Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Cormoranul - problema „neagră“ a pisciculturii

La sfârșitul lunii februarie, la Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ), Cătălin Eugen Platon – preşedinte ROMFISH, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie – a vorbit despre problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din apele interioare şi ale mărilor. Mai precis, acesta semnalează faptul că de mai bine de două decenii piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, păsări care hrănesc exclusiv cu peşte şi care sunt protejate de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Reprezentantul asociației specifică faptul că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.

Soluţia viabilă – controlul la cuib

În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre faptul că reglementările europene stabilesc protecţia până la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv.

„Însă nimeni nu reuşeşte să ne spună care este acest nivel. Şi, în acest mod simplu, de la o populaţie de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România“, menționează Cătălin Eugen Platon.

Conform lui Platon, cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200-1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost.

„Acest lucru înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. În România există inventariată o populaţie de circa 80.000-120.000 de cormorani, care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Astfel, circa 21.000 de tone de peşte anual sunt pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Şi, în timp ce pentru agricultură se primesc 250 euro/ha pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor, nu se primeşte nimic. Soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib al cormoranilor. În cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor“, adaugă preşedintele ROMFISH – Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

279 euro/ha de heleşteu ar acoperi prejudiciul

Preşedintele Romfish arată că sunt studii care arată faptul că un cormoran consumă în medie 672 g de peşte zilnic (între 441 g şi 1.095 g/zi); dimensiunile peştelui consumat se încadrează între 40 şi 335 mm, predilect între 100 şi 149 mm, adică puiet, dimensiuni la care mecanismele de compensare prin densitate sunt total ineficiente.. „Deoarece cormoranul, ca pasăre de mari dimensiuni cu durată mare de viață, începe să se reproducă abia pe la 3-5 ani, populația totală din Europa se cifrează probabil la (cel puțin) 1,7-1,8 milioane de păsări“, a punctat preşedintele ROMFISH.

Reprezentantul asociaţiei declară că nu cere exter­minarea cormoranilor ca soluţie, cum se face în alte ţări, ci dimpotrivă, cere o măsură compensatorie deoarece pentru peşte nu se acordă subvenţii. Acesta specifică că suma de 279 euro/ha de heleşteu este una care ar acoperi prejudiciul. „S-au găsit în jur de 25 de metode prin care să-i ţinem la distanţă, respectiv plase, tunuri de gaze, laser, sperietori de ciori, dar nicio soluţie nu dă rezultate deoarece cormoranii sunt foarte deştepţi şi s-au obișnuit. În Anglia și America cormoranii sunt împuşcaţi de fermieri, iar populaţia este ţinută sub control, la fel şi în Ungaria. În schimb, în Suedia se face control la cuib, se ung ouăle cu ulei ca să nu mai iasă puiul. La noi nu poţi să te apropii de ei, trebuie să-i laşi să mănânce şi te uiţi la ei“, a mai punctat Platon.

Pagubă de 300.000 t în UE

Aceste păsări fac să dispară anual peste 300.000 de tone de pește din apele europene. În multe state membre UE (Franța, Spania, Italia, Germania, Ungaria, România și Republica Cehă) cantitatea de pește consumată de cormorani este mult mai mare decât producția obținută de pescuitul profesionist din apele interioare și din crescătoriile de pește de consum. „În schimb, în România, în baza datelor oficiale comunicate de către Guvernul României Comisiei Europene, populaţia de cormorani, atât a celui mare (P. carbo sinensis), cât şi a celui pitic (P. pygmeus), date parţiale şi bazate pe estimări şi modele matematice, nu pe activităţi zilnice în teren, aşa cum fac fermierii piscicoli, se cifrează la: 20.000-30.000 în pasaj spre alte ţări, 42.800-61.000 la cuibărit, cu depunerea a 5 ouă de către fiecare pereche şi o rată de eclozare şi supravieţuire de 60%, deci încă 75.000 de pui, plus exemplarele care nu au ajuns încă la vârsta reproducerii (3-5 ani), şi 15.000-50.000 exemplare la iernat. România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană şi, deşi în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, acum producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură, 3.500 de tone din pescuit comercial în apele interioare şi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagră. În acest moment, România importă anual 120.000 de tone de peşte, în principal congelat, dintre care 15.000 de tone aparţin speciilor care se produc şi în România (crap, caras, păstrăv).

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la postul public de televiziune că a avut o discuţie cu comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, referitoare la cormorani. „Am avut o discuţie cu comisarul şi în februarie voi avea o altă discuţie cu acesta, pentru că atunci ne-am înţeles să facem un plan de management, să stabilim pentru România care sunt măsurile, iar aceste acţiuni trebuie să le facem împreună cu Mediul, pentru că ei gestionează problematica. Eu gestionez posibilitatea de a hrăni populaţia. Eu ştiu ce este de făcut. Voi veni cu un plan foarte clar în discuţiile pe care le voi avea la nivelul Comisiei Europene, cu comisarul, în aşa fel încât să-l punem pune în valoare şi să putem rezolva această problemă“, a explicat Daea.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Acțiuni întreprinse de ANSVSA în cazul produselor din pește contaminate cu Listeria monocytogenes

Ca urmare a unor incidente alimentare repetate din ultima perioadă, generate de prezența bacteriei Listeria monocytogenes în produsele de file de somon afumat, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus realizarea unor controale tematice în acest sens.

În cadrul acestor verificări, s-au prelevat atât probe din diferite loturi din produse finite de acest tip, cât și probe de sanitație din zonele de producție și ambalare a produsului finit procesat, probe care au fost trimise către laboratoare pentru a fi analizate.

Rezultatele buletinelor de analize, emise începând cu data de luni, 11 februarie, au indicat prezența bacteriei Listeria monocytogenes în probele de produs finit, provenite de la două unități de procesare a peștelui.

Având în vedere rezultatul pozitiv la probele de produs finit “file somon afumat”, echipe de inspectori sanitari veterinari s-au deplasat la unitățile respective, unde, în urma controlului efectuat, a fost dispusă măsura suspendării activității liniei de producție “file somon afumat” și reținerea oficială a unei cantități de 134 de kg de produse.

De asemenea, au fost aplicate sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 42.000 de lei.

S-a acționat și pentru retragere de pe piață a loturilor de produse neconforme, pe baza listelor de distribuție puse la dispoziție de către reprezentanții unităților respective.

De la începutul acestei săptămâni, când a fost declanșată acțiunea de control și până la această dată, au fost retrase de la comercializare 96,77 de kg de produse din loturile unde a fost depistată prezența bacteriei Listeria monocytogenes, produse care au fost distruse.

Acțiunile de retragere și de rechemare ale produsului “file somon afumat”, provenit de la cele două unități de prelucrare a peștelui, sunt în derulare și se desfășoară sub supravegherea inspectorilor ANSVSA.

Controalele ANSVSA cu această tematică, continuă.

Listerioza este o infecție provocată de consumul alimentelor contaminate cu bacteria Listeria monocytogenes

Unele persoane fac o formă a bolii asemănătoare gripei, prezentând simptome precum febră, dureri musculare, greață și vomă și dureri gastrice.

De regulă, boala trece de la sine, însă poate prezenta un risc crescut pentru persoanele însărcinate sau pentru cele cu un sistem imunitar slăbit.

Sursa: ANSVSA

Piața de pește de la Zimnicea, un proiect care contribuie la dezvoltarea zonei

Grupurile de acțiune locală pentru pescuit au un rol important în dezvoltarea locală a zonelor pescărești din România. Proiectele implementate cu bani europeni nu sunt puține, iar beneficiile s-au observat imediat de la inaugurarea acestora. De exemplu, în județul Teleorman, prin intermediul FLAG-ul Dunărea de Sud a fost inaugurată o piață de pește modernă, unde pescarii pot comercializa marfa în condiții optime, iar consumatorii pot achiziționa pește proaspăt după preferințe și buget.

Investiție cu bani europeni

Construcția pieței a fost posibilă cu finanțare nerambursabilă, 200.000 euro, prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013. Primăria orașului Zimnicea a început lucrările în anul 2014, iar inaugurarea a avut loc în decembrie 2015.

„În această locație era o structură de bloc care nu era folosită și de aceea am luat decizia de a construi piața aici. Este o realizare a orașului și m-am bucurat că am avut sprijin din partea FLAG-ului Dunărea de Sud și astfel am obținut banii necesari. Ne bucurăm că am putut finaliza acest proiect pentru că aduce multiple avantaje atât locuitorilor orașului Zimnicea cât și cetățenilor din comunele și orașele învecinate. Cei care se ocupă cu pescuitul pe Dunăre, râuri și bălțile din jur au acum posibilitatea de a comercializa peștele în condiții optime, iar cumpărătorii au de unde alege pentru că există și varietate, iar marfa este întotdeauna proaspătă“, a punctat primarul orașului Zimnicea, domnul Petre Pârvu.

Piața are suprafața de 305 metri, 16 mese, 5 acvarii, 2 mașini de făcut gheață, 3 camere frigorifice pentru depozitarea peștelui și una pentru depozitarea deșeurilor, cărucioare pentru cărat lăzile cu pește, cântare speciale, chiuvete de inox, deci toate dotările unei spațiu optim de comercializare a peștelui. Construcția pieței și utilarea acesteia nu ar fi fost posibilă într-un timp atât de scurt fără fondurile europene, după cum spune primarul orașului, poate în 6-7 ani să fi fost posibilă o asemenea investiție cu bani din bugetul local.

În piață pot comercializa pește toți cetățenii care au documente și pot pescui legal în Dunăre, râuri sau bălți și bineînțeles cei care au și afaceri în acest sens. Aceștia plătesc o taxă, își expun peștele, iar vânzarea acestuia are loc în condiții igienice.

Promovare cu ajutorul Facebook-ului

Până la inaugurarea pieței, comercializarea avea loc într-un mod haotic, mai spune primarul, însă acum locuitorii orașului sunt mulțumiți de modul în care își pot achiziționa pește. În sprijinul lor vine și administratorul pieței care, în momentul în care comercianții vin cu marfa, postează pe pagina de Facebook cantitățile și speciile de pește, astfel că cei interesați pot face comenzi, iar când pleacă de la serviciu trec prin piață și ridică marfa dorită, fără a avea vreo îndoială că nu mai găsesc la acea oră ceea ce își doresc să achiziționeze.

Unul dintre comercianții care vine zilnic la piața de pește de la Zimnicea este Camelia Dumbravă, o doamnă care provine dintr-o familie în care pescuitul și comercializarea peștelui are o tradiție de mai bine de 30 de ani. De 10 ani este implicată direct în această activitate, are o societate de comercializare și se declară mulțumită de modul în care își poate vinde marfa în acest moment. „De când s-a deschis piața totul merge foarte bine. Înainte comercializam pe unde puteam, chiar și pe mese în piața centrală a orașului. În general avem peste 10 feluri de pește pe masă spre vânzare, din Dunăre sau din bălți, dar colaborăm și cu diverse ferme piscicole. Avem în general scrumbie, macrou și șprot afumat, hamsie sărată, oblete, novac, crap, somn, scobar, știucă, șalău, caras, deci varietate pentru toate buzunarele și toți clienții“, a punctat Camelia Dumbravă.

Pielea de pește, folosită în tratamentul arsurilor

Am citit recent în presa internațională despre o metodă de tratament neconvențională a pacienților care prezintă arsuri. Este vorba despre folosirea pielii de tilapia, pește care populează râurile din Brazilia și fermele de acvacultură.

În momentul de față, singurul răspuns al medicinii pentru tratarea arsurilor este folosirea pielii umane sau de porc. Aceste țesuturi transmit către zona afectată colagen, care grăbește vindecarea rănii. Sunt însă și spitale care nu dispun de aceste resurse și atunci tratamentul constă în aplicarea unor creme și a bandajării rănii, proces extrem de dureros pentru pacienți. Institutul Dr. José Frota este unul dintre institutele în care această metodă era singura la îndemână. Motiv pentru care specialiștii de acolo au început să caute alternative.

tratament arsuri piele peste1

Așa au descoperit că pielea de tilapia are niveluri ridicate de colagen, chiar mai ridicate decât cele din pielea umană. Colagenul ajută la refacerea țesuturilor și calmează durerile. Se administrează astfel mai puține medicamente și se grăbește vindecarea. Până în prezent, doar 56 de pacienți au primit un astfel de tratament, iar metoda este considerată deocamdată experimentală. 

tratament arsuri piele peste3

Înainte a fi folosită în scop medical, pielea de tilapia este sterilizată pentru a ucide virușii și bacteriile. Ulterior, poate fi refrigerată. Congelarea permite ca aceasta să fie păstrată și până la doi ani. Dacă nu există situații speciale, pielea de tilapia, folosită similar unui bandaj, poate rămâne pe rană până la vindecare. Spre deosebire de bandajele de tifon, care trebuie schimbate constant.

tratament arsuri piele peste2

Pe lângă datele medicale care sugerează că pielea de tilapia este eficientă în tratarea arsurilor, fără a provoca aceeași durere ca folosirea cremelor și a bandajelor de tifon, există și rațiuni economice care ar putea duce la folosirea ei pe scară largă. În vreme ce țesutul uman sau de porc nu este tot timpul la îndemână, iar substanțele de sinteză sunt foarte costisitoare, pielea de tilapia poate fi ușor de procurat pentru că vorbim despre un pește care se regăsește din abundență în râurile din Brazilia. În plus, acesta poate fi crescut în ferme de acvacultură. Încă o dată, natura ne vine în ajutor. Ce vom face noi?

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Magazin

De la beton la fermă piscicolă

Se spune că afacerile pornite din pasiune sunt cele care aduc şi cea mai mare satisfacţie. De acest lucru s-a convins şi Cornel Ivanov, tulceanul care a înfiinţat o fermă piscicolă modernă pe amplasamentul unei foste fabrici de zahăr.

Început curajos, rezultate pe măsură

Cu toate că activa în domeniul piscicol dinainte de anii ’90, Cornel Ivanov a început demersurile noii afaceri în anul 2000, atunci când a transformat o staţie de epurare a unei foste fabrici de zahăr într-o amenajare piscicolă: „Mă întrebați ce am găsit aici după ’90. Doar nişte betoane! Toţi s-au mirat când am cumpărat terenul şi credeau că am achiziţionat-o pentru betoane, însă o cumpărasem pentru bazinele în care aveam de gând să cresc peşte. Efectiv, am transformat o staţie de epurare, o zonă roşie, într-o amenajare piscicolă, o zonă verde.“

Dacă în acest moment ferma piscicolă de la Babadag dispune de condiții moderne de funcționare, la startul afacerii bărcile și motopompele au fost cumpărate în regim second-hand.

Modernizare prin fonduri europene

Cele 100 de hectare, suprafața de care dispune amenajarea, au parcurs un amplu proces de modernizare în urma aprobării unui proiect prin Programul Operațional de Pescuit. „Programul a fost ca o mană cerească pentru noi. Lucram numai cu motopompe termice, adâncimea bazinelor era mică, dar am accesat un proiect POP în valoare de două milioane de euro şi am reuşit să facem această amenajare care, zic eu, este una dintre cele mai bune din zonă. Am supraînălţat digurile, am procurat staţii de pompare, am tras linie electrică de medie tensiune, am construit depozite, magazii de furaje (şi mari şi mici), moară de furaje plus tot felul de utilaje. În concluzie, este o fermă dotată, cum şi-ar dori mulţi să aibă“, susține Ivanov.

Chiar dacă pentru mulți dintre fermierii care au accesat fonduri europene demersul până la obținerea banilor a fost unul greoi, pentru Cornel Ivanov acesta a decurs firesc, fără prea multe bariere, experiența de 15 ani la Institutul Delta Dunării în domeniul proiectării spunându-și cuvântul.

Obiectivul pepinierei: creșterea puietului de crap

Proprietarul pepinierei susține faptul că principalul obiectiv al acesteia este creșterea puietului de crap, care este vândut cu 10 lei/kg, cu 1 leu mai mult decât kilogramul de policultură. „Suntem în primul an de producţie de la terminarea programului, avem în acest moment ciprilin de crap, singer, novac și cosaşi. Ferma are în dotare şi aproximativ 90 ha de teren arabil. O parte neirigat, unde cultivăm cerealele care ne sunt necesare pentru furajarea peştelui, iar şrotul de soia îl cumpărăm. Producem furaje după tehnologia efectivă, făcută de Institutul de Cercetări şi Proiectări Delta Dunării. Rezultatele sunt relativ bune, peşte peste 3.500 kg/ha, şi mă bucur că, aplicând nişte tehnologii care păreau învechite, reuşim să facem producţia actuală“, a mai adăugat Ivanov.

Cu toate că are o producție bună care ar putea avea o creștere considerabilă, Cornel Ivanov susține că întâmpină și probleme: braconierii. O mare parte din producția de pește este sustrasă din bazine de către pescari.

Ferma de vaci – soluția pentru îngrășământ natural

Performanțele fermei piscicole de la Babadag sunt date și de utilizarea îngrășămintelor. În acest sens, înființarea unei ferme de vaci a fost cea mai la îndemână soluție. „Nu găsim cel mai bun îngrăşământ nicăieri în zonă şi astfel am fost obligaţi să ne creştem noi vacile, care vor face gunoiul de grajd pe care îl vom împrăştia în bazine pentru a ne garanta o producție în jur de 3.500-4.000 kg peşte/hectar. Astfel avem 80-90 de animale, însă nu avem rase pure pentru că nu creștem pentru producția de carne ori lapte, îngrășământul fiind produsul vizat“, conchide Cornel Ivanov.

Loredana Larissa SOFRON

Criza îi face pe greci să opteze pentru cereale, legume şi verdeţuri, în detrimentul cărnii şi al peştelui

Criza economică prin care trece Grecia de peste cinci ani i-a făcut pe consumatori să opteze pentru alimente precum orezul, cartofii şi legumele, în detrimentul cărnii şi al peştelui, relatează, vineri, EFE.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de asociaţia consumatorilor EKPIZO cu ocazia Zilei internaţionale a consumatorului, mai bine de jumătate dintre familiile elene (55,1 %) au înregistrat o reducere a veniturilor.
Studiul, intitulat 'Nutriţie şi criză economică', arată că 44 % dintre familii nu au suficiente venituri pentru satisfacerea nevoilor nutriţionale zilnice.

Din această cauză, grecii au redus consumul alimentelor mai scumpe precum carnea (63,7 %), peştele (60,5 %), dulciurile (51,2 %) şi alcoolul (48,8 %).

Alimentele care apar cel mai des în coşul zilnic sunt orezul, cartofii şi legumele, preferate de 70,8 % dintre greci, urmate de pâine (50,2 %) şi verdeţuri (46,9 %).

Aproape toţi grecii, 93 %, recunosc că şi-au redus ieşirile la restaurant şi taverne din cauza crizei.

Sursa AGERPRES

Tulcea: Bursa de Peşte va costa circa 5 milioane de euro

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, susţine că proiectul de realizare a bursei de peşte în municipiu va costa doar 5 milioane de euro, acest buget fiind de cel puţin trei ori mai mic decât cel anunţat iniţial de autorităţi.

'S-a luat decizia ca această bursă să se realizeze la Tulcea. Baza proiectului vor fi actualele puncte de debarcare şi centre de primă-vânzare a peştelui din Deltă, produsele urmând să fie aduse de trei nave până la Tulcea unde se va construi sediul bursei de peşte. Această investiţie va fi de circa 5 milioane de euro', a declarat, joi, în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele CJ, Horia Teodorescu.

De altfel, şi în luna septembrie a acestui an şeful CJ a anunţat că doreşte redimensionarea proiectului privind bursa de peşte, menţionând ulterior însă că doreşte ca bursa să fie una electronică, aşa cum doreau şi asociaţiile de pescari din Deltă în urmă cu aproape doi ani.

Proiectul privind bursa de peşte a fost anunţat încă din anul 2006. În luna decembrie a acelui an, Consiliul local al municipiului Tulcea a semnat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru realizarea Bursei de Peşte la Tulcea, obiectiv care are drept scop îmbunătăţirea serviciilor de desfacere şi prezentare a produselor piscicole din judeţ şi care avea un buget de circa 17 milioane de euro.

În luna octombrie a anului 2010, consilierii locali din Tulcea au aprobat Planul Urbanistic Zonal al investiţiei, autorităţile locale urmând să pună la dispoziţia ANPA un teren de 9.053 de metri pătraţi, aparţinând domeniului privat al municipiului, în vederea realizării investiţiei.
De asemenea, în ultimii doi ani, Consiliul Judeţean Tulcea a avut discuţii cu specialişti spanioli pentru realizarea unui schimb de experienţă în domeniu, astfel încât viitoarea investiţie să fie viabilă.

În luna decembrie a anului 2011, Guvernul României a aprobat o hotărâre prin care alocă 28 de milioane de lei din fonduri europene şi de la bugetul Ministerului Agriculturii pentru înfiinţarea Bursei de Peşte la Tulcea.

Realizarea proiectului din Tulcea se numără printre obiectivele pe care România şi le-a propus în Planul Naţional Strategic pentru Pescuit 2007-2013, pentru dezvoltarea infrastructurii aferente desfăşurării activităţilor pescăreşti la Marea Neagră şi în Delta Dunării, obiectivul urmând să concentreze oferta de produse pescăreşti provenite din cele două zone.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS