reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2019

ANSVSA a lansat ”Comandamentul Sezon Estival ”2019

Luni, 24.06.2019, la Constanţa, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) a lansat ”Comandamentul Sezon Estival 2019”.

Scopul acestui Comandament este de a contribui, prin derularea activităţilor specifice, la protejarea sănătăţii publice şi implicit, a intereselor turiştilor aflaţi în vacanţă pe litoralul românesc.

Astfel, în perioada 24 iunie – 30 august 2019, echipe de inspectori sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor vor verifica modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea produselor alimentare.

Activitatea Comandamentului va fi realizată de 59 de inspectori din cadrul Serviciului de Control Oficial Siguranţa Alimentelor, Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Oficiale, atât din cadrul D.S.V.S.A. Constanţa cât şi delegaţi ai altor D.S.V.S.A. judeţene, organizaţi în serii de câte două săptămâni.

Inspectorii A.N.S.V.S.A. vor acţiona în şapte zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – Vama Veche.

Tipurile de unităţi vizate sunt: cantinele taberelor şcolare, depozitele alimentare, unităţile de tip supermarket şi hipermaket, magazinele alimentare, pensiunile turistice, laboratoarele de cofetărie şi patiserie, beach-baruri, restaurantele şi alte unităţi de alimentaţie publică, în care se prepară şi se servesc alimente.

Totodată, A.N.S.V.S.A, prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786.577.007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului A.N.S.V.S.A.: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie.

Sursa: ansvsa.ro

Cele mai frecvente afecțiuni ale păsărilor în sezonul cald

De regulă, la începutul sezonului cald ne confruntăm cu factori meteorologici de intensitate mare, cum sunt precipitațiile abundente, care generează îmbolnăvirea păsărilor și, automat, scăderea producțiilor zootehnice.

Prin urmare, umiditatea excesivă afectează sănătatea animalelor (mamifere și păsări), ca și consumul furajelor verzi umede, ambele putând provoca diferite tulburări digestive, cu toate consecințele care decurg de aici.

În al doilea rând, umiditatea ridicată în mediul extern, asociată cu vânt sau cu alte fenomene meteorologice asigură condiții favorabile pentru dezvoltarea unor microorganisme, a unor paraziți sau a gazdelor intermediare pentru unii dintre aceștia (melci, râme, coleoptere etc.). Bolile care apar la păsări (găini, curci, bibilici, prepelițe, palmipede, porumbei) mai frecvent în această perioadă sunt cele parazitare, determinate de paraziți interni: coccidiozele – produse de paraziți aparte care nu se văd cu ochiul liber și se dezvoltă intracelular în epiteliile aparatului digestiv, în ficat sau rinichi. Boala evoluează frecvent la puii cu vârste cuprinse între 14-90 de zile și se manifestă prin abatere, lipsa poftei de mâncare. Puii beau multă apă, prezintă diaree alb-văroasă și sangvinolentă. Mortalitatea poate fi până la 100% din efectiv.

Prevenția și tratamentul coccidiozelor se fac cu SULFACOCCIROM în asociație cu Vitamina K3.

Singamoza (viermele roșu al gâtului) este o parazitoză care afectează galinaceele, provocată de un vierme care se localizează în trahee și se manifestă prin respirație zgomotoasă, cu gâtul întins, ciocul întredeschis, plin cu mucus, înghițiri repetate, accese de sufocare, inapetență și mortalitate ridicată.

Ascaridiozele sunt boli parazitare determinate de helminți care se localizează în aparatul digestiv. Această parazitoză produce îmbolnăviri la tineret, caracterizate prin apetit capricios, abatere, diaree, parezia aripilor uneori cu mortalități. La puicuțe și la găinile adulte se întâlnește diminuarea producției de ouă.

Cestodozele sunt boli parazitare determinate de viermi lați (tenii).

Pericolul reprezentat de paraziții externi

Căpușele se hrănesc cu sânge și, odată cu înțepătura, le pot transmite păsărilor boli de natură bacteriană sau virală, dar în același timp le provoacă anemie sau chiar toxicoză.

Păduchii malofagi sunt paraziți care neliniștesc păsările. Acestea ajung să se ciugulească în permanență, provocându-și răni. Astfel, apare picajul (ciugulirea penelor, ingerarea ouălor) și canibalismul (ciugulirea pielii, în special la nivelul cloacei).

Prevenirea afecțiunilor

Pentru prevenirea acestor afecțiuni, recomandăm o deparazitare suplimentară a păsărilor în această perioadă cu ROMBENDAZOL F, pentru deparazitarea internă, și cu ROMPARATOX (pulbere), pentru deparazitarea externă. Pentru porumbei se va folosi ENDECTOCID, un produs special formulat atât pentru combaterea paraziților externi (căpușe, păduchi), cât și a unor paraziți interni.

Rombendazol F Romvac   Vitamina K3 Romvac

Menținerea igienei în adăposturi este necesară și se realizează cu DECONTAMINOL, pentru distrugerea microbilor, și cu ROMPARASECT 5%, pentru distrugerea paraziților.

Rația de hrană se va suplimenta cu vitamine sau premixuri proteino-vitamino-minerale: COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL ROMVAC 3, ROMSTARTER 9 + 1 A, OVOPLUS, CAVITROM, ROMZEOFORT etc.

Complex polivitaminic buvabil Romvac Suflacoccirom Romvac

Prin urmare, este necesar să se folosească padocuri sau tabere de vară fără umiditate, iar găinile adulte trebuie să fie separate de pui și tineret. De asemenea, găinile și curcile nu trebuie cazate împreună, din cauza posibilități transmiterii unor agenți patogeni între aceste specii.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 30

Pericolele sezonului cald: căpușele și babesioza!

Babesioza, o boală periculoasă atât pentru oameni, cât și animale

Babesioza este o boală parazitară produsă de un parazit unicelular și care ajunge în sângele organismului parazitat. Parazitul babesia este transmis prin intermediul căpuşelor care reprezintă gazde definitive şi rezervor de babesii în natură.

Aparent inofensive din punctul de vedere al unora dintre proprietarii de animale şi, în același timp, periculoase din perspectiva altora, căpuşele constituie o adevărată problemă atât pentru animale, cât şi pentru om.

Odată cu încălzirea vremii, ieşirile în aer liber devin tot mai frecvente. Puţini oameni cunosc însă pericolele la care se expun atunci când găsesc căpuşe pe corpul propriu sau pe cel al animalelor. De reţinut este şi faptul că nu toate căpuşele sunt purtătoare de babesie și de aceea se recomandă să vă prezentaţi la medic pentru a efectua testele necesare în vederea depistării posibilei parazitări.

Căpuşele fac parte din familia Ixodidae, fiind acarieni ectoparaziţi (ce trăiesc pe corpul animalelor) şi care se hrănesc cu sângele mamiferelor. Este foarte important de știut că, în lipsa hranei, acestea pot supravieţui totuși câteva luni de zile.

Faptul că aceste căpuşe ixodide reţin şi transmit omului și animalelor diverşi agenţi patogeni de natură parazitară (babesii), bacteriană, virală şi micotică face ca aceşti acarieni să devină periculoşi atât pentru sănătatea oamenilor, cât şi a animalelor pe care aceștia le cresc.

Acțiunea căpușei

Femelele ixodide se hrănesc cu sângele mamiferelor înainte de împerechere, depunând ulterior, pe sol, produșii de concepție în locuri ferite de razele soarelui. Infestarea animalelor se realizează în zonele cu vegetaţie abundentă sau pe terenuri necultivate.

Căpuşele ixodide provoacă animalului o acţiune mecanico-iritativă prin fixarea pe piele şi, totodată, prin secţionarea acesteia, fapt ce provoacă o stare de disconfort, precum şi prurit (scărpinare) în zona respectivă. Acţiunea mecanico-iritativă este completată şi de o acţiune toxică, din cauza componentele salivare ale căpuşelor, care sunt inoculate în leziunea creată anterior şi care vor conduce la o reacţie inflamatorie locală.

Zonele corporale preferate de căpuşe sunt: regiunea abdominală inferioară, faţa internă a coapselor, stern și părţile laterale ale gâtului şi urechi.

Babesioza la oi şi capre

Babesioza la oi şi capre evoluează acut, subacut şi cronic. Perioada de incubaţie este de 10-14 zile. Speciile care provoacă boala sunt reprezentate de Babesia motaşi, Babesia ovis şi Babesia capreoli.

Forma acută evoluează cu febră, decubit prelungit, tahicardie, încetarea rumegării, constipaţie iniţial, urmată de diaree, uneori cu sânge, urină de culoare roşie-brună, anemie, icter şi lipsa laptelui. Animalele pot muri în 3-4 zile, dar există și cazuri în care boala trece în forma cronică sau se remite.

Forma supraacută evoluează cu febră ridicată si moarte fulgerătoare.

Forma cronică durează 3-4 săptămâni, timp în care animalul slăbeşte, nu are poftă de mâncare, temperatura corporală este mică şi mucoasele aparente (oculară, gingivală) devin palide.

Prognosticul este rezervat sau grav în formele acute şi favorabil în focarele vechi şi la animalele tinere.

Tratamentul simptomatic se face mai ales în formele acute. Se folosesc produse cardiotonice (CAFEINĂ NATRIUM BENZOICĂ), seruri glucozate (GLUCOROM 33%, PERFUZOL) şi preparate antianemice (CALCIU GLUCONIC, MULTIVITAROM). Tratamentul specific se realizează cu imidocarb.

Profilaxia se realizează prin controlul animalelor în perioadele de risc, retragerea animalelor de pe păşunile invadate de căpuşe, controlul animalelor nou introduse în efectiv, combaterea căpuşelor în adăpost şi pe păşune folosind produsele TETRACIP şi ROMPARASECT.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ, medic veterinar
Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 30

Abonează-te la acest feed RSS