În perioada Postului premergător Sărbătorilor de Paşte, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv, produse de morărit şi panificaţie, soia, fasole, mazăre, alte sortimente de legume, fructe, verdețuri proaspete, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obişnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanţului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

• contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziţi;
• contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceiași măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

• achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul „stradal“;
• citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
• păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
• evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
• păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
• folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
• spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
• asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
• gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului premergător Sărbătorilor Paște, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:

• Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc.
• Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.
• Nu cumpărați pește, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.
• Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
• Nu cumpărați pește congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
• Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
• Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul DSVSA judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi eficient.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În mod tradițional la masa de Paşti majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied, ouă, brânzeturi, cozonac, legume și verdețuri de sezon și alte alimente specifice după zona geografică și obiceiuri locale.

Pentru prevenirea apariţiei unui disconfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşti, când în mod tradiţional, consumul acestor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare  trebuie să cunoască următoarele:

Carnea de miel, potrivit nutriţioniştilor, este importantă în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.  Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miel în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea cuprinsă între 14 şi 16 kilograme, deoarece carnea mieilor mai cruzi ca vârstă, conţine mult colagen este indigestă şi poate produce disconfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric, de asemenea nu este recomandată persoanelor care au un nivel ridicat de colesterol în sânge.           .

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare  precum şi după sacrificare iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşti, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special oul de găină, având în vedere că: 

• oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
• oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente, datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 ml lapte, 40 g carne sau 20 g brânză uscată.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină, în cantităţi mai mici se consumă ouă de raţă, gâscă, curcă, prepeliţă.

Pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializării vor fi marcate obligatoriu cu codul producătorului, format din iniţiale care reprezintă ţara, judeţul, un număr de ordine în cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră în faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel:

• cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
• cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
• cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
• cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele:

• valorificarea ouălor de consum numai în spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar, marcate, însoţite de document de conformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor.,
• se interzice depozitarea și expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzătoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora.
• este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
• păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 ^°C.

Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă.
• producătorul să deţină:
• document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau, vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
• actul de identitate;
• atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor agricole;
• carnet de sănătate personală;
• fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar din localitate;
• produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului /culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
• să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.
• Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

• Achiziţionarea cărnii de miel, ouă, brânzeturi, produse vegetale, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal“.
• Verificarea cu atenţie a mărcii de sănătate (ştampila) pentru carne, a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre producător, componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
• Păstrarea alimentelor în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius.
• Asigurarea condiţiilor de protecţie a alimentelor destinate consumului uman faţă de insecte sau animale.
• Spălarea legumelor și a fructelor înainte de a fi consumate.
• Să apeleze la numărul de telefon al unităţilor sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţene, efectuează controale şi asigură asistenţă de specialitate în toată perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşti, prioritar, la obiectivele considerate cu risc alimentar ridicat (unităţi de sacrificare, pieţe agroalimentare, carmangerii, depozite alimentare, hiper şi supermarketuri, restaurante, pensiuni turistice, locuri de agrement.

În derularea acestor acţiuni serviciile sanitare veterinare vor colabora cu alte instituţii judeţene D.A,J. D.S.P, I.P.J. C.P.C. şi cu autorităţile locale cu scopul de a asigura populaţiei produse alimentare de calitate, salubre şi pentru a le proteja sănătatea.

Dr. Penţea Ioan Viorel, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

• Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
• Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

• cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
• cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
• cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
• cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

• Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
• Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
• Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
• Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
• Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
• Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 ⁰ C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
• Producătorul să deţină:
• document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
• certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
• fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
• carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
• Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
• Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
• Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

• Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
• Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
• Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu