reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Efectul complementar al seminţelor de in şi şrotului de nucă – soluţie nutriţională alternativă pentru purcei în criza de înţărcare

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Este cunoscut faptul că înțărcarea este asociată cu provocări nutriționale, de mediu și imunologice care pot duce la pierderi economice considerabile pentru crescătorii de porci (Li și colab., 2014; Weng, 2017). În general, perioada de înțărcare se caracterizează prin scăderea consumului de hrană al purceilor, modificarea integrității intestinale și creșterea concentrațiilor markerilor inflamatori în sânge (Le Dividich și Sève, 2000; Pié și colab., 2004; Montagne și colab., 2007).

Efectele surselor sau ale nivelului de proteine din hrană asupra creșterii și sănătății purceilor au fost studiate extensiv (Pluske și colab., 2002; Kim și colab., 2006; Wang și colab., 2007; Hermes, 2011; Hăbeanu și colab., 2015). Există încă o lipsă de informații cu privire la efectul unor surse proteaginoase (de exemplu: semințe de in, şrot de nucă) sau a unor amestecuri de proteaginoase (de exemplu: amestec de mazăre şi seminţe in în proporţie de 3:1; Hăbeanu și colab., 2017), ca surse bogate de acizi grași polinesaturați esențiali, care ar putea ajuta purceii să se adapteze mai uşor la modificările apărute în hrană în timpul înțărcării (Rodriguez-Leyva și colab., 2010; Li și colab., 2014).

Semințele de in sunt considerate o sursă oleaginoasă unică datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic și lignani care au proprietăți antimicrobiene (Kiarie și colab., 2014). Şrotul de nucă are un conţinut ridicat de proteine (peste 35%), fiind totodată şi o sursă bogată de compuși bioactivi (acid α-linolenic, antioxidanți, fibre) cu potențial benefic asupra stării de sănătate a purceilor. Amestecul acestor ingrediente ar putea îmbunătăți conținutul de energie, aminoacizi și acizi graşi al nutreţurilor combinate.

Un studiu recent realizat la INCDBNA-Balotești a avut ca scop evaluarea efectelor utilizării unui amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) în hrana purceilor în criza de înţărcare asupra performanțelor productive și stării de sănătate a acestora.

Compoziția chimică brută a amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă utilizat în acest studiu a fost de 91% substanță uscată, 27,4% proteină brută, 14,3% grăsime brută, 15,6% fibră brută și 14,95 MJ/kg energie metabolizabilă. După cum era de așteptat, nutreţul combinat pe bază de amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) utilizat a avut o concentrație ridicată de acid α-linolenic (24,58% vs. 4,59%) şi un raport linolenic: α-linolenic redus (1,67 vs. 11,23) comparativ cu nutreţul combinat clasic.

Rezultatele au arătat că includerea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), în hrana purceilor înțărcați îmbunătățește performanța de creștere (greutate şi spor), cu consumuri de furaje similare furajului clasic.

Profilul proteic plasmatic a fost influenţat pozitiv prin reducerea semnificativă a concentraţiei de uree, marker important al eficienţei utilizării proteinei din hrană, fapt ce confirmă performanţele de creştere obţinute, iar ceilalţi parametri plasmatici (lipidici, minerali, enzimatici) s-au încadrat în limitele fiziologice normale.

În plus, amestecul utilizat are efecte pozitive asupra sănătății intestinale prin creşterea populațiilor bacteriene benefice (Lactobacillus spp.) şi reducerea populațiilor patogene (Staphylococcus spp., E. Coli), fapt confirmat şi de reducerea scorului fecal şi a incidenţei diareei.

În concluzie, utilizarea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), poate reprezenta o soluţie viabilă de înlocuire parţială a şrotului de soia în hrana purceilor în criza de înţărcare.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Meiul în hrana purceilor aflați în criza de înțărcare

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În ultimii ani se vorbeşte tot mai mult despre schimbările climatice şi implicit cultivarea unor specii de plante rezistente le secetă. Valorificarea eficientă a unei resurse furajere locale precum seminţele de mei, ca soluție nutrițională alternativă la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanţelor productive ale purceilor aflaţi în criza înţărcării, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 6.1.1, finanțat de MADR.

Meiul (Panicum miliaceum) este o plantă anuală care face parte din marea familie a gramineelor. Se cultivă cu precădere în Asia şi America de Nord (https://www.feedipedia.org/node/409). Spre deosebire de alte cereale (de exemplu, porumb, grâu, triticale), poate fi considerat un ingredient low-input întrucât necesită costuri de producţie mici (poate fi cultivat pe terenuri marginale) şi are avantaje agrotehnice deosebite: rezistenţă la secetă, dăunători, cerinţe minime faţă de substanțe fertilizante (Amadou și col., 2013; Changmei & Dorothy, 2014). La acestea se adaugă o perioadă de vegetație scurtă, cuprinsă între 60-100 de zile (Baltensperger, 2002).

Meiul reuşeşte bine în zonele mai secetoase datorită sistemului radicular fasciculat bine dezvoltat care poate pătrunde în pământ până la adâncimea de 100 cm (Şerban D., 2010).

Sub aspect nutriţional, meiul se caracterizează prin: conținut mediu în proteină de 9,86%, cu o digestibilitate a acesteia de 75%, nivel scăzut în grăsime (3,99%), celuloză brută 13,03% şi săruri minerale 3,38%. Calciul şi fosforul se găsesc în cantităţi relativ mici – 0,02%, respectiv 0,3%. Datorită faptului că au coaja tare, seminţele de mei administrate ca atare cu precădere la purcei în fazele incipiente de creștere (maternitate, criza de înțărcare), „scapă“ proceselor digestive, iar substanţele nutritive sunt în mică măsură scindate, absorbite şi utilizate eficient. Măcinate şi ulterior granulate, seminţele de mei pot substitui până la 25% din triticale.

Eficiența utilizării a 25% mei în structura rețetei de nutreț combinat pentru purcei aflați în criza înțărcării a fost studiată pe un număr de 40 de purcei, pe o perioadă de 21 de zile, în Biobaza IBNA Baloteşti.

Un adaos de 25% mei în hrana purceilor înțărcați la 30 de zile, la o greutate de ~ 8 kg, permite realizarea unor performanțe zootehnice comparabile celor obţinute în mod tradițional. Pe o perioadă de 21 zile se poate atinge greutatea medie de ~ 14 kg. Sporul mediu zilnic poate înregistra o creștere de 13% pe fondul adaosului de mei în hrană (280 g de spor mediu zilnic).

Pe lângă faptul că meiul constituie un aliment cu multiple întrebuințări în hrana omului, ale cărui efecte benefice pentru sănătate au fost certificate de-a lungul timpului, cantitatea rămasă pentru consumul animalelor este destul de importantă, iar utilizarea acestuia poate constitui o alternativă cu implicații pozitive pentru sectorul critic în ciclul de dezvoltare a purceilor.

Autori: Nicoleta LEFTER, Mihaela HĂBEANU, Anca GHEORGHE

Stresul de înțărcare a purceilor influențează dezvoltarea ulterioară

Înțărcarea este un proces sensibil care trebuie adaptat cerințelor purceilor în funcție de tehnologia aplicată, de aclimatizarea la cerințe noi, precum și la condițiile de întreținere și destinația acestora. Tindem ca în sistem intensiv să agreăm „ideea de înțărcare timpurie“ ce variază între 24-28 de zile. Vorbim desigur de o „înțărcare corect efectuată ce va urmări obținerea de purcei sănătoși, viguroși, dar nu uităm și de condiția scroafei, să nu fie afectată prin epuizare și slăbire. Se urmărește îndeaproape ca „înțărcarea“ să fie în funcție de numărul purceilor și de starea fiziologică a lor și a mamei. Stresul de înțărcare apare din lipsa mamei, ca urmare a schimbării alimentației și a locației, respectiv mutarea în compartimentul „creșă“. Vorbim astfel de prea multe schimbări în viața micuțului porc care va trebui să se adapteze noilor cerințe de viață.

Sistemul digestiv al purceilor este firav, nepregătit pentru administrarea de furaj uscat; aici vorbim de furaj de bună calitate PRESTARTER cu adaos de lapte praf îmbunătățit, adaptat cerințelor energetice ale acestora, administrând cantități mici în 2-3 tainuri/zi, la care adăugăm cel puțin o masă sau două cu orz proaspăt prăjit care mărește „palatabilitatea“ la nivel bucal, asigurând astfel atât o plăcere de a consuma, cât și o protecție la nivel digestiv (intestinal). Pentru că știm că în această perioadă apar probleme digestive (diareea purceilor) îmbinăm astfel plăcerea de a consuma cu precauția de a întâmpina aceste probleme. De precizat că trecerea de la „laptele matern“ la furajul propriu-zis trebuie să fie treptată întrucât furajarea ulterioară își va pune amprenta pentru viitor în perioadele de creștere și îngrășare. Recomand folosirea de vitaminizări în grup cu ANKASEC, SUPRAVITAMINOL, JECUPLEX, DUPHALITE pentru 3 sau 5 zile în apa de băut. La nevoie, pentru purceii sub greutate recomand folosirea de multivitamin injectabil intramuscular de 1-2 ml/cap timp de 3 zile și soluții RINGER administrate subcutanat în pliul iei cu precauție 1-3 ml/la fiecare picior timp de 1-3 zile. Fiind o perioadă „sensibilă“, trebuie să o tratăm cu seriozitate întrucât aducem un „plus valoare“ știind că 0,5-1,1 kg în plus la înțărcare ne pot asigura fără dubii 10 kg în plus la livrare. E necesar să ținem cont ca purceii să beneficieze de atenție sporită dacă ne dorim să reducem pierderile și, implicit, să creștem câștigurile.

Popularea în îngrășătorie, reguli minime de asigurat

Popularea purceilor în sectorul îngrășătorie necesită asigurarea minimă a condițiilor de microclimat și biosecuritate. Greutatea purceilor este un factor principal în asigurarea indicilor de temperatură, umiditate și a curenților de aer, media trebuind să fie între 25 și 30 kg greutate vie. În situațiile în care popularea se face sub 25 kg, media lotului va necesita atenție deosebită; în special temperatura, care ar trebui să fie în prima zi de populare 24°C sau chiar 24.5°C. Amintim aici că sunt fermieri care nu au surse de căldură în compartiment în mod constant asigurând încălzirea doar la început, apoi renunță și spun că animalele își produc singure căldura biologică. Se procedează acum la formarea de grupuri mari de porci tineret la îngrășat în boxa comună de 400 cap (sisteme de creștere porci Polonia – sistem de furajare lichidă Wesstron). Un alt aspect important îl constituie așternutul uscat pe boxa ANKASEC sau STALOSAN, cu rol antimicrobian și de a menține uscat patul sau suprafața de odihnă. Așa cum sunt învățați la început, purceii își vor forma obiceiul. Furajarea are un rol primordial astfel încât trecerea să se facă treptat de la grower, categoria specifică la intrarea în îngrășătorie, spre cealaltă categorie, respectiv finisher sau faza finalizării. Câteva amănunte despre Finisher categoria 30-60 kg cu specificații Energie metabolică 2.300 kcal/kg și PB – 16% (proteina brută) furaj compoziție grâu, porumb, șrot soia, șrot floarea-soarelui, carbonat de Ca premix vitamino-mineral PVM, sare. Urmează apoi finisarea finală cu specificații EM – 2.300 kcal /kg cu proteina brută – 15% și ca furaj compoziții identice.

Ținem cont la popularea în îngrășătorie ca la primirea purceilor timp de 24 de ore să nu intervenim deloc asupra grupării pe categorii de mărime și stării de sănătate (lotizarea). Încă de la primire ducem în boxele de izolare, care sunt de obicei pe rândul din mijloc pe capăt, calde și ferite de curenți de aer, porcii care sunt șchiopi sau care au diverse probleme medicale vizibile. Aranjarea (lotizarea) de a doua zi se face astfel: la intrare în compartiment (400 capete), boxele din față sunt cele mai mari (plus variante), apoi sunt cei mici pe mijloc și la capete cei mijlocii ca mărime. Îi notăm cu creion marker sau cu spray marker pe toți cei care au probleme digestive apărute în urma stresului de transport sau a alimentației adaptate perioadei de drum, precum și pe aceia care au probleme respiratorii (tuse și respirație greoaie, dispnee). Nu intervenim imediat cu tratamente colective (antibiotice), ci doar cu tratament individual după 2 sau 3 zile la cei care au afecțiuni digestive (tilozina și oxitetraciclină). În acest caz recomand: enteroferm – probiotic concentrat pentru stabilizarea microflorei intestinale, care are ca efect scăderea incidenței diareelor, ajută la creștere și susține protocoalele terapeutice. Recomand vitaminizarea în grup în apa de băut (medicator) și în furaj semilichid încă de la populare, maximum 7 zile în care se administrează câte 4-8 ml/10 capete următoarele produse Ankaselevit, supravitaminol, aminovit. Vitaminele au un rol foarte important, fiind folosite în: combaterea stresului cauzat de mutări, schimbări de temperatură, schimbări în alimentație, regrupări, lotizări, aclimatizarea având ca efect benefic apetit crescut, îmbunătățind absorbția hranei și mărind viteza de creștere. În cazul lotizării, apar de regulă dispute între animale pentru stabilirea ierarhiei de grup. În acest caz folosiți spray amar sau furaj proaspăt aruncat pe animalele din boxă. Însă, atenție asupra furajării, să nu fie în exces, ci res­trictiv întrucât apar frecvent prolapsuri rectale din cauza agresivității în boxă. Este o perioadă care presupune și adaptarea animalelor la locație, furaj, boxă.

IMPORTANT!

Folosiți furaj proaspăt de calitate adaptat nevoilor categoriei de porci. Administrați în primele 7 sau 10 zile de la populare oxid de zinc. Acesta are rol important în eliminarea stresului, previne diareea după înțărcare, zincul fiind un element important în sinteza proteinelor și menține protecția în imunitate.

Loredana MOCANU -  ing. zootehnist, administrator CATLOR CONSULTING SRL BRĂILA,

Telefon: 0758.674.671

MAZĂREA - sursă de proteină cu potențial valoros pentru hrana purceilor aflați în criza de înțărcare

Mazărea (Pisum arvense) reprezintă o sursă importantă de proteină vegetală pentru hrana animalelor. Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri ameliorate de mazăre furajeră, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat. Prin urmare, aria de utilizare a mazării furajere în hrana porcilor s-a lărgit mult. Totuși, extinderea mazării în furajarea porcilor este încetinită deocamdată de sensibilitatea crescută la fungi și dăunători și de cerințele ridicate față de condițiile de păstrare-depozitare. Costul resursei clasice, respectiv șrotul de soia care a crescut dramatic după interzicerea folosirii făinurilor animale, a dus la creșterea costului cu hrana. Pe acest fond, cercetătorii au evaluat alternative leguminoase locale care nu sunt utilizate uzual în hrana purceilor.

Prin conținutul bogat în proteine (21%, proteină brută) ușor digestibile (89% digestibilitatea proteinei) dar și în compuși bioactivi (acizi grași polinesaturați n-3) cu proprietăți terapeutice (de exemplu, activitate antiinflamatorie), mazărea conferă furajului calități nutritive remarcabile.

Este important să ne reamintim faptul că, pentru a ajuta purceii să „depășească“ perioada critică de după înțărcare, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții de microclimat și manipulare corespunzătoare. Tulburările enterice la purcei în criza de înţărcare au consecinţe negative pentru producători, fiind afectate performanţele de creştere şi rata de mortalitate. Infecţia enterică cu E. Coli, de exemplu, afectează purceii cu precădere în prima săptămână după înţărcare (Fairbrother et al., 2005). Acest tip de bacterii proliferează rapid. Mai mult, enteritele reprezintă o manifestare a efectului stresului de înțărcare, pe fondul unei imunități active în formare, a unei adaptări imperfecte a sistemului de termoreglare și a unui sistem digestiv incomplet dezvoltat. Pe fondul interzicerii folosirii antibioticelor ca promotori de creștere a apărut necesitatea găsirii unor soluții furajere pentru o bună stare de sănătate și performanțe bune de creștere.

Eficiența introducerii în hrana purceilor, imediat după înțărcare, a unei varietăți de mazăre a fost studiată pe o perioadă de 20 de zile, în condiții de fermă, în Biobaza IBNA Baloteşti (proiect ADER 6.1.1, finanțat de MADR). Furajul a fost administrat animalelor sub formă peletată. Pentru o mai bună valorificare a fosforului, în ambele rețete de nutreț combinat au fost utilizate enzime (fitaza 0,01%). Pentru rezultate optime asupra stării de sănătate s-a redus limita de includere a mazării și s-a optat ca soluție pentru adaosul uleiului de in ca ingredient ce complementează cu succes mazărea datorită conținutului excelent în acizi grași n-3.

La finalul perioadei de testare purceii de la lotul cu adaos de mazăre au realizat performanțe zootehnice comparabile celor obţinute prin utilizarea resursei clasice (șrot de soia) în hrană.

Parametrii plasmatici (colesterol, trigliceride, cortizol, lipaze) nu au fost influenţaţi negativ de adaosul de mazăre în reţetă. Intensitatea enteritelor, înregistrată zilnic, folosind un sistem de punctare de la 1 la 3 în funcție de severitate, a evidenţiat faptul că prezenţa mazării în hrană contribuie la ameliorarea stării de sănătate a purceilor, enteritele prezentând o intensitate uşor mai scăzută față de purceii care au consumat hrană cu surse proteice clasice.

Rezultatele obținute confirmă faptul că mază­rea, prin conţinutul în compuşi bioactivi, contri­buie la reducerea intensităţii enteritei, prevenind astfel deshidratarea şi pierderile în greutate la purceii aflaţi în criza de înţărcare. În plus, fiind o sursă de proteină locală, administrată judicios în hrana purceilor poate diminua preţul furajului.

Nicoleta Aurelia Lefter

Mihaela Hăbeanu

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Sorgul și beneficiile sale în hrana purceilor înțărcați

Utilizarea de materii prime vegetale alternative la cele clasice în furajarea animalelor de fermă capătă o importanță deosebită din cel puțin trei motive:

  1. din punct de vedere economic, accentele fiind puse în special pe utilizarea subproduselor al căror preț este mult mai scăzut, iar calitățile nutriționale nu sunt de neglijat;
  2. dezvoltarea industriei producătoare de biocombustibil, deșeurile rămase putând fi direcționate către sectorul de creștere a animalelor;
  3. nu în ultimul rând, schimbările climatice și consecințele acestora asupra biodiversității. Astfel, cereale clasice precum porumbul și/sau grâul sunt mai puțin tolerante față de secetă.

Sorgul boabe reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă sau substanțe fertilizante comparativ cu alte cereale; este o materie primă vegetală larg răspândită pe glob, ocupând locul cinci în lume după grâu, orez, porumb și orz (Thorabi&Khaksar, 2016, https://www.feedipedia.org). În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Awika&Rooney (2004) au evidențiat conținutul sorgului în diferiți fitoconstituienți incluzând tanini, fenoli, fitosteroli care au influență benefică asupra stării de sănătate. Există mai mult de 30 specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al varietăților moderne (0,5-1%), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor (Mavromicalis, 2014).

Pentru purcei în criza de înțărcare, utilizarea sorgului ca substituent al unei părți din porumb reprezintă o opțiune viabilă datorită implicațiilor pe care le presupune. La INCDBNA Balotești s-a testat influența unui nivel de 20% sorg alb asupra performanțelor și stării de sănătate a purceilor după înțărcare. De managementul din această perioadă critică și modul cum este formulată hrana depinde dezvoltarea ulterioară a sectorului. Hrana este unul dintre factorii care pot genera dezechilibre urmate de efecte negative asupra sănătății. Pentru includerea în hrană a sorgului trebuie luate în considerare câteva aspecte esențiale: conținutul de fibră, echipamentul ezimatic incomplet al purceilor și, nu în ultimul rând, valoarea nutritivă a sorgului comparativ cu cea a resursei clasice, respectiv porumbul.

În studiul nostru finanțat de MADR prin proiect sectorial ADER 6.1.1, am evaluat influența sorgului asupra unor parametri productivi (greutate, spor mediu zilnic, consum de hrană și consum specific) și plasmatici (colesterol, trigliceride, cortizol, lipaze). În egală măsură, zilnic au fost înregistrate enteritele folosindu-se în acest scop un sistem de punctare de la 1 la 3 în funcție de agresivitate. Sorgul a înlocuit 31% din porumb. Greutatea medie inițială a purceilor a fost de 7 kg, iar după 21 de zile s-a ajuns la o greutate de ~11,5 kg. Sporul mediu zilnic a fost îmbunătățit cu 7,49%, ceea ce confirmă o parte din studiile de referință din literatură. Consumul specific s-a redus cu 10%. Adaosul în hrană a sorgului la un nivel de 20% a contribuit, de asemenea, la reducerea cu 21,25% a colesterolui din ser, fapt ce poate fi explicat prin conținutul în biocompuși activi al sorgului. Influență nesemnificativă s-a înregistrat asupra lipazei, cortizolului și trigliceridelor din ser. Frecvența cazurilor cu enterită a fost conform așteptărilor mai mică în cazul purceilor hrăniți cu sorg, fără a fi semnalate cazuri cu gradul 3 (agresivitate mărită), spre deosebire de purceii în cara hrana a avut inclus porumb, la care au fost înregistrate cazuri cu gradul 3 enterită. Rezultatele obținute confirmă faptul că sorgul redevine o alternativă cu potențial valoros pentru purcei.

Mihaela Hăbeanu

Soluție nutrițională pentru combaterea inflamației intestinale la purceii aflați în perioada post înțărcare

Creșterea suinelor este o sursă importantă de venituri pentru zootehnia din România și din Uniunea Europeană. După cum se știe, înțărcarea este o perioadă foarte dificilă pentru purcei, în care natura și calitatea furajelor au o mare influență asupra dezvoltării sistemelor digestiv și imunitar. Cercetările au arătat că perioada post înțărcare la purcei este corelată cu creșterea amplitudinii răspunsului inflamator la nivel intestinal. Această stimulare a proceselor inflamatorii este asociată cu tulburări digestive, slăbirea organismului, susceptibilitate crescută la infecții și, în consecință, cu pierderi economice. Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene, multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post înțărcare. Datorită acestor necesități și în țara noastră a apărut nevoia de a pune la punct strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ca industria creșterii suinelor din România să își mențină și chiar să își îmbunătățească competitivitatea în Europa și pe piața mondială.

Din perspectiva nutriției animale, controlul inflamației locale este o provocare din punctul de vedere al managementului afecțiunilor intestinale pe perioada post înțărcare. În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este intens studiată posibilitatea de suplimentare a recepturilor de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate antiinflamatoare și antimicrobiană.

Una dintre soluțiile alternative, necostisitoare, de aditivi alimentari cu potențial antimicrobian ce poate fi utilizată în hrana administrată purceilor în perioada post înțărcare sunt reziduurile vinicole (tescovina sau borhot de struguri, turte de semințe de struguri). Analizele chimice realizate de specialiștii din INCDBNA Balotești au pus în evidență prezența în tescovina uscată și în turtele de semințe a unui conținut mare de acizi grași polinesaturați omega-6 și de polifenoli (taninuri, antociani, flavonoide, acizi fenolici). S-a constatat că, din struguri, la procesarea vinului, cea mai mare concentrație de poli­fenoli rămâne în tescovină (cca 70%) și doar 30% trece în vin. Polifenolii reprezintă de fapt antioxidanţi care ajută organismul uman/animal să lupte împotriva agresiunii factorilor interni/externi, generatori ai stresului oxidativ și inflamației.

Studiile realizate în INCDBNA Balotești pe purcei aflați în perioada post înțărcare au demonstrat că includerea unui procent de 5% tescovină uscată în receptura de nutreț combinat a dus la ameliorarea inflamațiilor intestinale tranzitorii. În acest sens, analizele genetice și biochimice au arătat că receptura de furaj cu tescovină are efecte de modulare a statusului inflamator, reducând nivelul unor molecule care au rol important în inițierea și propagarea proceselor inflamatorii. De asemenea, aceleași studii au demonstrat că tescovina, prin intermediul compușilor polifenolici, are activitate antioxidantă, reducând nivelul moleculelor implicate în generarea radicalilor liberi, inhibând astfel acutizarea inflamațiilor la nivel sistemic și la nivel intestinal. Această reducere a amplitudinii și extinderii proceselor inflamatorii are rol benefic asupra stării generale de sănătate a animalului, acesta suportând mai bine stresul indus de înțărcare.

Ca urmare, pentru a ajuta purceii să depășească mai ușor perioada de înțărcare, specialiștii din INCDBNA Balotești recomandă utilizarea reziduurilor vinicole în hrana purceilor după înțărcare.

Gina Cecilia Pistol – Laboratorul de Biologie Animală, INCDBNA – IBNA Balotești

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 44

Un tânăr demonstrează: Și purceii sunt o afacere bună

Carnea de porc continuă să fie, conform statisticilor, unul dintre cele mai consumate alimente din România. Cu toate avertismentele nutriționiștilor, tradiția continuă să primeze. Cu atât mai mult cu cât actuala criză a dus la o scădere însemnată a prețurilor. Dar cât de greu este să obții o carne de calitate puțini știu. Alimentația și îngrijirea animalului constituie doar o parte din soluția problemei. Restul ține de alegerea rasei și păstrarea purității. Și pentru că fermierii trebuie să câștige măcar cât să-și acopere cheltuielile, mai e nevoie și de productivitate. Lucruri greu de îmbinat chiar și pentru zootehniști bătrâni, cu experiență. Cu atât mai mult devine admirabil un tânăr care, la nici 30 de ani, a reușit să le stăpânească...

De la 4 hectare de culturi la o fermă de porci

Povestea lui Alexandru Szekely este doar un capitol din saga familiei sale. Mama sa, Angelica, este inginer agronom. Timp de mulți ani a lucrat la un IAS din județul Hunedoara, iar acum se ocupă de o fermă vegetală. Este originară din comuna Șibot, unde se află ferma de care se ocupă acum Alexandru.

Tatăl, Arpad Szekely, este inginer mecanic. Până în 1990 a lucrat în cercetare. Acum se ocupă de partea tehnică a afacerilor familiei. În anul 1993, pe când Alexandru era doar un copilaș, părinții lui au creat o fermă la Șibot (undeva între Sebeș și Orăștie), pe doar patru hectare. Și de acolo a început totul. În 2002, când prețul cerealelor a scăzut drastic, au decis să dea plusvaloare producției vegetale folosind-o într-o fermă de îngrășare a porcilor. Astfel se face că, în locul numit Balta, unde erau doar o mlaștină și o pășune săracă, a apărut o fermă modernă. Nucleul fermei a fost construit în cadrul unui proiect SAPARD, în valoare de 800.000 de euro. Fondurile nu au fost suficiente, astfel încât au trebuit suplimentate prin alte programe. Dar rezultatul a meritat. Îngrășătoria de porci constă într-o hală modernă, o mică fabrică de nutrețuri și două silozuri.

„N-am folosit modelul de hale cu perdele din două motive“, explică Alexandru Szekely. „Primul este că ferma e amplasată, cumva, pe un culoar prin care se scurg curenții dintre Munții Apuseni și Șureanu. Din cauza asta aici este mai rece decât în alte părți. Iernile sunt și ele mai friguroase. În schimb, vara este scurtă. Ca atare, porcii nu suferă de căldură. Al doilea motiv a fost că ne-am gândit la uzura mecanică rapidă a perdelelor. Experiența demonstrează că am avut dreptate.“

Pentru unii sfârșit, pentru alții un nou început

Construcția noii ferme a coincis cu fondarea Cooperativei „Muntenia“. În cadrul acestui program familia Szekely și-a desfășurat activitatea, de la început și până la sfârșit. Părerea tânărului fermier este că „nu a existat suficientă colaborare între membrii cooperativei și asta a dus la insuccesul ei. Nu există destulă deschidere, nu avem o educație în această direcție. Lucrurile nu se discutau pe față, problemele nu s-au pus niciodată deschis. Practic, nu a existat comunicare. Este unul dintre lucrurile care au distrus Cooperativa „Muntenia“. Erau vremuri grele în 2008, când s-au construit majoritatea fermelor. Prețul materialelor a explodat. Pentru noi însă a fost un start în această activitate.“

Startul a fost atât pentru activitățile familiei, dar și pentru tânărul Alexandru, aflat în momentul în care trebuia să își aleagă o carieră. „M-am sfătuit cu familia la ce facultate să merg. Oscilam între medicină veterinară și zootehnie. Până la urmă am ales Biotehnologia, pentru că, în esență, este zootehnia la nivel de celulă“, a povestit el. Pentru el facultatea nu a însemnat teorie și o înșiruire de multe vorbe fără rost, ci o acumulare de noi experiențe și cunoștințe utile. „Am lucrat în practică și la ferma nucleu a companiei PIC de la Vasilați, din județul Călărași. Pe domnul Ioan Ladoși l-am avut profesor. El mi-a deschis ochii asupra a foarte multe aspecte. De exemplu că, oricât ai investi în tehnologie și în animale, diferența tot cu oamenii o faci. Sunt lucruri pe care animalele nu le pot spune. Acolo intervine ochiul omului, care știe sau nu știe să vadă!“

Biosecuritate la standarde maxime

Așa a ajuns Alexandru Szekely ca imediat după absolvire să conducă o minunăție de fermă. Dar mintea sa tânără, liberă de șabloane, a văzut o oportunitate în a dezvolta, pe lângă vechea fermă de îngrășat porci, și una nouă, de reproducție. „Din calcule a reieșit că era mai ieftin pentru noi să ne obținem proprii purcei decât să-i cumpărăm“, povestește el. „Pentru nevoile noastre ar fi fost nevoie de vreo 340 de scroafe productive, ca să avem câte 2.000 de purcei pe an. Am hotărât ca din viitoarea fermă să și vindem, astfel că am calibrat-o la 700 de scroafe. Am ales să aducem scrofițe tinere din rasa Marele Alb din Anglia. Am ales Marea Britanie pentru că este o țară care exportă animale, dar nu importă. În acest fel, riscul ca scrofițele să fi fost bolnave era nul. Oricum, au fost testate serologic. Ferma de reproducție fiind și ea nouă, n-a existat niciun risc de contaminare. Vierii sunt din rasa Landrace, aduși și ei din Anglia. Avem toată tehnologia de recoltare și conservare a materialului seminal în fermă.

În hală se intră doar prin dușuri, cu echipamente pentru interior. Standardele de biosecuritate foarte ridicate reprezintă unul dintre elementele cheie care fac ca lucrurile să meargă bine“, este convins tânărul director.

„Tinerii consideră zootehnia înjositoare“

Economic, lucrurile merg bine, chiar și în aceste vremuri de criză. Purcelușii sănătoși și de rasă bună sunt tot mai ceruți de fermele de îngrășare. „Din păcate, producătorii nu sunt la fel de uniți cum sunt procesatorii, consideră fermierul. De aceea aceștia din urmă pot să fixeze prețurile așa cum le convine lor. Apoi, faptul că mulți crescători preferă să lucreze în sistemul totul plin, totul gol, și nu în flux permanent, face ca fluxul de bani către crescători să nu fie permanent. Apoi se mai creează niște perioade de vârfuri de ofertă la abatoare, în iunie – iulie și la sfârșitul anului, de care procesatorii profită ca să scadă prețurile oferite“, subliniază Alexandru Szekely slăbiciunile crescătorilor.

O altă problemă de care se lovește este lipsa unor oameni bine pregătiți care să dorească să lucreze alături de el. „Îngrijitori și paznici se găsesc. Salariile pe care le oferim sunt aliniate cu cele din centrele industriale apropiate, Sebeș și Cugir. Din motive de biosecuritate, asigurăm și transportul oamenilor. Dar, din păcate, nu găsim oameni calificați. Cei mai mulți tineri consideră zootehnia ca pe o muncă înjositoare. Fug de ea fiindcă pute, spun ei. Sper totuși ca prin intermediul programelor de practică pe care le desfășurăm în colaborare cu ASAMV Cluj să găsim niște oameni care să iubească această meserie“, speră tânărul manager. Poate până atunci cei cu puterea de a face asta îi vor plimba prin preajmă mai mulți tineri. Doar-doar s-or molipsi de la el.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 38-39

Bulgarii mănâncă purcei româneşti, iar românii - curcani bulgăreşti

Un schimb intens are loc în Dobrogea în zilele dinaintea Crăciunului, scrie luni cotidianul sofiot Monitor. Locuitorii satelor bulgăreşti din zona transfrontalieră se duc în România ca să cumpere purcei, iar românii vin în Bulgaria să caute curcani sau găini. "Nu este vorba de comerţ, facem un schimb natural, că suntem prieteni", afirmă localnicii de frică să nu se trezească cu inspectorii fiscali la uşă.

Potrivit publicaţiei, un purcel românesc de 25 de kg. costă puţin sub 50 de euro, în timp ce un porc mare de 140 kilograme se vinde cu circa 200 de euro. Un curcan bulgăresc costă între 25 şi 35 de euro, iar preţul la găini este de 2 euro pe kilogram.

"Mai întâi ne uităm cum sunt îmbrăcaţi", recunosc locuitorii satului bulgăresc Durankulak. "Dacă clienţii din România au paltoane groase, le cerem mai mult, dacă nu au şi par mai săraci, le dăm un preţ mai mic", afirmă ei. "Suntem fraţi, nu ne minţim", se jură ţăranii bulgari, mai scrie ziarul Monitor.

Ministerul bulgar al apărării a cerut ca SUA să se angajeze cu o prezenţă militară permanentă în Bulgaria, scrie jurnalul Trud. Ministrul bulgar al apărării Aniu Anghelov şi şeful cabinetului lui Iordan Bojilov au făcut parte din delegaţia condusă de premierul Boiko Borisov care a efectuat o vizită la Washington la începului lunii.

Potrivit contractului pentru folosirea utilajelor comune militare pe teritoriul bulgăresc, în Bulgaria pot fi dislocaţi permanent până la 2.500 militari americani, iar numărul lor poate să crească la 5.000 pentru o perioadă de maxim 90 zile. Americanii au dreptul să folosească poligonul Novo Selo din centrul ţării, două aeroporturi militare, precum şi un depozit de armament lângă portul Burgas. Contractul a fost încheiat în anul 2006, iar de atunci un număr mic de militari americani vin în Bulgaria pentru exerciţii comune care au loc de câteva ori pe an şi continuă maxim 10 zile. După exerciţii, americanii se întorc în bazele lor din America sau Europa. Potrivit părţii bulgare, prezenţa permanentă a militarilor americani în Bulgaria ar contribui la creşterea securităţii regionale.

SUA au investit 60 milioane de dolari pentru modernizarea bazei de la Novo Selo. Au fost construite locuinţe pentru militari, iar infrastructura a fost renovată. Iniţial ideea era ca acolo să se pregătească militarii americani înainte să fie trimişi în Afganistan. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, Pentagonul a preferat ca pentru acest scop să fie folosite bazele din Kuweit, mai scrie ziarul.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS