reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Jul 2019

Drumul de la rețeta autentică la produsul atestat

Continuăm seria articolelor dedicate domeniului produselor tradiționale. Vorbim despre rețetele consacrate și cum pot fi acestea înregistrate. Reţeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti (2 aprilie 2014), la care operatorii în sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării.

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţează şi administrează Registrul naţional al reţetelor consacrate, denumit în continuare RNRC.

RNRC se publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la secţiunea „Industrie alimentară“ şi se actualizează lunar (conf. art. 3, alin.1).

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț întocmeşte lista reţetelor consacrate româneşti, pe baza propunerilor organizaţiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoţită de documentaţia tehnică.

În vederea validării propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu se înfiinţează Comisia tehnică de validare a produselor obţinute conform reţetelor consacrate, denumită Comisie, alcătuită din 2 reprezentanţi ai structurilor de specialitate din MADR, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi 3 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare.

Comisia are următoarele atribuţii (conf. art. 4, alin 2):

a) elaborarea şi revizuirea cerinţelor sistemului „reţete consacrate“;

b) validarea propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu;

c) elaborarea criteriilor de inspecţie, obiectivelor şi frecvenţei minime a inspecţiilor;

d) analiza rezultatelor inspecţiilor.

Art.5 – (1) Operatorul din sectorul alimentar care doreşte să se înscrie în RNRC trebuie să depună la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în 3 exemplare:

a) opis cu documentele depuse;

b) cererea-tip pentru înregistrare în RNRC, pe cod categorie şi cod produs, prevăzută în anexa nr. 1;

c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea unui produs alimentar după o reţetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerinţelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terţă parte;

e) reţeta consacrată, fluxul tehnologic şi utilajele necesare fabricării reţetei;

f) schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea reţetei;

g) capacitatea de producţie a produsului obţinut conform unei reţete consacrate, exprimată în kg/l/zi;

h) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;

i) actul de identitate al solicitantului sau al per­soanei împu­ternicite, în copie.

Caietul de sarcini trebuie să conţină următoarele elemente:

Reprezentanţii împuterniciţi ai MADR cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor prezentului ordin şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi.

În situaţia în care se constată neconformităţi, operatorul poate depune completările solicitate la documentele prevăzute la alin. (1).

În situaţia în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor prezentului ordin, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2; reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti va preleva şi va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformităţii la un laborator autorizat, conform reţetei consacrate româneşti, publicată pe site-ul MADR, secţiunea „Industrie alimentară“

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, respectiv că unitatea nu îndeplineşte condiţiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum şi motivele neacordării acestuia.

Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, redactat în 3 exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi altul se va înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, însoţit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentaţia tehnică.

Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti vor înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț documentele prevăzute la alin. (1), procesul-verbal de constatare prevăzut la alin. (7) însoţit de raportul de încercare al probei analizate în original şi „Propu­nerea de atestare pentru înscrierea în RNRC conform formularului prevăzut în anexa nr. 3“.

MADR verifică, prin personalul Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, documentele prevăzute la alin. (8). În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor prezentului ordin, documentaţia se respinge. Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț comunică, în scris, decizia de înscriere/ neînscriere direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor prezentului ordin, produsul se înscrie în R.N.R.C. şi se eliberează documentul „Atestat produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti“, prevăzut în anexa nr. 4.

Drd. ing. Ioana TOMA

Oportunitățile oferite de rețetele nutriționale cu nivel ridicat în celuloză în creșterea găinilor ouătoare

Una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea este să asigure suficiente alimente sănătoase pentru populația în creștere la nivel global. În ultimii 20 de ani, prin conceptul „Farm to Fork“ importanța nutriției și alimentației animale a venit la rampă cu soluții inovative. Obiectivul activităților de inovare în nutriția animală este acela de a da răspunsuri pertinente, consistente, la cererile producției animale actuale. În acest sens, sunt regândite rețetele furajere atât în ceea ce privește ingredientele folosite, cât și structura rețetei.

Eficiența economică este un aspect foarte important în formularea rețetelor, iar alegerea materiilor prime furajere se face și în funcție de costurile acestora. Creșterea prețurilor la ingrediente rămâne singurul motiv care afectează marjele de profit în producția animalelor. Cea mai bună soluție de a reduce costurile o reprezintă dezvoltarea unor strategii nutriționale folosind materii furajere alternative, disponibile pe plan local, scăzând astfel costurile de furajare.

Materiile prime furajere bogate în celuloză (de exemplu, șrot de floarea-soarelui, șrot de rapiță, tărâțe grâu, DDGS) au, în general, prețuri relativ reduse, deși pot avea și concentrații semnificative de proteină.

Celuloza este o componentă a materiilor prime furajere vegetale, fiind prezentă în toate rețetele furajere, dar convențional se consideră că ea nu contribuie la valoarea nutrițională a furajelor pentru păsări. Nu există referințe privind cerințele recomandate pentru rețetele păsărilor. În mod obișnuit, atât în cercetare cât și în practică, în alimentația păsărilor celuloza a fost considerată un diluat al rețetei, cu conotații negative referitoare la consumul voluntar de hrană și digestibilitatea nutrienților.

Utilizarea unor rații cu un conținut ridicat de celuloză, mai mare de 3,5-4% (până la 7%), poate avea efecte pozitive în menținerea sănătății intestinului, creșterea sațietății, afectează comportamentul și îmbunătățește bunăstarea animalelor. De asemenea, prin structura și proprietățile sale, celuloza prezentă în rații influențează rata de tranzit, pH-ul digestei și producția de acizi grași volatili din tubul digestiv. Efectele celulozei din rețetă asupra productivității păsărilor depind de nivelul de includere și de sursa de celuloză, de structura de bază a rețetei, de structura fizică a sursei de celuloză, de forma de condiționare a nutrețului, de hibrid și vârsta păsării. În practica de furajare, mărimea particulelor și solubilitatea fracției celulozice în mediul digestiv, precum și gradul de lignificare sunt caracteristici cheie, acestea influențând productivitatea păsărilor datorită efectului lor asupra tranzitului alimentar. Valoarea nutritivă a resurselor furajere disponibile, bogate în celuloză, poate fi sporită prin granularea și reducerea dimensiunii particulelor, prin suplimentarea cu enzime exogene sau prin combinația enzimă-cereale.

În contextul prezentat mai sus, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, în valoare de 800.000 lei, IBNA Balotești poate susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite, cu alte cuvinte alimente funcționale. Oferta de expertiză a IBNA Balotești și informații suplimentare pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Tatiana PANAITE, Rodica Diana CRISTE, Margareta OLTEANU

Rețetă - Cheesecake cu caise

Recompensa unei zile de vară ar putea fi un desert ușor, fin, răcoros, servit în tihnă la umbra unei terase generoase. Pentru astfel de momente am ales o rețetă fără coacere, delicioasă, care merită efortul.

  • Nr. de porții – 10
  • Timp de preparare – 40 min.

Ingrediente: Blat: 400 g de biscuiți simpli sau digestivi și 150 g de unt topit. Cremă: 600 g cremă de brânză (Mascarpone), 500 ml de smântână lichidă pentru frișcă, 150 g de zahăr pudră cu aromă de vanilie, 100 ml de apă rece, 100 ml de lapte fierbinte, 20 g de gelatină. Jeleu: 300 g de gem de caise și 10 g de gelatină. Decor: 300 g de fructe proaspete.

Mod de preparare: Această prăjitură cu brânză nu necesită coacere, totul se va prepara la rece. Ideal ar fi să folosiți ca recipient un inel de tort și o farfurie, în ideea de a avea marginile uniforme și ușor de scos, altfel, nimic nu vă oprește să folosiți o tavă rotundă. Pentru realizarea blatului rupeți biscuiții bucăți și pisați-i până se fac praf. Topiți untul și apoi turnați-l peste praful de biscuiți. Amestecați bine, până când aceștia capătă aspectul unui nisip umed și turnați-i în tava de prăjitură. Folosind fundul unui pahar, tasați bine biscuiții până când obțineți o bază compactă și uniformă, apoi lăsați tava la frigider cel puțin o oră. Între timp, pregătiți ingredientele pentru cremă. Lăsați crema de brânză la temperatura camerei, încălziți laptele, tăiați caisele în sferturi și pregătiți gelatina. Pentru aceasta turnați 20 g de gelatină alimentară fină (2 pliculețe) în cei 100 ml de apă rece și amestecați. Lăsați-o deoparte 10 minute până se umflă, apoi turnați-o peste laptele fierbinte (dar nu clocotit) și amestecați cât să se dizolve. Puneți crema de brânză într-un bol, adăugați zahărul pudră și amestecați cu mixerul pentru a-l încorpora cât mai bine. Adăugați treptat smântâna lichidă, laptele cu gelatină și continuați să amestecați până obțineți o cremă fermă. Așezați caisele pe marginea blatului și turnați crema peste blat. Lăsați prăjitura la frigider 3-4 ore. Când crema s-a întărit amestecați gemul de caise cu un plic de gelatină înmuiată în 100 ml de apă și obțineți jeleul de caise pe care îl turnați peste crema de brânză. Puneți tava la frigider până se întărește jeleul și serviți.

Poftă bună!

Patricia-Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 58

  • Publicat în Magazin

Rețetă - Cotlete de miel cu căpșuni

O rețetă pascală, curajoasă, care, cu siguranță, vă v-a impresiona musafirii.

