în marja țintei de absorbție pentru luna supusă analizei.

Până în prezent, AFIR a contractat peste 36.000 de proiecte de investiții, în valoare de 2,16 miliarde euro. Plățile la zi făcute de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru  măsurile de investiții, dar și pentru cele compensatorii de mediu și climă din cadrul PNDR 2020 prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însumează în acest moment peste 1,755 miliarde euro.

Sursa: madr.ro

În data de 06 martie 2017, secretarul de stat Alexandru Potor a participat la cea de a 3524-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) - Bruxelles. Pe ordinea de zi s-a aflat propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru speciile pelagice mici din Marea Adriatică, precum şi un schimb de opinii ce vizează PAC după 2020.

În cadrul Comitetului Special Agricol (CSA) din data de 27 februarie a.c. a fost pregătită agenda Consiliului din 6 martie. Președinția malteză a comunicat un document pentru reuniunea CSA având ca temă Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), în care sunt menționate și întrebările pentru dezbaterea din Consiliu.

Acestea sunt axate pe cele mai eficace căi de abordare a priorităţilor noii PAC, precum şi pe ipoteza unui exercițiu de redistribuire (reechilibrare) între primul și cel de-al doilea pilon PAC pentru a răspunde adecvat acestor priorități

Prioritățile menționate de Președinția malteză (în documentul CSA) sunt: construirea capacității de rezistență a PAC (managementul riscurilor, accesul la instrumente financiare, competitivitate și inovare etc.), răspunsul la provocările de mediu (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă), asigurarea transferului între generații (transferul de cunoștințe, instruire, reducerea poverii administrative), menținerea orientării către piață, întărirea poziției fermierilor, simplificarea PAC.

România susține propunerea Președinției de a iniția o dezbatere privind perspectivele Politici Agricole Comune post 2020.

România este de acord cu prioritățile prezentate de Președinție, apreciind în mod deosebit importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum şi găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

De asemenea, România consideră că prin intermediul unor astfel de acțiuni politica de dezvoltare rurală poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la ha, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv sprijinul cuplat.

În completarea priorităților identificate de Președinție, România propune includerea și a următoarelor priorități:

1. Creșterea viabilității și vitalității zonelor rurale: prin centrarea sprijinului Uniunii pentru investiții în zonele rurale în vederea dezvoltării afacerilor, serviciilor publice și private și a infrastructurii, totodată cu accent pe crearea de locuri de muncă, creșterea economică, ecologică și favorabilă incluziunii.

Toate acestea ar trebui să fie asigurate pentru inițiativele care încurajează o agricultură și o economie rurală competitivă și diversificată.

Ne dorim ca politicile europene să fie concentrate pe promovarea calității vieții în zonele rurale și să răspundă nevoilor tinerilor din mediul rural în ceea ce privește diversificarea, locurile de muncă și facilitarea reînnoirii generațiilor.

Sprijinul Uniunii trebuie să consolideze legăturile rurale-urbane și să alinieze dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în concordanță cu cea a zonelor urbane.

2. Consolidarea guvernării locale în mediul rural: prin creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional și local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Având în vedere succesul la nivel european al abordării LEADER, precum și abordările PAC 2014-2020 privind importanța Parteneriatului european de inovare pentru agricultură, este necesar ca inițiativele promovate de jos în sus la nivel local să fie implementate într-un mod mult mai eficient și inovativ pentru mobilizarea potențialului rural.

***

În marja Consiliului, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întâlnire cu preşedintele COPA COGECA, Thomas Magnusson şi cu Secretarul General, Pekka Pesonen.

Cu această ocazie, s-au discutat subiecte privind utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, avantajele asocierii şi importanţa reprezentativității la nivel european în cadrul COPA COGECA, susţinerea pe care o poate acorda COPA COGECA pentru lărgirea infrastructurii secundare de irigaţii etc.

Sursa madr.ro

În dezvoltarea ei, economia se bazează pe aşa-numitele „cicluri economice“, la fel şi agricultura. Într-un an producţia agricolă este foarte bună, în anul următor aceeaşi producţie e mai slabă. Chiar dacă diferenţele de producţie sunt foarte mici, cel puţin teoretic, acestea trebuie să existe. România a dovedit însă, în ultimii ani, că nu este chiar aşa, ci dimpotrivă...

Excepţia de la regulă

Producţia foarte mare de cereale din ultimii trei ani confirmă renumele interbelic al României de „grânar al Europei“. Şi asta în condiţiile în care vremea nu a ţinut aproape deloc cu fermierii. „Producţiile de excepţie la cereale din ultimii ani şi mai ales din 2014 nu sunt «temporare». Este vorba, în primul rând, de îmbunătăţirea bazei de producţie din partea fermierilor. Apoi decapitalizarea agricultorilor, care au reuşit să facă lucrările agricole la timp, le-au dat acestora posibilitatea să obţină producţii mai mari. N-aş spune că 2013 şi 2014 au fost ani favorabili din punct de vedere climateric deoarece precipitaţiile însemnate mai mult au dăunat producţiei, la fel şi perioadele secetoase... Deci nu pot spune că nu vremea e cea care ne-a ajutat. Cred că executarea lucrărilor agrotehnice la timp, cu echipamente performante, a reprezentat un avantaj care a combătut efectele negative ale vremii. De aceea cred că producţiile mari nu au ţinut de noroc, ci asistăm la o evoluţie în sectorul agricol. Eu vreau să ajungem la situaţia în care să nu mai spunem că «un an e bun, un an e rău»... Ar trebui să spunem că fiecare an e bun şi să adoptăm acele măsuri care să fie eficiente indiferent de vreme. Până la urmă asta înseamnă o agricultură modernă“, ne-a declaratAlexandru Potor , preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL).

Fondurile europene, o prioritate

România are de cheltuit, până în anul 2020, 10 miliarde de euro pentru plăţi directe către fermieri şi 8 miliarde pentru dezvoltarea rurală. Şi, potrivit oficialilor Comisiei Europene, în 2015 agricultorii care vor investi în proiecte de procesare a producţiei obţinute şi pe care apoi o vor vinde pe principiul „de la fermă, în farfurie“ vor avea prioritate la finanţarea din fondurile europene. „În privinţa Fondurilor Europene, acestea vor avea un aport important în agricultura românească a anului 2015. Atât fermierii cât şi autorităţile au căpătat experienţă în accesarea şi folosirea banilor europeni dacă ne gândim că programul de finanţare al UE a început încă din anul 2007, odată cu Programul European de Dezvoltare Rurală. Acum agricultorii ştiu bine cum pot accesa aceste fonduri; în plus, începând cu 2015, viteza de accesare a acestor fonduri va fi mult accelerată ca urmare a noii politici a UE de finanţare a agriculturii din ţările membre“, explică Alexandru Potor. Tot din 2015 micii fermieri care îşi vor creşte suprafeţele agricole cultivate până la 30 de hectare vor primi subvenţii mai mari cu 40 de euro. Majorarea subvenţiei are ca scop să încurajeze comasarea terenurilor, dar şi asocierea agricultorilor, care ar urma astfel să înregistreze o productivitate mai bună. Şi asta pentru că, spun specialiştii, trebuie găsite şi alte surse de finanţare a agriculturii, în afara banilor europeni.

Avem potenţial, trebuie dezvoltat

„Agricultura românească a avut un mare potenţial în 2014, aşa cum a avut şi în anii anteriori. Ar trebui să mergeţi în Italia, Franţa, Anglia, Germania şi să vorbiţi despre România. Veţi observa că fermierii occidentali tresar efectiv... Toată lumea a început să vorbească despre ţara noastră, ce potenţial agricol şi zootehnic extraordinar are. De aceea cred că încă suntem în faţa unui mare potenţial, dar pe care trebuie să fim gata să-l valorificăm“, remarcă preşedintele FNGAL. Totuşi, în comparaţie cu culturile agricole, consider că sectorul de producţie animală încă suferă mult. La fel şi sectorul de irigaţii.

În opinia lui Alexandru Potor, 2015 este un an hotărâtor pentru agricultura românească, iar viitoarele direcţii de dezvoltare vor trebui să se concentreze în mai multe direcţii. „În primul rând pe dezvoltarea sistemului de irigaţii. Apoi trebuie să privim agricultura şi prin prisma utilizării de noi energii regenerabile. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să investim mai mult pentru a dezvolta cercetarea-dezvoltarea în agricultura românească“, conchide Potor.

Bogdan Panţuru