Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea: Produsele românești ar putea ajunge în sectorul HoReCa şi în cantine
Casa de Comerț Agroalimentar Unirea a fost înființată de ministrul Agriculturii Petre Daea în ianuarie 2019, cu capital integral de stat, pentru a se crea un cadru în care fermierii autohtoni să fie sprijiniți în mod real să îşi promoveze și valorifice produsele. Inițial, compania și-a propus să facă un lanț de 60 de magazine cu produse romanești care să concureze cu marii retaileri. Astăzi, după redeschidere, Casa de Comerț Agroalimentar, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, a început colaborarea cu retailerii, iar în perioada următoare se va încerca promovarea consumului de produse agroalimentare romanești și a producătorilor din România, în instituțiile de stat şi în sectorul HoReCa.
Principalul furnizor al instituţiilor statului cu produse agroalimentare
Aflată la Fălticeni, la ediţia a XVII-a a Târgului Mărului desfăşurat în ultimul week-end al lunii octombrie, Mariana Cotoi, director general al Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea, a făcut cunoscut faptul că societatea pe care o conduce şi care până în prezent şi-a concentrat atenţia asupra pieţei de retail are ca prioritate intrarea în industria HoRoCa şi, printr-o modificare legislativă, să fie principalul furnizor al instituţiilor statului cu produse agroalimentare.
„Noi ne dorim ca să fim principalul integrator între producător şi consumatorul final. Dorim să organizăm un parteneriat al Casei Unirea cu producătorii locali din fiecare judeţ, să facem un grup comun, interactiv, pentru a şti în permanenţă ce produse aveţi dumneavoastră, producătorii, pentru ca noi să căutăm piaţa de desfacere. Mă refer aici la piaţa de desfacere din rândul retailerilor, dar intenţionăm să intrăm în sectorul HoRoCa şi dorim ca, printr-o modificare legislativă, să fim principalul furnizor al instituţiilor statului cu produsele pe care producătorii locali le pun la dispoziţie. Aici mă refer la spitale, şcoli, cantine, penitenciare, Parlament, armată etc. Este de durată, nu trebuie să eliminăm existenţa pieţei concurenţiale, trebuie să existe libertate de acţiune. Astfel, produsele din Suceava ar putea ajunge la Cluj, Olt sau Constanţa şi invers, iar noi să fim primii consumatori ai produselor româneşti. Trebuie să trezim un pic naţionalismul din noi şi să începem să consumăm produsele noastre“, a spus directoarea Mariana Cotoi.
Domnia sa a dat ca exemplu Grecia, unde toate produsele din restaurante sunt autohtone, oamenii sunt organizaţi în cooperative şi aşa sunt asigurate inclusiv suveniruri de la meşteri locali şi toţi te îndeamnă cu: „Noi avem cele mai bune produse!“. În România, în industria ospitalității, majoritatea materiilor prime din restaurante sunt din import. „Se dau vouchere de vacanță. Dacă tu, ca operator în turism, tot ei voucherele de la statul roman, de ce să nu ei şi produse româneşti. Dacă cei care au vouchere de vacanţă sunt obligați să se ducă pe teritoriul Românei, să ajute turismul intern, atunci de ce HoReCa să nu dea la masă produse româneşti și să ajute agricultura românească?“, s-a întrebat directoarea Mariana Cotoi.
Asocierea în cooperative şi depozite zonale, o forţă în comercializarea produselor
Mariana Cotoi a făcut cunoscut faptul că, în discuţiile cu marii retaileri, problema care se pune este de a furniza în permanenţă cantitatea de care ei au nevoie. Şi, din cele prezentate de Elena Claudia Gogu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Suceava şi de pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, a reieşit că fiecare retailer are politica lui; sunt unii care primesc marfa pe plan local (în judeţul Suceava doar două lanţuri de hipermarketuri), dar sunt alţii care o vor în centrele logistice, care sunt la distanţe mari şi atunci este nevoie de depozite mari şi de cantităţi foarte mari pentru a putea asigurarea aprovizionarea permanentă a depozitelor logistice de la Cluj şi Ploieşti.
Dacă ar exista depozite zonale ale producătorilor, acestea ar prelua direct marfa de la fermieri şi de aici produsele agroalimentare ar urma să plece către marile magazine, dar şi către distribuitori. Din cele discutate la Fălticeni se intenţionează ca, prin noul Plan Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023-2027 a României, Casa Unirea să îşi construiască o reţea de depozite proprii.
Pentru acest proiect a fost dat ca exemplu Polonia, ţară în care statul are 50 de depozite, sunt încheiate parteneriate cu toate cooperativele şi astfel se pot asigura cantităţi foarte mari de produse la preţuri mici atât pentru consumul intern, cât și pentru cel extern.
„Organizându-ne, putem da legumele şi fructele de calitatea I pentru consum, în stare crudă, iar calitatea a doua şi a treia o îndreptăm spre sectorul de procesare şi atunci nu vom mai avea pierderi. Nu avem depozite proprii, avem doar depozite partenere. Pe termen mediu şi lung intenţionăm ca în fiecare regiune a ţării să construim centre de colectare. Din acele centre de colectare vom putea furniza produsele în zonele respective, aşa cum fac şi marii retaileri. Din păcate, noi nu avem niciun retailer mare cu capital românesc 100%, toţi sunt cu capital străin. Casa Unirea tocmai asta îşi dorește, să devină un retailer cu capital integral românesc. Așteptările sunt foarte mari şi nu putem face lucrul acesta de pe o zi pe alta, ne trebuie puțin timp pentru că perioada de activitate suspendată îşi spune cuvântul, dar probabil că în 2-3 ani vom fi ceea ce trebuie pe piața românească“, a făcut cunoscut directorul Mariana Cotoi.
Avantajul fermierilor în relația contractuală cu Casa Unirea este faptul că producătorii și procesatorii de produse agricole primesc banii în aceeași zi în care vând produsele, ceea ce în relațiile cu marile lanțuri de hypermarket-uri nu prea se întâmplă.
Dacă se vor putea asigura cantități mari de produse agroalimentare, pe termen mediu şi lung reprezentanții Casei Unirea se gândesc să facă și export.
Silviu Buculei
- Publicat în Agrotehnica