Ingrediente pentru trei porții: 3 cotlete duble; 500 g căpșuni; 3 ciuperci champignon; 3 fire ceapă verde; 3 fire usturoi verde; 1 cubuleț unt; baby spanac (o mână de frunze); 50 ml vin alb sec; 100 ml vin roșu demidulce; 2 linguri ulei de măsline; sare; piper.

Mod de preparare: Pentru sos, se curăță căpșu­nile de codițe și se spală apoi se toacă mărunt sau se pasează în blender. Pasta de căpșuni se pune într-o cratiță pe foc împreună cu vinul roșu și se amestecă continuu până când sosul se leagă. Când acesta este gata se strecoară prin sită pentru a obține o consistență fină.

Cotletele de miel se pudrează cu sare și piper și se trag la tigaie, cu două linguri de ulei de măsline, până se rumenesc puțin. Se așază apoi la cuptor într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, timp de 20-30 minute la 180 grade. Între timp, se topește untul într-o tigaie, se adaugă codițele de ceapă și usturoi verde, tăiate la 2 cm, spanacul, se adaugă vinul alb, sare, piper și se trag la tigaie câteva minute la foc iute, până când acestea se înmoaie.

Ciupercile, spălate, curățate și lăsate întregi, dar fără picioruș, se dau cu sare și piper și se trag la tigaie în unt.

Înainte de venirea musafirilor așezați pe farfurie cotletele duble sub formă de piramidă, umpleți ciupercile cu amestecul de ceapă, usturoi și spanac și ornați cu sos și feliuțe proaspete de căpșuni.

Poftă bună!

Rețetă personală – Rareș Ionuț Pop, vicejunior Chef

Rețeta unei producții de 47 litri de lapte

La îndemnul Grupului de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor am mers să cunosc un fermier în satul Boiu, comuna Albești, judeţul Mureș. Din Sighișoara ne-am abătut vreo 10 km pentru a face cunoștinţă cu Sebastian Aldea, un crescător de vaci care a ameliorat Bălţata Românească cu genetică americană de top.

Material genetic american

Am fost poftită să vizitez mai întâi boxele vițeilor abia fătați, apoi tăurașii tineri, pentru ca mai apoi să discutăm despre performanța productivă în prezența senioarelor fermei.

Cu o specializare în electrotehnică și ASE-ul terminat la București, Sebastian Aldea a revenit în 2005 pe plaiurile natale pentru că a văzut aici oportunitatea de a investi în agricultură și zootehnie. În 2005 a preluat un lot de animale de la tatăl său și a început să construiască o fermă bazată pe un management nou și genetică performantă. Așa cum se spune în industria construcțiilor de mașini, s-a folosit un șasiu românesc pe care s-a montat o carcasă americană. „Pe un lot de Bălțată Românească și câțiva metiși de Red Holstein am venit cu o genetică nouă, din Statele Unite, Franța, Germania plus un management cu obiective clare. De atunci am tot mărit numărul de animale din propriul efectiv, ajungând astăzi la 113 animale, dintre care mulgem 50, celelalte fiind în diverse stadii de dezvoltare de la viței până la juninci gestante“, își începe fermierul povestea. Apropiindu-ne de grajdul vacilor în pregătire de fătare, fermierul a simțit nevoia să facă prezentările. „Ea este Lugojana, Moașcăna, Oacheșa, Majoreta și Georgiana. La noi fiecare animal primește un nume la naștere“, explică fermierul. Și alegerea numelui are o poveste în spate. Spre exemplu, numele Majoreta vine de la bunica tatălui. „În catalogul de tauri al unei companii americane, când am văzut taurul cu care am însămânțat vaca am văzut că pe bunica taurului o chema Majoreta. Așa am hotărât ca vițelului pe care l-a fătat să-i punem numele Majoreta. Arăta și foarte bine juninca, așa că i s-a potrivit“, adaugă Sebastian Aldea.

Producții... „de speriat“

Pasiunea, dar și materialul genetic „de revistă“ au dus la producții „de speriat“. „Astăzi avem o producție medie de 22 litri/cap de animal. Însă recordul fermei l-a realizat Zeița, campioana noastră care a dat 47 litri de lapte și aproape că ne-a speriat. Noi vrem să facem o ameliorare genetică, dar vrem să o facem controlat. Vrem ca Bălțata Românească să ajungă la o producție de 35-40 litri de lapte, dar să-și păstreze caracterele de sănătate. Un animal care dă 15.000 – 20.000 de litri de lapte nu poate trăi mai mult de 3-4 lactații, iar eu îmi doresc animale cu 5-6 lactații“, explică proprietarul fermei.

Pentru că am surprins momentul în care cisterna procesatorului era cuplată la tancul de răcire nu am rezistat tentației de a întreba care este producția livrată și dacă prețul este mulțumitor. „De la cele 40-50 de vaci pe care le mulgem obținem cam 850-900 litri de lapte pe zi, din care o mică parte merge și spre consumul vițeilor. În ceea ce privește prețul, acesta este unul de piață. Ar putea fi mai mare, dar sunt diferite lucruri care influențează piața laptelui, cum ar fi dispariția cotelor de lapte. Acestea au creat o pre­siune pe piață ce a generat scăderea prețului. Ceea ce nu mi se pare corect pentru că, în opinia mea, a producătorului, eu produc lapte la aceleași costuri. Nimeni nu a venit să-mi scadă prețul la costuri și atunci de ce ar trebui să scadă la lapte?“, se întreabă cu năduf și pe bună dreptate fermierul.

Deși face parte dintr-o asociație locală a crescătorilor de vaci cu 50 de membri și 350 de animale, ideea investiției într-o unitate de procesare este doar un vis în care nu pot investi din prețul actual al laptelui. „Este destul de greu să faci o asemenea investiție, deocamdată prefer să investesc în fermă, să ajung să produc 2.000 de litri pe zi, pentru că aș putea discuta altfel cu procesatorii. Pentru moment nu avem bani să investim și în producție, și în procesare“, argumentează Aldea.

Rețete de furajare personalizate

În ecuația performanței productive intră obligatoriu, în plus față de calitatea materialului genetic, și furajarea. „Avem o colaborare cu un medic nutriționist și avem rețete pentru fiecare categorie de animal în parte. Încercăm să facem lotizări pe cel puțin două categorii. O rețetă este strict pentru vaca de lapte și o rețetă este pentru viței, tineret și vacile pregătite de fătare“, spune Sebastian Aldea. Pentru ca rațiile să fie perfect echilibrate și asigurate pe tot parcursul anului fermierul lucrează 120 ha, dintre care 60 ha de pășune și tot atâta teren arabil folosit strict pentru obținerea furajelor. „Avem 20 ha de lucernă, foarte importantă pentru vaca cu lapte, 25-30 ha de porumb siloz și 10-12 ha cu grâu, triticale. Mai sunt unele furaje pe care le cumpărăm, cum sunt șroturile proteice, de soia, de rapiță, premixurile, pentru că se fac mai greu și nu avem în zonă o fabrică de procesare a soiei, de exemplu.

Ca și componență, la vaca cu lapte rația pe o zi cuprinde: 15-20 kg siloz, 7-8 kg fân de lucernă, 2-3 kg de fân, 3 kg de porumb, 3 kg de grâu, 2 kg de șroturi proteice și 5 kg borhot de bere. O vacă mănâncă zilnic între 45 și 50 kg de furaje, iar producțiile diferă în funcțiile de curba de lactație, dacă animalul se află în primele 100 de zile de lactație sau după“, ne lămurește Aldea.

Totul merge acum „ca pe roate“ și în ceea ce privește munca câmpului pentru că de curând ferma a fost dotată cu noi utilaje achiziționate din fonduri europene. După câteva încercări de depunere a proiectelor la nivel național soldate cu eșec, Sebastian Aldea a reușit, în final, să ajungă la mult râvnitele fonduri europene prin Grupul de Acțiune Locală Dealurile Târnavelor. Prin Măsura 313 – proiectul său – Modernizarea și retehnologizarea fermei de vaci a obținut banii necesari pentru a cumpăra un tractor cu încărcător frontal, o freză, 2 semănători, una pentru prășitoare și alta pentru păioase, o presă și o greblă despre care spune că „au sosit, am început să lucrăm cu o parte dintre ele și sunt foarte mulțumit de productivitate, de consumuri, de modul de lucru și de rezultatele muncii cu ele“.

Patricia Alexandra POP

Reţete pentru masa de Crăciun

Aspic de curcan

Pentru 8-10 porţii: 1 curcan mare; 1 ţelină; 2 morcovi; 2 cepe; 5 albuşuri; 5 căţei de usturoi; gelatină; sare.

Pulpă de porc la tavă

Pentru 20 de porţii: 3 kg pulpă de porc, 250 g kaiser afumat, 30 căţei usturoi, 150 ml ulei, paprika afumat sau boia dulce, piper negru măcinat, 2 linguri pastă de tomate, 250 ml vin alb, ½ linguriţă cimbru, ½ linguriţă busuioc uscat, ½ linguriţă oregano uscat, sare, apă.

Biscuiţi pentru Moş Crăciun

Pentru cca 60 de biscuiţi: 250 g făină, 125 g unt, 1 ou, 65 g zahăr, 2 pacheţele zahăr vanilat, 1 praf de sare, răzătura de la ½ lămâie, marţipan pentru decor, zahăr pudră.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS