Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2021

Mangalia, fereastra deschisă către dor

Stă la umbra unui cochet smochin, are ochii verzi, asortați cu iarba proaspătă prin care respiră cei care se odihnesc în dedesubtul acestui decor acoperit cu florile reginei nopții. Negruță, o alintătură de pisoi, își curăță fin trupul tăvălit pe acest sfânt lăcaș, unde în anul 1573 era construită Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia.

moschea Mangalia

Pașii mei s-au încins mergând pe strada Oituz ce duce, mergând tot înainte, către portul fostei colonii grecești Callatis din Dobrogea de Nord, loc bătătorit azi de turci, tătari, lipoveni și români. Stau, ca-ntr-o parcare a timpului ce s-a oprit, bărcuțele aliniate ca la careul școlar și își spun doar în șoaptă că le este dor, dor de bătrânele vapoare ce aduceau mărfuri, de oamenii ce făceau schimburi comerciale și băteau palma la mica înțelegere. Dar totuși, prin acest nou, am întâlnit-o pe Marea, fosta barcă Speranța, ce a scăpat de casa fiarelor vechi, a fost salvată de cei care au iubit-o. Marea este acum străbunica tuturor vaporașelor și decor fantastic alături de lebedele ce se plimbă cu grație de jur-împrejur.

Albul și albastrul lui m-au cucerit la prima întâlnire a privirii mele către el, Farul Genovez, această bijuterie pură ce-și deschide fereastra către nostalgia anilor `50, atunci când temelia i-a fost pusă inițial. A suportat inima lui vijelii, ploi, arșiță, toate precum omul rabdă tristețe, lacrimi, dar mai apoi se bucură de împlinirea sufletului. Este locul unde îndrăgostiții se întâlnesc, poeților le vine inspirația, iar celor care l-au văzut crescând odată cu ei, le trezesc fărâme de amintiri.

Muzeul de Arheologie Callatis m-a întâmpinat cu fragmente din perioada antică; chiar la intrare stau așezate cuminți pe jos, mângâiate de vânt și razele solare. Pe lângă vasele de ceramică, opaițe, podoabe, monede, cel mai mult am fost impresionată de mormântul cu papirus din secolul al IV-lea î. Hr. Papirusul descoperit în interiorul mormântului a fost scris în limba greacă și este cel mai vechi document din țara noastră.

Din capătul străzii Oituz aud ritmuri bulgare și române. Pentru prima dată în Mangalia anul acesta, pe 11 septembrie, s-a desfășurat Festivalul Transfrontalier „Marea Neagră cu Maramă și Dunărea cu Năframă“, la eveniment luând parte interpreți de muzică populară și ansambluri folclorice din România și Bulgaria. Un amestec de teme culturale, gastronomice, artistice și legate totodată de subiectul principal Marea Neagră, au vrut să evidențieze importanța păstrării tradițiilor, relațiilor și a moștenirilor transfrontaliere, precum și dezvoltarea interesului turistic din zona Mangalia-Balcic. Dansul și voia bună au adus laolaltă localnicii, dar și turiștii ce savurau din plin acordurile muzicale, printre care vocea bine-cunoscutului stâlp al muzicii populare românești, Gheorghe Turda.

Aud chemarea la rugăciune, e atât de profundă vocea celui care o rostește, îți unge tot trupul cu cântec... Pășesc în curtea unde se află monumentul istoric construit din piatră cioplită în stil grecesc și turcesc, cu influențe maure, prin anii 1500, de către Ismihan Sultan, prințesă otomană, nepoata lui Suleiman Magnificul. Fântâna unde altădată musulmanii își spălau mâinile și picioarele este acoperită de flori, nemaifiind folosită de multă vreme. Într-o ascunsă tăcere, sub reginele albe stau mormintele vechi de mai bine de 300 de ani, inscripțiile în limba turcă, arabă și persană fac să iasă la suprafață importanța sacră ce se ascunde în răcoarea pământului de aici. În interiorul geamiei, mă descalț și stau să mă reculeg și să îmi adun câteva gânduri, sentimente... simte și știe că voi scrie apăsat cuvinte magice despre ea... fiindcă da, este miraculos cum există aici de secole, cum nu s-a dat bătută de trecerea timpului, a rămas așa gătită, continuu pentru cei care respiră odată cu ea.

Frunzele se-mbrățișează, vântul le mână-mpreună, își apropie mușchii verzi, gălbui, maronii de-acum, iar păsările, sunt martore la episodul de amor, razele din cer și valurile Mării Negre se cuibăresc pe corpul lor, iar noi ne reîntâlnim, crengile ni le îndoim într-un unic simbol ce seamănă frunzelor. Acum, într-o clipă, mă întreb amețitor, dup-atâta timp, dacă fereastra către dor s-a deschis într-o corabie hoinară din splendida Mangalie...

Aurora Grigore

  • Publicat în Turism

Deși în general nu este prea dezvoltat, turismul românesc a fost „bolnav“ pe jumătate în primul an de pandemie

Nu că România ar excela în turism în rest, în comparație cu alte țări și cu resursele de care dispune, dar anul pandemic 2020 s-a resimțit destul de puternic în această industrie care contribuie cu 2,7% (2019) la formarea PIB. La nivel macro, cumva tocmai aportul acesta mai mic în produsul intern a făcut ca impactul general asupra economiei să fie mai mărunt la noi, în comparație cu statele în care sectorul turistic (venituri directe și indirecte) reprezintă între 15% (Spania) și 30% (Grecia) din PIB. Ca să o spunem pe șleau, în privința noastră, turismul a fost un pariu veșnic pierdut în politicile publice, așa că n-a fost prea ușor să fie îngropat într-o situație excepțională, așa cum a fost și este perioada pandemică.

Statisticile noastre privind turismul oricum nu reflectă cu fidelitate realitatea. De exemplu, chiar buletinul INS privind anul 2020 face o precizare: „Nomenclatorul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate (...) La data de 2 iulie 2020, lista cuprindea 14.898 de structuri, din care au fost eliminate: 4.205 de apartamente și camere de închiriat, care fac obiectul unei alte cercetări statistice;  497 de unități ce erau închise din cauza Covid; 2.342 unități erau în reparații capitale; 1.010 nu au completat chestionarul din alte cauze.“ Am adăuga noi că nu este cuprins – din motive logice – nici turismul de o zi, dar nici acela desfășurat cu cazări la rude ori în spații nedeclarate. Altfel spus, trebuie să luăm cu rezerve datele publice, ele având o relevanță de ceva peste 80%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică

În 2019, sosirile s-au cifrat la 13.268, 8 mii de persoane, din care 79,9 (10. 601,7 mii) au însemnat turiști români, iar 20,1% (2.667,1mii) turiști străini (74,2% din Europa).

În 2020, numărul de sosiri s-a situat la 6.335,4 mii, cu 92,8% (5.879, 25 mii) turiști români și doar 7,2% (456,15 mii) turiști străini (78,4% din Europa).

Avem așadar o scădere cu 52,3% a sosirilor în anul pandemic 2020, comparativ cu anul normal 2019!

În privința vizitatorilor stăini, în 2019, cei mai mulți provin din Germania (57,4 mii), Italia (40,1 mii), Franța (30,1 mii), Israel (29,2 mii) și Regatul Unit (26,9 mii).

În 2020, turiștii din Germania (296,2 mii) sunt pe primul loc, urmați fiind de cei din Israel (234,5 mii), Italia (222,3 mii), SUA (161,8 mii), Ungaria (156,8 mii), Franța (154,1 mii) și Regatul Unit (139,1 mii).

Plecările turiștilor români în străinătate

Am ales să punem în oglindă acești doi indicatori, sosiri vs plecări, ca să ne dăm seama că totuși ceva se întâmplă cu turismul nostru, de vreme ce românii aleg majoritar să plece în străinătate, iar străinii nu se dau peste cap să-și petreacă timpul liber la noi. Și poate că aici sunt de semnalat aspecte ce țin de infrastructura rutieră, cazare, raport calitate/preț în structurile turistice, curățenie, servire, oferte de petrecere a timpului liber etc.

În 2019, potrivit datelor înregistrate la frontiere, 23.065,8 mii de români au plecat să viziteze alte țări, ceea ce înseamnă mai mult cu 117,56% comparativ cu românii care și-au petrecut concediul acasă. În același timp, în contrapartidă, ca să spunem așa, în România au intrat 2.667, 1mii de străini, cifră de 8,65 de ori mai mică decât a românilor plecați afară.

În 2020, raportul se păstrează: plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 9.510,1 mii, mai mari cu 71,75% decât românii care și-au petrecut concediile acasă. În același timp, în România au intrat 456,15 mii de turiști străini, cifră de 28,4 ori mai mică decât cea a românilor plecați în străinătate.

E adevărat, pandemia a făcut ca, în 2020, plecările afară ale românilor să scadă cu 58,8% în 2020, față de 2019.

Înnoptările înregistrate în structurile de cazare turistică

În 2019, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 29.870,4 mii (români – 82,4%, străini –17,6%, din care 72,1% provin din Europa). Durata medie a șederii a fost de 2,3 zile la turiștii români și de 2,0 zile la turiștii străini.

În 2020 înoptările au însumat 14.444,7 mii (români – 93,1%, străini – 6,9%). Durata medie a șederii a fost 2,3 zile la turiștii români și de 2,2 zile la cei străini.

Înnoptările au scăzut deci în anul pandemic 2020 cu 51,6% față de cele din anul 2019.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

În 2019 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 34,2% pe total structuri de cazare turistică. Indici mai mari de utilizare s-au înregistrat la hoteluri (42,8%), bungalouri (31,4%), vile turistice (27,8%), spații de de cazare pe nave (27,3%), hosteluri (25,2%), campinguri (23,1%) și pensiuni turistice (22,4%).

În 2020, indicele de utilizare netă a locurilor a fost de 22,9%, iar preferințele turiștilor s-au schimbat un pic pe fondul temerilor legate de Covid, aceștia preferând spațiile de cazare pe nave (29,3%), bungalourile (28,9%) și abia după aceea hotelurile (26,7%), campingurile (24,3%), căsuțele turistice (22,1%), vilele turistice (21,4%), popasurile turistice (19,4%) și pensiunile agroturistice (16,7%).

Observăm și aici, în 2020, o scădere cu 11,3 puncte procentuale față de anul 2019.

Preferințele turiștilor pentru destinațiile din România

În 2019 sosirile turiștilor în structurile cu funcțiuni de cazare turistică au înregistrat valori mai mari în București (2.038,9 mii), Constanța (1.380,6 mii), Brașov (1.402,5 mii), Cluj (667,3 mii), Mureș (596,2 mii) și Prahova (581,9 mii).

În 2020 ordinea s-a schimbat, în sensul în care pesemne nu a mai existat prea mult turism de afaceri în Capitală, iar turiștii au preferat locuri mai izolate ori din stațiunile balneoclimaterice: Constanța (1.004,5 mii), Brașov (715,4 mii), București (559,8 mii), Prahova (310,5 mii), Bihor (264,4 mii), Sibiu (260,6 mii), Cluj (253,7 mii), Suceava (244,8 mii), Mureș (243,3 mii) și Vâlcea

(241,4 mii).


Ca număr de înnoptări, clasamentul se păstrează oarecum, cu mici schimbări în clasament, litoralul Mării Negre reprezentând totuși destinația preferată, urmată fiind de zona montană și stațiunile balneoclimaterice:

- 2019: Constanța (5.196,5 mii), București (3.549,7 mii), Brașov (2.763,9 mii), Bihor (1.546,5 mii), Vâlcea (1.518,2 mii), Prahova (1.294,1 mii), Cluj (1.248,0 mii) și Mureș (1158,6 mii);

- 2020: Constanța (3.497,4 mii), Braşov (1.413,3 mii), București (970,6 mii), Bihor (728,1 mii), Vâlcea (722,6 mii), Prahova (662,7 mii), Suceava (515,5 mii), Mureș (491,0 mii), Cluj (450,0 mii), Sibiu (443,2 mii), Caraș Severin (436,8 mii) și Timiș (361,0 mii).


Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

ANSVSA: Amenzi în valoare de 196.000 lei la începutul lunii iulie, pe litoral

Seria controalelor în unitățile amplasate în cele 7 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – a continuat şi în săptămâna 01.07.2019 – 07.07.2019.

Astfel, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2019, au verificat 249 de unități, respectiv 107  restaurante, 5 pizzerii, 5 cantine, 31 de unităţi tip fast – food, 11 braserii, 20 unităţi tip bufet, 2 unități de tip bistro, 16 baruri, 1 snack – bar, 1 pensiune, 21 de magazine alimentare, 15 laboratoare de cofetărie/patiserie, 3 cofetării/patiserii,  3 rulote, 2 tonete de înghețată, 1 supermarket, 1 unitate de produse congelate, 1 carmangerie, 2 depozite alimentare și 1 autoutilitară.

În urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:

  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
  • condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
  • etichetarea și ambalarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, 10 restaurante, 4 unități tip fast-food, 2 baruri, 2 laboratoare cofetărie/patiserie, 2 unități tip bufet, 1 pizzerie, 1 braserie, 1 snack bar, 1 pensiune și 1 autoutilitară au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare de 196.000 de lei.

A.N.S.V.S.A., prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului A.N.S.V.S.A.: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

Medicii veterinari oficiali din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2019 supraveghează şi verifică permanent unităţile aflate pe litoralul românesc.

Sursa: ansvsa.ro

ANSVSA a lansat ”Comandamentul Sezon Estival ”2019

Luni, 24.06.2019, la Constanţa, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) a lansat ”Comandamentul Sezon Estival 2019”.

Scopul acestui Comandament este de a contribui, prin derularea activităţilor specifice, la protejarea sănătăţii publice şi implicit, a intereselor turiştilor aflaţi în vacanţă pe litoralul românesc.

Astfel, în perioada 24 iunie – 30 august 2019, echipe de inspectori sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor vor verifica modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea produselor alimentare.

Activitatea Comandamentului va fi realizată de 59 de inspectori din cadrul Serviciului de Control Oficial Siguranţa Alimentelor, Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Oficiale, atât din cadrul D.S.V.S.A. Constanţa cât şi delegaţi ai altor D.S.V.S.A. judeţene, organizaţi în serii de câte două săptămâni.

Inspectorii A.N.S.V.S.A. vor acţiona în şapte zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – Vama Veche.

Tipurile de unităţi vizate sunt: cantinele taberelor şcolare, depozitele alimentare, unităţile de tip supermarket şi hipermaket, magazinele alimentare, pensiunile turistice, laboratoarele de cofetărie şi patiserie, beach-baruri, restaurantele şi alte unităţi de alimentaţie publică, în care se prepară şi se servesc alimente.

Totodată, A.N.S.V.S.A, prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786.577.007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului A.N.S.V.S.A.: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie.

Sursa: ansvsa.ro

Litoralul românesc vs litoralul bulgăresc

Vară de vară auzim o știre care nu ne pică bine: românii preferă litoralul bulgăresc al Mării Negre, în dauna aceluia românesc. Sigur că deranjul nu are la mijloc vreun fals patriotism; oamenii sunt de înțeles: au o singură viață și vor să și-o petreacă frumos, inclusiv atunci când merg în concediu. Dar altceva este greu de priceput la românii noștri: când fac pe turiștii în Bulgaria sunt civilizați, păstrează locul de cazare și plajă curat; însă, cum vin acasă, aceiași oameni, nu alții, se simt „datori“ să facă mizerie pe oriunde calcă, de parcă pământul patriei este mai puțin important ori este obligat să le înghită necuviința. Despre acest aspect vorbim un pic mai târziu.

Haideți s-o luăm altfel, ca să ne dumirim de ce Bulgaria, țară de două ori și ceva mai mică decât România, ca suprafață și populație, reușește să atragă de 2-3 ori mai mulți turiști, în comparație cu noi: peste 9 milioane de turiști străini în Bulgaria, în jur de 3 milioane de turiști, români și străini laolaltă, în România. Bine, cifra se referă la turismul național, dar tendința aceasta se păstrează inclusiv la Marea Neagră. Interesant este că, potrivit institutului de statistică al țării vecine, românii ocupă locul al doilea ca număr de turiști străini (1,3 mil. de români), din care sigur peste 60% vizitează coasta Mării Negre. Invers chiar nu știm câți bulgari preferă litoralul nostru.

Partea terestră a litoralului românesc se întinde pe o lungime de 245 km (244 km, după alți autori), fiind compus din trei sectoare geomorfologice: Delta Dunării, la nord, complexul Razim-Sinoe, la mijloc, ambele incluse în patrimoniul mondial UNESCO și care însumează 163 km, și coasta dobrogeană la sud, formată din faleze, plaje și limanuri. Ultima formațiune se întinde pe 82 km, plajele, care au lățimi cuprinse între 400-500 m la Mamaia și Techirghiol și 50-200 m în rest, însemnând probabil trei sferturi din suprafață. Conform site-ului Ministerului Turismului, în cele 14 stațiuni (am inclus plajele de la 1 Mai și Vama Veche) de pe litoralul românesc, inclusiv Constanța, Eforie și Mangalia, sunt 1.548 structuri de cazare clasificate, cu 121.280 locuri de cazare, din care 64.987 de locuri sunt asigurate în hoteluri. În 2017 numărul sosirilor în structurile de cazare a fost de 1,33 milioane de persoane. Desigur, numărul poate fi mai mare, având în vedere sosirile de-o zi sau cazările în zona gri a turismului.

Spre comparație, țărmul bulgăresc la Marea Neagră are o lungime de 378 km, vecinii de la sud dispunând de 209 plaje în 24 de stațiuni, cu o suprafață totală de 16 kmp. Avantajul pe care-l prezintă coasta bulgară ar fi că, la sud de Capul Emine, locul în care Munții Balcani întâlnesc marea, clima are profil mediteranean, cu temperaturi medii anuale cu aproximativ 3 grade mai mari iarna-primăvara şi cu 1-2 grade mai mari vara-toamna față de litoralul românesc. Sezonul estival poate fi astfel extins cu aproape două luni față de noi. De asemenea, munții veniți până în mare creează o diversitate a peisajului pe care litoralul nostru nu o oferă. Bine, veți spune, avem și noi Delta! Din păcate, ea nu aduce turiști pe cât ne-am dori.

Costurile mari și lipsa de curățenie, două motive care fac litoralul nostru mai puțin atractiv

Și-acum să revenim la întrebarea de mai sus: de ce litoralul nostru a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști români și străini, iar tot 1,3 milioane de români au preferat, anul trecut, să-și facă vacanța în stațiunile bulgărești, din care, probabil, mai mult de jumătate la Marea Neagră? Cauza principală ar putea fi costul pachetului turistic. Bulgarii sunt mult mai ieftini decât românii în privința acestui aspect. Și vă oferim un singur exemplu: în luna iunie, 5 nopți de cazare, cu mic dejun și prânz, în stațiunea Mamaia, la un hotel de 5 stele, costă între 175 și 366 de euro/camera simplă de 2 persoane, iar la un hotel de 4 stele, cu mic dejun doar, prețul variază între 860 și 2.105 lei. Bașca transportul și cina, în primul caz sau prânzul + cina, în al doilea caz. În stațiunea Jupiter, un sejur de cinci zile la un hotel de 4 stele, cameră pentru două persoane, all inclusiv, costă 2.325 lei în luna iunie și 3.625 lei în august. La Nisipurile de Aur, în țara vecină, o excursie care include transport, cazarea pentru cinci nopți, cu masă asigurată, costă 130 de euro/persoană. Faceți așadar diferența! Referindu-ne la posibilitățile de distracție, avem un plus de lux vizibil la Mamaia, în comparație cu oricare altă stațiune din Bulgaria. Dar și prețurile sunt pe măsură. Pe urmă, vorbim și despre curățenie. Cred că ați remarcat că plajele noastre sunt în cursul zilei mereu murdare, lucru pe care nu-l prea vedem la vecini. Și aici e foarte greu de înțeles turistul român, cel care este civilizat în Bulgaria, dar acasă, în România, nu știe cum să murdărească tot ceea ce prinde: plajă, spații verzi, străzi, faleză, parcuri, alei, locuri de joacă. E de netolerat această atitudine, după cum și lipsa de reacție a autorităților noastre la o așa debandadă ne miră. Fiindcă, nu?, dacă nu se poate civilizație de bună voie, poate merge cu forța! Însă, din păcate, în oricare stațiune veți merge o să găsiți plaje pline de mucuri de țigări, pet-uri, pahare și resturi de porumb, iar printre clădiri, tone de deșeuri ascunse prin boscheți! Fără supărare, nimeni din afară nu vine să ne facă acest deranj, ci o comitem cu propria noastră mână.

Maria Bogdan

  • Publicat în Turism

În afară de jacuzzi, spa și alte exclusivități, turismul românesc, mai slab în 2017 decât în urmă cu 29 de ani!

Probabil ați auzit foarte des faptul că turismul, cu toate componentele sale – turismul de litoral, turismul activ (schi, golf, drumeții, echitație, vânătoare și pescuit), turismul rural, ecoturismul, turismul cultural, turismul balnear etc. – ar putea reprezenta rețeta de succes pentru economia României. Această năzuință este reluată în toate documentele instituțiilor de profil (Master Planul pentru turismul național orizont 2026, strategii de dezvoltare naționale, regionale și județene, Master Planul investițiilor în turism etc.) realizate după anul 2000. Lucrurile sunt extraordinare în teorie. Practica ne omoară pe noi. Iar cifrele seci ne arată o cu totul altă realitate decât cea pe care ne place nouă să o vehiculăm la televizor.

România dispune cu adevărat de resurse consistente (naturale, istorice) pentru a face din turism un motor economic. De ce nu a reușit lucrul acesta până în 2017 (ultimul cuprins în evidențele statistice ale INS) e greu de precizat. Unii spun că de vină ar fi absența unei politici generale de dirijare și orientare a sectorului. De ce a lipsit o astfel de politică, atâta vreme cât a existat întotdeauna un minister de resort, iar e dificil de înțeles. Alții cred că documentele elaborate n-au fost niciodată respectate. Cine nu le-a respectat? Se înțelege, fix structurile statului care creează cadrul general legal, cele care au obligația să imprime o anumită direcție de dezvoltare a sectorului ori care ar trebui să fie motorul dezvoltării.

Sunt apoi voci care dau vina pe infrastructura deficitară de transport (rutier, feroviar). Noi spunem altceva: a existat o așa mare bătălie și au fost atât de multe interese în privatizarea fostelor unități de cazare comunistă, cu conexiuni directe la vârful instituțiilor statului ori a grupurilor politice, încât nimănui nu i-a ars de aplicat strategii. Până nu se va tranșa și ultimul hotel din România, în fine, ultima societate care a preluat patrimoniul turistic din vremea lui Ceaușescu, nimic bun nu se va întâmpla. Când nimeni nu va mai avea nimic de împărțit sau de câștigat, atunci putem spune că turismul ar putea intra într-o etapă nouă.

Locuri de cazare mai puține în 2017 comparativ cu 1990

Nu ne propunem astăzi să reluăm povestea eșecului din stațiunile Herculane sau Slănic Moldova, Jupiter sau Neptun, Sovata sau Borsec, Căciulata sau Pucioasa, Amara sau Băile Felix etc. Au curs zeci de tone de cerneală pe marginea acestui subiect. Ne propunem însă altceva, să demonstrăm că turismul, în afară de faptul că acum avem cazări de 5 stele, cu spa și jacuzzi, apartamente de lux, echipamente de ultimă generație, n-a evoluat prea mult față de 1990. În fine, cifrele oficiale, livrate de INS, sunt foarte curioase. Și începem cu numărul structurilor de primire turistică (hoteluri, moteluri, hosteluri, vile și cabane turistice, pensiuni, tabere etc. și alte spații cu mai mult de 5 locuri de cazare). În 1990 România dispunea de 3.213 structuri de cazare, iar în 2017 numărul a ajuns la 7.905. Deci avem de 2,4 ori mai multe clădiri turistice. Paradoxal însă numărul locurilor de cazare a scăzut de la 353.263 de locuri, în 1990, la 343.270 de locuri, în 2017. Cum s-a petrecut această ciudățenie? Simplu: numărul de locuri în taberele pentru studenți și elevi a scăzut de zece ori, iar cel din categoria „alte unități de cazare colective nespecificate“ (hoteluri ale sindicatelor, ale ministerelor, băncilor, unităților de stat) a ajuns la zero. Dacă mai adăugăm și unitățile ruină de pe litoral sau din stațiunile balneoclimaterice, avem o explicație pentru această diminuare. În locul unităților dispărute au apărut, este adevărat, sute de pensiuni și hoteluri de mai mici dimensiuni, cu condiții cert mai bune. Dar asta nu ne încălzește cu nimic!

Gradul de ocupare, mai mic în 2017 față de 1990!

Există apoi un indicator care iar ne arată că am involuat în ultimii 29 de ani: sosiri turiști (numărul persoanelor, români și străini, care se cazează cel puțin o noapte la o unitate turistică, indiferent de scopul călătoriei). În 1990 s-au înregistrat 12.296.552 de sosiri, iar în 2017 – 12.143.346 de sosiri. Micșorarea numărului este dată pesemne de apetitul românilor pentru vacanțele în străinătate, de scăderea numărului de elevi și studenți plecați în tabere, de turismul la negru etc. Alt indicator, respectiv înnoptări (numărul de persoane înregistrate fie și pentru o singură noapte în structurile turistice), a scăzut aproape la jumătate, de la 44.551.804 de înnoptări, în 1990, la 27.092.523 de înnoptări, în 2017. Această prăbușire e aproape ilogică. Indicele de utilizare a capacitații de cazare turistică, calculat prin raportarea numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, nu era grozav nici în 1990 și nici în 2017. Dar și așa diminuarea ratei de ocupare este semnificativă: 46,7% în 1990, față de 30,9% în 2017.

Mai mulți turiști străini în 2017

Dacă este să ne referim la străinii care ne-au vizitat țara, ei bine aici stăm mult mai bine, numărul dublându-se în 2017 (12.706.000 de sosiri), față de 1990 (6.531.923 de sosiri). Numai că „vizitator internațional“ desemnează, din punct de vedere statistic, orice persoană străină care călătorește către o țară, alta decât aceea în care-și are în mod obișnuit reședința, înregistrată la intrarea în acea țară, în cazul nostru, în România. Se prea poate ca un turist să vină de 10 ori la noi; el va fi înregistrat de 10 ori. Însă în hoteluri și pensiuni s-au cazat doar 2,75 milioane de turiști nerezidenți! Unde să fie diferența? Simplu de răspuns: peste trei sferturi din numărul total de intrări la graniță au fost sosirile turiștilor români (diaspora), care mai apoi s-au cazat la ei acasă, iar dintre cetățenii străini, pesemne pentru o mare parte, România a fost doar țară de tranzit. Cei mai mulți vizitatori internaționali provin din Europa. Și numărul românilor care călătoresc în străinătate aproape că s-a dublat: 19.940.000 de persoane, în 2017, față de 11.274.739 de persoane, în 1990. Însă nu orice plecare este în scop turistic. Statistica reține numărul celor înregistrați la ieșirea din țară, indiferent de scopul călătoriei.

În loc de concluzii

Pentru 2018, statistica turistică ar putea arăta mult mai bine. Dar e un fel de a ne fura căciula de unii singuri. De ce emitem o asemenea apreciere? Fiindcă numărul de sosiri în unitățile de cazare a crescut grație voucherelor de vacanță acordate bugetarilor și stagiilor de formare profesională a personalului din administrația publică centrală, județeană și locală, activitate finanțată tot din bugetul statului. Lăsăm la o parte faptul că au fost avantajate de aceste două acțiuni numai marii hotelieri sau antreprenori, având în vedere că tichetele au fost valabile numai pentru unitățile de patru și cinci stele. Întrebarea este alta: în ce mod se întoarce în economie această mână întinsă turismului de către statul român? Iar răspunsul nu este unul care să ne bucure: se va întoarce parțial, sub formă de impozite mai multe către stat, dar nu și în economia reală, fiindcă programul n-a fost gândit ca un lanț care să stimuleze producția autohtonă. Vă dăm un exemplu: cu ce ne încălzește că restaurantul unui hotel din programul voucherelor de vacanță cumpără produse (carne, lactate, legume etc.) de la supermarket, ci nu de la un fermier român?

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

ANSVSA: Amenzi în valoare de 19200 de lei, în perioada 20-26 august, în zona litoralului

Seria controalelor în unităţile amplasate în cele 7 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – a continuat şi în săptămâna 20.08.2018 – 26.08.2018.

Astfel, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018, au verificat 177 de unități, respectiv 70 de restaurante, 4 pizzerii, 7 cantine, 21 de unităţi tip fast – food, 5 braserii, 15 unităţi tip bufet, 9 baruri, 3 snack – baruri, 2 cafe – baruri, 24 de magazine alimentare, 9 laboratoare de cofetărie/patiserie,  1 rulotă, 2 tonete de înghețată, 2 supermarket – uri și 2 unități de produse congelate.

În urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:

  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
  • condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
  • depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, 3 restaurante, 4 unități tip fast-food, 3 baruri și 1 laborator cofetărie/patiserie au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare de 19.200 de lei.

De asemenea A.N.S.V.S.A., prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor.

Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

D.S.V.S.A. Constanţa pune la dispoziţia turiştilor, pe site-ul instituţiei, un modul dedicat Comandamentului Sezon Estival 2018 (http://constanta.dsvsa.ro/comunicare/comandament-sezon-estival/), unde se pot găsi recomandări şi informaţii utile.

Unităţile aflate pe litoral sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018.

Când Litoralul se mută în mijlocul Bărăganului

Când Dumnezeu a făcut lumea și i-a așezat pe oameni, fiecare la locul său, n-a făcut-o la întâmplare. Doar că ori n-a vrut, ori a uitat să le spună asta și oamenilor. Așa s-a întâmplat și cu locuitorii din Amara. Abia după multe pătimiri și vreo 250 de ani și-au aflat adevăratul rost pe pământ.

O baltă amară în plin câmp

Amara este o așezare situată în plin Bărăgan, la numai câțiva kilometri (mai exact, șapte) de orașul Slobozia. Localitatea se înșiră de-a lungul drumului național ce leagă reședința județului Ialomița de Buzău. Ceea ce atrage atenția drumețului necunoscător al locului este lacul ce se întinde la marginea localității. Un lac lung, cu ape sclipitoare, ce îmbie la răcorire în zilele de vară, când soarele topește câmpia.

Deși de-a lungul vremurilor lacul ar fi trebuit să atragă oamenii în jurul său precum un magnet pulberea de fier, lucrurile nu s-au petrecut deloc astfel. Oamenii veneau, zăboveau scurtă vreme și apoi plecau. Motivul: gustul sălciu al apei și albia sa plină de nămol negru și puturos. Așa că, de la Dromichete (care și-a avut, spun arheologii, reședința la vreo 20 km mai încolo) și până pe la 1680 oamenii n-au locuit decât sporadic aici. Abia în 1684 a fost atestat documentar satul Motâlva, așezat pe pământurile aparținând, pe rând, mai multor mănăstiri. Alexandru Ioan Cuza a fost cel care i-a scos pe localnici de sub puterea ieromonahilor. Apoi, pe la 1864, mai mulți mocani și-au construit bordeie pe malul lacului. După Războiul de Independență, 300 de familii de veterani și tineri însurăței au primit și ei pământ în Bășica Galbenă, după cum a fost botezat noul sat.

Astăzi, aceste așezări nu mai există decât în vechile documente. Prin anii '77 ele au fost incluse în cadrul comunei Amara. În 2004, ca urmare a unei frumoase dezvoltări, localitatea a devenit oraș.

De la zvonuri la dovezi științifice

Dar să revenim la menirea locuitorilor Amarei. Așa cum am spus, la începuturi nu aveau decât blesteme pentru lacul cu apă sălcie. De altfel, nu este foarte clar dacă numele localității se trage de la gustul apei sau de la traiul greu al celor care nu-și găsiseră alt loc sub soare. Căci principala lor ocupație era agricultura. Dar, cu timpul, au început să se ocupe și de legumicultură. Apropierea Sloboziei era un avantaj pe care amărenii l-au speculat din plin. Apoi au început să cultive și pepeni. Și căldura de cuptor din toiul verii a devenit un ajutor nesperat, care făcea harbuzii să concentreze dulceața pe care pământul o refuzase apei din lac. Și așa pepenii de Amara au devenit o marcă a locului. „Așa cum în partea de vest a Câmpiei Române sunt pepenii de Dăbuleni, aici, în Est, sunt cei de Amara“, spune doamna Viorica Andrei, directoarea Casei de Cultură din oraș.

Încă de prin anul 1850, boierii care aveau moșii prin împrejurimi au început să audă câte ceva despre puterile tămăduitoare ale apei din lac. Se vorbea că ar putea domoli durerile reumatice și chiar ar putea ajuta pe tinerele boieroaice să se vindece de „sterpenie“. Și pentru că încercarea era gratis, tot mai mulți au fost cei care au făcut proba. Și cei mai mulți dintre ei nu au avut ce regreta. Chiar dacă nu s-au vindecat cu totul, bolile li s-au ușurat. Și pentru că omul mulțumit este cea mai bună reclamă, faima locului s-a întins repede.

Deja prin 1870 lacul devenise faimos și au apărut primele amenajări, rudimentare, pentru băi. În anul 1887, chimistul Petru Poni desluşea şi cauzele ştiinţifice. Apele lacului conţin numeroşi compuşi sulfo-sodici, iar nămolul saprofelic de pe fund are proprietăți similare celui de la Techirghiol. Consacrarea deplină a Amarei ca stațiune balneară a venit în anul 1889, când Ion Lahovary a menționat-o în „Marele atlas geografic la României“.

O stațiune balneară în inima Bărăganului

„De la începutul secolului trecut, stațiunea a început să se dezvolte. Au apărut tot mai multe dotări, plaje amenajate, locuri de cazare. Pe la 1900, stațiunea noastră era pomenită și în ziare din Budapesta“, povestește doamna Viorica Andrei. „Apoi a venit războiul și, o vreme, nimeni nu s-a mai ocupat de turism. Adevărata dezvoltare, explozivă, a stațiunii a avut loc după cel de-al Doilea Război Mondial“, istorisește directoarea casei de cultură. Cel care a pus umărul la aceasta a fost medicul Ștefan Ionescu Călinești. „Prin anii '60 a fost repartizat la Amara, ca medic al comunei. Soția sa suferea de mai multe afecțiuni. El a tratat-o, cu bune rezultate, cu preparate realizate de el din nămolul scos de pe fundul lacului. Așa se spune că a fost creată gama Pell-Amar“, ne mai dezvăluie Viorica Andrei.

Cert este că Pell-Amar a fost vreme de zeci de ani unul dintre brandurile românești cele mai cunoscute, alături de Gerovital. În cadrul Hotelului Parc din București a funcționat un centru de tratament geriatric cu acest produs. Astăzi, practic a dispărut, chiar dacă mai există unele încercări de revitalizare. În anii comunismului Amara devenise una dintre cele mai renumite stațiuni balneare din țară. Trei complexe de tratament, însumând peste 2.000 de locuri, s-au construit. Unul era destinat membrilor CAP, altul sindicaliștilor, iar al treilea aparținea OJT. Într-o perioadă, unele dintre ele funcționau chiar și iarna.

În stațiune se tratează afecțiuni dermatologice, respiratorii, renale, endocrine, digestive, afecțiuni reumatice ale aparatului locomotor, procese degenerative articulare, boli ortopedice sau posttraumatice, afecțiuni ginecologice, afecțiuni nervoase, precum pareze sau unele paralizii.

„Tradiții“, la 50 de ediții

După Revoluție a urmat o perioadă de oarecare degringoladă. Românii descopereau gustul concediilor în străinătate, nu-i mai pasiona un sejur în inima Bărăganului. Apoi, încet-încet, lucrurile au revenit la matcă.

Pe de o parte, locuitorii comunei și apoi orașului s-au văzut obligați să-și ia soarta în mâini. În anii comunismului, nu prea mulți dintre ei lucrau în complexurile turistice. Preferau marile fabrici din Slobozia. Dar, rând pe rând, acestea au început să se închidă. Așa că, de voie, de nevoie, au început să se ocupe și de turism.

Pe de altă parte, autoritățile locale s-au implicat și ele. Așa se face că acum, pe lângă cele trei baze de tratament mai vechi, au mai apărut alte câteva noi. Și vechile plaje au fost reamenajate, astfel încât să se ridice la cele mai înalte standarde.

„Primăria s-a gândit și la tineri sau la cei care însoțesc persoanele venite la tratament. Pentru aceste categorii nu se prea găseau distracții în zonă. Așa că a fost reamenajat parcul, care are 64 ha. Acolo se pot face plimbări cu bicicleta sau cu ponei. În foișorul din centru cântă fanfara. Avem și numeroase terenuri de tenis, fotbal, volei etc. Au fost construite și centre destinate organizării de evenimente sau conferințe. Pentru zilele mai reci există piscine acoperite și centre spa. Putem spune că Amara poate oferi celor care vin aici aceleași facilități ca orice stațiune de pe Litoral, de exemplu“, a conchis Viorica Andrei.

Și într-adevăr lucrurile stau exact așa. Ca să nu mai vorbim despre cele șase festivaluri care au loc aici în fiecare vară. Iar faptul că există o frumoasă tradiție este dovedit prin aceea că festivalul anual de muzică ușoară „Tradiții“ a împlinit deja 50 de ediții!

GALERIE FOTO


Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 50-51

  • Publicat în Turism

Litoralul românesc, gata pentru minivacanța de 1 Mai și Sf. Paști

Litoralul românesc rămâne una dintre cele mai solicitate destinații turistice pentru întâia minivacanță din an, Sf. Paști și 1 Mai, cele două sărbători suprapunându-se, în 2016, pentru trei-patru zile de odihnă. În 2015, de 1 Mai, potrivit datelor Federației Patronatelor din Turismul Românesc, din 99.000 de persoane, 25.000 au căutat stațiunile de pe malul Mării Negre, 21.000 au plecat la munte, 1.000 – în Deltă, 12.000 – în stațiunile balneoclimaterice și 40.000 au ales să-și petreacă timpul în pensiunile agroturistice. În 2016 litoralul are câteva noutăți, cele mai multe plăcute. Sau poate nu...

Noutăți pe litoral: 42 ha de plajă gratuită

Vestea bună este că, printr-un proiect de reabilitare a litoralului, în valoare de 170,45 milioane de euro (145,68 mil. euro finanțare nerambursabilă, prin Fondul de coeziune), plajele au fost extinse cu 60-100 de metri, respectiv cu 42 de hectare. Pe cinci sectoare turiștii vor găsi nisip fin și plaje noi: Mamaia Sud (între Melody și Pescărie), Tomis Nord (Pescărie – Delfinariu – strada Havana), Tomis Centru (străzile Havana – Renașterii), Tomis Sud (strada Renașterii – Portul Tomis) și Eforie Nord (Steaua de mare – Belona). În aceste perimetre înnisipate artificial, timp de cinci ani, ca o condiție a finanțării europene, hotelierii nu au voie să închirieze ori să așeze șezlonguri, plajele fiind sută la sută gratuite și destinate celor care preferă să stea la soare pe cearșafuri.

O tentativă de a scăpa falezele de kitsch

Consiliul local Constanța a adoptat un set de reguli noi privind amenajările de pe faleză. Hotelierii vor fi obligați să se adapteze noilor cerințe care țin de mobilier, culoare, calitate. Astfel, pe plajă se va interzice vânzarea băuturilor alcoolice, a alimentelor perisabile sau neambalate, inclusiv porumbul fiert. Vor dispărea amenajările tip bazar, cu kitsch-uri drept suveniruri, mașinuțe, biciclete, minicaruri de promenadă etc. Umbrelele și copertinele vor avea obligatoriu culorile alb, crem sau bej, se acceptă doar mobilierul din lemn, fier forjat sau plastic de calitate, cu design modern etc. Muzica de la barurile de la plajă va fi și ea oprită după orele 20.00-22.00. Pentru restul stațiunilor care aparțin de alte unități administrativ-teritoriale s-ar putea să găsim același peisaj din anii trecuți, deloc plăcut, cu spații verzi și plaje neîntreținute, degradate inclusiv de turiști. Un aspect de urmărit privește legea antifumat, dacă acesta va fi sau nu interzis pe plajă. Ar fi de preferat să fie, la câte milioane de resturi de țigări sunt ascunse în nisip!

Vama Veche, fără tabără de refugiați

Vama Veche, cândva un cătun pescăresc și boem, frecventat doar de turiștii excentrici, a devenit, în ultimul deceniu, cel mai căutat loc de pe litoral mai ales din cauza unui anumit tip de nonconformism, a muzicii și a distracției fără limită. Cu o plajă lată de 30-40 m și lungă de 300 m, satul și-a schimbat complet înfățișarea, prin apariția de construcții și spații comerciale noi. În această primăvară localnicii au fost însă tulburați de vestea că o fostă unitate de grăniceri, situată la 1 km de granița cu Bulgaria, ar putea fi transformată în tabără pentru refugiați. Oamenii au protestat în câteva rânduri, speriați fiind că turiștii vor ocoli Vama din această pricină, iar afacerile lor se vor duce de râpă. Reprezentanții Gărzii de Coastă spun că fosta unitate militară, reabilitată și pregătită într-adevăr pentru refugiați, va juca doar rol de centru de tranzit, unde eventualii migranți din Siria, Afganistan sau Irak, surprinși că ar încălca regimul frontierei de stat, vor fi triați, amprentați, identificați și apoi redirecționați înspre centrele speciale din alte zone ale țării. Și oficiali ai Primăriei Limanu, comună de care aparține Vama Veche, au confirmat, pentru noi, această variantă.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS