reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

Ministerul Agriculturii verifică permanent producția și comerțul cu legume și fructe

Inspectorii MADR iau toate măsurile care se impun în această perioadă pentru ca loturile de legume și fructe de proveniență autohtonă, expuse la vânzare, să îndeplinească cerințele standardelor de comercializare, referitoare la calitate, la încadrarea în nivelurile admisibile de reziduuri de pesticide și la etichetare.

Până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, au fost verificate 294 de piețe agroalimentare și 102 depozite en-gros de legume și fructe. Au fost verificați, de asemenea, 3410 operatori din care 1820 persoane fizice și 1590 persoane juridice. Au fost prelevate 52 de probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

Principalele obiective urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat corespunzător pentru minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli, organizați conform OUG 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine - documentele sunt emise de către depozitari pentru comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această  perioadă la comercializare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, aduce asigurări că toate legumele și fructele autohtone sunt sigure pentru consumatori. Consumul de legume și fructe din producția autohtonă contribuie major la sprijinul și dezvoltarea sectorului legumicol și pomicol românesc.

Se constată faptul că fenomenul de substituire a legumelor și fructelor este încă prezent, în sensul că produsele provenite din import sau comerț intracomunitar sunt comercializate ca produse românești, practică la care mai apelează comercianții din piețele agroalimentare. De asemenea, nu toți comercianții respectă trasabilitatea produselor, prin neprezentarea documentelor  de proveniență.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 63.500 lei și un număr de 239 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În continuare, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume obținute, în raport cu suprafețele cultivate, sunt ridicate în copie, în vederea verificării de către Direcțiile pentru Agricultură Județene la primăriile emitente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de celelalte instituții abilitate în domeniu, prin măsurile de monitorizare și control, asigură în permanență respectarea prevederilor legale pentru reglementarea pieței produselor agricole, precum și pentru prelevarea probelor din plante și produse vegetale, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Sursa: madr.ro

Ce soiuri de legume recomandă micii producători

La începutul lunii martie am mers în comuna Balta Doamnei, din județul Prahova, pentru a vizita solariile familiei Lente. Bogdan Lente, interlocutorul nostru, ne-a vorbit despre implicațiile pe care le presupune legumicultura, despre efectul pe care l-a avut programul de susținere a producătorilor de tomate și despre alegerile pe care le-a făcut în materie de soiuri și hibrizi.

„Ne aflăm în solarul unde producem răsadurile. În această răsadniță semănăm odată cu începutul lunii ianuarie. Aici producem răsaduri pentru solariile cultivate de noi cu roșii și ardei, dar și răsaduri pe care le vom scoate ulterior la comercializare. Clienții noștrii sunt, în general, legumicultori care cultivă suprafețe mai mici, 100-200 mp de solar, pentru a obține produse pentru consum propriu. Oamenii vin an de an și cumpără răsaduri de la noi. Spre deosebire de solarii, unde condițiile sunt mai puțin exigente, în răsadniță pe timp de iarnă, când afară sunt -25°C, în interiorul răsadniței, când începe semănatul, trebuie să fie 27°C constant. Nu ne putem asuma riscuri pentru că semințele de aici ne-au costat zeci de mii de lei.“

Pentru a asigura eficiența activității sale în calitate de legumicultor, Bogdan Lente spune că fiecare hibrid sau soi pe care îl are în cultură a fost inițial testat.

„Pentru a avea certitudinea că hibrizii cultivați sunt rezistenți și productivi am dezvoltat un fel de sistem de testare. Majoritatea legumicultorilor fac acest lucru înainte de a introduce efectiv un hibrid în cultură. Avem un solar în care facem această testare, iar în anul următor, dacă rezultatele sunt favorabile, vom cultiva acești hibrizi. Urmărim să vedem care sunt productivitatea, rezistența la boli și la dăunători. Hibrizii pe care îi avem în testare sunt codați, asta pentru că nici importatorul nu ne dezvăluie numele lor. Asta se întâmplă abia după ce avem rezultatele testării. Acum în cultură avem soiul de ardei Barbie, care este foarte rezistent, mai ales la boala TSWV. Ca soiuri de roșii avem Runer și Vitara.“

„În comuna Balta Doamnei există și legumicultori care cultivă salată, spanac sau ceapă verde. Fratele meu, spre exemplu, are o suprafață de 3.800 mp, pe care cultivă și salată. Salata verde este o cultură pretențioasă în sensul că nu agreează intervențiile fitosanitare. Primul semn că au fost aplicate tratamente este faptul că își schimbă culoarea. Salata are nevoie doar de căldură și apă. Spre deosebire de alte culturi, când vorbim despre salată trebuie să menționăm faptul că poți produce trei sau patru serii pe an“, spune Bogdan Lente.

  • Barbie F1 este un hibrid de ardei gras galben timpuriu, de tip blocky, cu fructul de formă pătrată, cu 3-4 lobi. Hibridul poate fi cultivat atât în câmp deschis, cât și în solar. Fructele sale sunt mari, cu o greutate de 220 g, puțin alungite, cu pulpă groasă, lucioase, cu aspect cerat, de forma blocky. Fructele sunt galbene, iar la maturitatea fiziologică prezintă culoarea roșie. Printre caracteristicile hibridului se numără rezistența la condiții de stres și capacitatea de a leaga continuu. Astfel asigură o producție constantă pe toată perioada de vegetație. Suportă bine temperaturile ridicate din vară și prezintă rezistență ridicată la virusul mozaicului.
  • Vitara F1 este un hibrid nou de tomate timpurii cu creștere nedeterminată și cu rezistență intermediară la TSWV. Plantele sunt viguroase, cu internodii scurte. Leagă foarte bine la temperaturi scăzute. Fructele au dimensiuni mari, cu o greutate de 220-250 g, sunt de culoare roșu închis, fără umeri verzi, cu rezistență foarte bună la transport și depozitare.
  • RUNNER F1 este un hibrid timpuriu de tomate cu creștere nedeterminată. Prezintă gena LSL. Planta este viguroasă, cu internodii scurte și leagă foarte bine în condiții diferite de cultură. Produce o medie de 5-7 fructe pe inflorescență, de aceea producția este foarte ridicată. Fructele sunt mari, de aproximativ 200-220 g și au culoarea roșu aprins. Fructele sunt foarte ferme și au o calitate internă foarte bună. Producția este foarte uniformă.

Laura ZMARANDA

Nereguli privind comerțul cu fructe şi legume

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import. Acțiunea este parte a operațiunii de control “Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

A fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe. Detaliat situația se prezintă astfel:

  • 23 de tone de ceapă uscată din Polonia;
  • 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia;
  • 23,04 tone de mere din Polonia;
  • 200 de kg de usturoi din China;
  • 6,45 tone de cartofi din Polonia;
  • 1,82 tone de ciuperci din Polonia;
  • 6,78 tone de roșii din Spania
  • 2,2 tone de vinete din Spania
  • 7,8 tone ardei gras din Spania
  • 60 de kg de roșii din Grecia

Dintre neconformitățile sancționate:

  • lipsa documentelor sanitare veterinare;
  • igienă necorespunzătoare;
  • lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare);
  • mijloace de transport necorespunzătoare;
  • lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare);
  • lipsa autorizației de funcționare a depozitului de destinație.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Controale în piețele din România

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

  • Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
  • Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
  • Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
  • Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
  • Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

Risc de fraudă prin substituire a legumelor și fructelor din import și comerț intracomunitar ca fiind produse în România

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

De 20 de ani în „slujba“ legumiculturii

Nistor și Cristina Boșcu au în localitățile Barcea și Matca din județul Galați sere pentru legume moderne și spațioase, care au ajuns la o investiție ce a depășit cu mult 1,5 miliarde de lei vechi. Legumicultorul gălățean ne spune că lucrează în acest domeniu de 20 de ani și cultivă răsaduri de tomate și castraveți în două cicluri, an de an, pentru ca profitul să fie mai ridicat decât investițiile. Acesta mai precizează și că o parte dintre răsaduri ajung la export și la samsari.

Serele pentru legume, o tradiție de familie

– De cât timp lucrați în acest domeniu și ce v-a determinat să faceți sere pentru legume?

– Lucrăm în agricultură de 20 de ani, împreună cu părinții noștri, care la rândul lor lucrează în acest sector de încă 20 de ani. Legumicultura este o ocupație de bază în localitatea noastră, ceea ce ne-a și determinat să construim sere pentru legume încă din anul 1991. Această alegere se datorează faptului că o cultură protejată este în avantaj față de cea din câmp.

– La cât a ajuns investiția?

– Investiția s-a concretizat în timp și depășește 1,5 miliarde lei vechi, inițial din fonduri proprii și ulterior cu fonduri europene; suprafața actuală este de 10.000 mp.

– Ce ne puteți spune despre construcția serelor?

– Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat, lucru pe care l-am descoperit în timp. Primele sere le-am realizat din lemn de brad, iar drept consecință a fost faptul că durata de viață a fost mai scurtă. Apoi, am încercat să folosim lemn de esență tare (salcâm) ca durata de funcționare să fie mai prelungită. În prezent, lemnul s-a scumpit, iar următoarele sere vor fi realizate din metal.

– Despre ce răsaduri este vorba? Aveți un număr estimativ?

– În prezent, avem aproximativ 14.000 de răsaduri de tomate în ambele comune, dar și de castraveți (10.000 de răsaduri) și de ardei (3.000 de răsaduri).

slujba legumiculturii 2

– Cum realizați distribuția?

– O parte din răsaduri le distribuim în piața din comună. De multe ori răsadurile de castraveții ajung la diverse tiruri pentru export, iar cele de tomate și ardei la samsari. Dacă piața comunală este blocată, iar prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași).

– În acest moment sunteți pe plus sau pe minus?

– Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Pe scurt, câteva mărturisiri despre împliniri, dar și sfaturi despre cum să reușești în legumicultură de la Nistor și Cristina Boșcu.

  • Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat.
  • În prezent avem aproximativ 14 mii de răsaduri de tomate în ambele comune, castraveți – 10 mii de răsaduri, ardei –3 mii de răsaduri.
  • Distribuim recolta în piața din comună; castraveții la tiruri pentru export, tomatele și ardeii, la samsari. Dacă piața comunală este blocată și prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași etc.).
  • Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Beatrice Alexandra MODIGA

AGROSEL recomandă: conopida, cea mai consumată legumă din sezonul rece

Conopida este una dintre legumele care trebuie consumată cât mai des, mai ales în apropierea anotimpului rece, deoarece este renumită pentru calitățile sale nutriționale, fiind bogată în antioxidanți, vitamina C, fitonutrienți, calciu, fosfor, vitamina K, acid folic și vitamina B6.

Pentru reușita unei culturi de conopidă trebuie cunoscute și respectate cerințele față de factorii pedoclimatici. Astfel, conopida este o plantă de climat umed și răcoros, motiv pentru care în România județele cu cele mai mari suprafețe cultivate sunt Bihor, Timiș și Arad. Temperatura din aer și sol are o importanță mare asupra evoluției mugurelui florifer. O temperatură prea scăzută în perioada de producere a răsadurilor determină o blocare a creșterii, o formare prea timpurie a inflorescenței care rămâne mică. În același timp, temperatura prea ridicată a aerului la începutul diferențierii mugurelui florifer determină o intensificare a creșterii vegetative, dar cu același efect: inflorescență mică. Plantele de conopidă sunt sensibile la carențe de bor și molibden (tulpini goale, frunze mici și deformate).

Principalele caracteristici: rădăcina principală este pivotantă, pe tulpina scurtă cresc frunzele care alcătuiesc rozeta, iar în centru apare mugurele floral. Tulpina florală rezultă din ramificaţiile căpăţânii. La 22-25 de zile de la formarea tulpinilor florale au loc înfloritul şi polenizarea, iar după alte 35-40 de zile, maturarea fructelor şi a seminţelor.

Conopida preferă soluri cu un pH de 6,5, situație în care se reduce apariția atacului de Plasmodiophora brassicae, care produce boala numită hernie.

Se poate cultiva atât în câmp deschis, cât și în spații protejate, în cultură timpurie sau de toamnă.

Cultura timpurie a conopidei se seamănă încă din 20 ianuarie - 10 februarie, plantându-se în câmp protejat între 10-20 martie și în câmp liber în perioada de 1-10 aprilie.

Schema de plantare pentru cultura timpurie este de 60x30 cm (60 cm între rânduri și 30 cm între plante pe rând) în rânduri echidistante cu un număr de 55.000 de plante la hectar și 70 x 40 cm cu un număr de 36.000 de plante la hectar pentru cultura de toamnă.

La recoltarea conopidei se taie tulpina sub inflorescența învelită cu ultimele 4-5 frunze, care o protejează de pătare din cauza expunerii la lumină, precum și de vătămarea mecanică în timpul transportului.

Având în vedere cele de mai sus, AGROSEL, singura companie privată română specializată în ameliorare, producere și comercializare de semințe, oferă cultivatorilor interesați să facă performanță în domeniul culturii legumelor hibrizii de conopidă Cozia F1 și Sucevița F1.

agrosel conopida sucevita

Sucevița F1 – varietate de vigoare medie, cu uniformitate ridicată. Suportă bine temperaturile ridicate din perioada de vegetație. Maturitate după plantare: 85-90 de zile. Greutatea inflorescenței: 2-2,5 kg. Recomandată pentru cultura de vară-toamnă. Se poate con­suma conopida proaspătă sau conopida murată.

agrosel conopida cozia

Cozia F1 – hibrid de conopidă timpuriu, adaptat perfect la climatul din România. Produce inflorescențe albe, compacte, de foarte bună calitate, cu greutatea cuprinsă între 1-1,5 kg. Maturitatea după plantare: 70-75 de zile. Foliajul erect asigură o bună protecție inflorescenței. Hibridul poate fi cultivat cu rezultate excelente atât primăvara, cât și toamna. Recoltarea se poate face din a două parte a lunii iunie până în octombrie. Întrebuințare: consum în stare proaspătă sau murată.

Știați că:

  • Conopida face parte din familia Cruciferae, al cărei nume provine de la forma florilor care au 4 petale și sunt în formă de cruce grecească.
  • Există hibrizi cu inflorescențe de culoare verde, maro, galben sau mov.
  • Partea comestibilă este de fapt floarea care nu s-a dezvoltat complet.

Pentru mai multe detalii accesați:

https://shop.agrosel.ro/seminte-conopida-cozia-f1-1-000-sem.html

https://www.youtube.com/watch?v=UR2d_ZYsYug&t=3s

https://www.facebook.com/Agrosel.srl/

Ing. Zoltán Felföldi, Departament Cercetare

Ne garantează cineva că mâncăm legume sănătoase?

Imposibil să nu vă fi pus întrebarea cât de sănătoase sunt legumele pe care le cumpărăm din supermarketuri sau din piețele agroalimentare. Există tendința (deja larg exprimată) de a crede că tot ceea ce vine din exterior este nesănătos (poate și din cauza gustului mai puțin plăcut), iar toate produsele românești au cât de cât garanția de sănătate. Din capul locului excludem din discuție legumele crescute în sistem ecologic, fie că sunt de proveniență străină, fie că sunt autohtone. Dar în privința celorlalte, cultivate în sistem clasic, chiar e bine să avem rezerve sub aspectul conținutului în substanțe remanente, provenite din pesticidele cu care sunt tratate culturile. Și haideți să punem întrebarea fără ocolișuri: urmărește cineva în această țară modul în care fermierii mari și mici administrează îngrășămintele chimice, stimulatorii de creștere și pesticidele în general și dacă ei țin cont de perioada interdicțiilor tratamentelor înainte de recoltare?

Să spunem altfel. Cunoașteți faptul că, de exemplu, azotul în exces, aplicat fără nicio logică, mai ales în cazul verdețurilor (spanac, salată, ceapă, mărar, pătrunjel), chiar și cu câteva zile înainte de recoltare, generează un conținut ridicat de nitrați și nitriți, substanțe absolut nocive pentru organismul uman? Sau știți să tratamentele cu pesticide sau stimulatori de coacere sunt strict interzise cu până la 3 săptămâni înainte de recoltare? Orice stropire în această perioadă de pauză (carantină) înseamnă acumularea în legume (tomate, ardei, vinete, ridichii, rădăcinoase) a unor reziduuri de asemenea periculoase pentru sănătatea omului. Ei bine, știu aceste lucruri și fermierii? Respectă ei aceste obligativități? Îi supraveghează cineva pe legumicultori dacă aplică în mod corect tehnologia? Există vreo instituție care să garanteze accesul pe piață numai al legumelor sănătoase? În fine, face cineva analiza de laborator a produselor prezente în rafturi sau pe tarabe?

Multe instituții de control

În România există mai multe organisme de control, cu filiale teritoriale, cu referire inclusiv la piața de legume: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Inspecția de Stat pentru Control Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor și Autoritatea Națională Fitosanitară. Trei dintre acestea sunt în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Între noi fie vorba, inspecțiile respec­tive se cam calcă... pe picioare. Să vedem, pe scurt, cam ce face fiecare:

  • ANPC, printre alte atribuții, efectuează, prin prelevări de probe din produsele alimentare și nealimentare, analize și încercări în laboratoare acreditate conform legii sau în laboratoare proprii ori agreate (inclusiv în străinătate). Deci poate preleva probe și din loturile de legume.
  • Din practică însă se cunoaște că foarte rar ANPC recoltează aceste probe din proprie inițiativă, ci o face mai ales la sesizări ale consumatorilor sau în cadrul unor alerte la nivel național sau comunitar. Dinspre ANPC așadar slabe speranțe să facă analize de laborator pentru toate legume din supermarketuri sau din piețe;
  • ANSVSA asimilează controlul legumelor în foarte vastele domenii și compartimente „control oficial siguranța alimentelor, export-import și laboratoare“, dar frecvența de recoltare a probelor este o necunoscută. Ca și în cazul ANPC, norocul nostru se cheamă UE, acolo unde se efectuează controale periodice și sunt instituite alerte în cazul depistării unor produse neconforme;
  • ISCTPVLF nu are, culmea, atribuții sub aspectul recoltării de probe și analizarea lor în laboratoare de specialitate, dar are, vom vedea un pic mai târziu, alte pârghii pentru a urmări producătorii;
  • ANF este singura instituție ce are ca sarcină explicită verificarea reziduurilor de pesticide din legume. Dar cum producători și importatori sunt cu zecile de mii, cum loturile de legume intrate de piață sunt de asemenea diverse și poate de ordinul sutelor de mii, iar lista de substanțe lungă, vă imaginați că e un fel de hazard să fie descoperit musai un lot cu reziduuri peste limita admisă de lege. Bine, se face un fel de algoritm în recoltarea probelor, dar până una alta, dacă nu picăm pe loteria aceasta...

Multe legi, multe obligații...

Bine, noi avem și un teanc de legi, ordine și regulamente naționale și europene, internaționale, care ar trebui să ne pună la adăpost. În demersul nostru și în scopul articolului de față ne vom referi doar la Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea și valorificarea legumelor (republicată). Iar aici sunt enumerate obligații foarte clare privind sănătatea produselor. Cert este că ele trebuie să plece însoțite de certificate de conformitate și de calitate, emise de instituțiile statului de proveniență. Această lege spune câteva lucruri esențiale (cităm din lege):

  • se interzice comercializarea legumelor, în stare proaspătă sau procesată, destinate consumului uman, care conțin reziduuri de pesticide, arseniu și metale grele, azotați sau alte produse, care depășesc nivelurile maxime admise prin actele normative în vigoare;
  • analiza produselor privind conținutul în reziduuri de pesticide, arseniu, metale grele, azotați și alte substanțe utilizate pentru protecția plantelor, fertilizatori este obligatorie pentru producătorii de legume;
  • deținătorii terenurilor agricole cultivate cu legume, pepeni și ciuperci sunt obligați să țină evidența tratamentelor utilizate pentru protecția plantelor, fertilizare, tratarea solului sau a depozitelor și a mijloacelor de transport.

Totuși, cu ce ne hrănim?

Am văzut însă anterior în ce fel pot verifica diferitele instituții dacă fermierii români și din UE respectă aceste obligații, când recoltează probe pentru analize, cât de cuprinzătoare sunt controalele etc. Concluziile nu sunt deloc optimiste. Dar a mai rămas o variantă, cea prin care fermierii sunt obligați să aibă registre în care să consemneze data tratamentelor, substanța utilizată, concentrația etc. Cine ar trebui să-i verifice dacă ei au asemenea evidențe? Fix ISCTPVLF-urile din cadrul direcțiilor agricole! Fac angajații o asemenea treabă? Poate da, în cazul marilor ferme. Sigur nu, în cazul micilor grădinari, care totuși își vând produsele pe piață!

Și-atunci? Rămâne totul, veți spune, la latitudinea țăranului român, care are prea mult bun simț pentru a ne livra marfă nocivă. Asta era de mult! În fine, vor fi fiind și altfel de oameni, dar legumicultorul este și el interesat, ca oricare dintre noi, de ban. De producție mare și de bani mulți. Și-atunci nu prea îl va mai interesa cum atinge aceste ținte! Și am văzut legumiculori care stau cu sacul de azot la capătul rigolei de irigat chiar în timpul recoltării tomatelor! Sau am văzut fermieri care aplică stimulatori pentru a grăbi coacerea (programul tomate, pentru a prinde cele două perioade de livrare în piață). Pe de altă parte, sincer acum: câți dintre legumicultori fac legumicultură după carte? Așa că...

Maria BOGDAN

Hibrizi noi de legume franțuzești

Pe Vlad Pavelescu, reprezentantul companiei Agriseeds Plant, distribuitor al semințelor de legume Clause, l-am cunoscut la IndAgra, unde erau lansați noi hibrizi de tomate și vinete. Legumicultorii profesioniști știu deja care sunt soiurile preferate, hibrizii cei mai performanți, dar tot ei sunt cei mai receptivi la noile intrări pe piață. Firesc, pentru că trebuie să se adapteze mereu cerințelor pieței și exigențelor consumatorilor. Să vedem așadar cu ce genetică vine Franța și ce legume propune această companie fermierilor români.

Încă de la început trebuie să spunem că semințele de legume oferite de compania Agriseeds Plant sunt aduse din Franța, „iar în ceea ce privește răsadurile, acestea sunt produse în Grecia, unde avem 3 ha de seră performantă, de ultimă generație. Facem răsaduri normale și altoite, atât pentru sol, cât și pentru sere hidroponice, pe substrat“, îmi spunea Vlad Pavelescu.

Din toată paleta de legume și aici putem menționa tomate, vinete, ardei, pepeni, conopidă, varză, fasole, porumb zaharat, dovlecei, castraveți, spanac, salată, morcovi, gulioare, sfeclă roșie, țelină de rădăcină, ridichi și pătrunjel, iar în România s-au remarcat conopida și tomatele. „Avem cei mai buni hibrizi de conopidă și tomate (prunișoare și roz), tomate specialități (tomate negre, cherry, cherry galbene). Anul acesta, chiar la IndAgra, au fost lansați doi hibrizi de tomate roz – Congo, o prunișoară roz și Clarosa, un hibrid timpuriu de tomate roz. Clarosa are creștere nedeterminată, planta este viguroasă, cu fructe roz strălucitoare. Consistența este excelentă, iar fructele sunt rezistente la crăpare, rezultând un timp de păstrare îndelungat. Vorbim de o roșie recomandată pentru spațiile protejate sau în regim hidroponic, fiind pretabilă cultivării pe toată perioada sezonului. Fructe de calitate superioară sunt cam 4 pe inflorescență, au formă rotund-aplatizată, uniforme, cu greutate de 220 - 250 g. Toți hibrizii au creștere nedeterminată. Având în vedere că roșiile roz sunt mai moi, intră mai puține pe bax și producătorii nu le pot vinde foarte ușor a fost creat hibridul Clarosa care are o fermitate mai bună și rezistență mult mai bună la păstrare. Ambii hibrizi au pachet full de rezistență, inclusiv rezistență la virusul petelor de bronz. Pe roșiile roz avem genetică foarte bună, 4 hibrizi de tomate roz, cunoscuți mai ales în Ardeal, unde se cultivă mult mai mult roz decât în restul țării“, declara Vlad Pavelescu.

Tot la tomate a fost amintit hibridul Colibri, care produce 4-5 roșii pe inflorescență cu fructe mari, ce ajung și la 200 g, cu diametru de 60-70 milimetri, ovale, cu rezistență bună după recoltare. Este un hibrid semitimpuriu viguros, recomandat pentru cultura în spații protejate și prezintă toleranță la Virusul mozaicului tomatelor, Verticilioză, Fuzarioză, Stemphylium și Nematozi. Capacitatea de păstrare după recoltare: GSL.

La finalul acestui an a fost lansat și hibridul de vânătă pentru solar, numit Octavia. Este o vânătă care trebuie palisată, fructele ajung la 500-600 g, iar pe un ciclu de cultură se atinge o producție de 90-100 kg/20 plante.

Nautilus este lider de piață în ceea ce privește hibrizii de conopidă pentru că ajunge la 2-2,5 kg, dar depinde mult de tehnologia aplicată. „Nautilus F1 este considerat hibridul de conopida numărul 1 în Europa deoarece combină calitatea deosebită cu buna adaptabilitate la diferite condiții de producție. Are capacitate ridicată de autoînvelire. Se recoltează și se ambalează ușor. Căpățânile sunt rotunde și dense, de dimensiuni mari, de culoare alb-intens. Se recomandă pentru culturile de vară (iunie-septembrie). Maturitatea: 65-75 zile de la transplantare. Densitatea recomandată: 25.000-35.000 plante/ha“, îmi explica Vlad Pavelescu.

La pepeni verzi hibridul Celine F1, cel mai productiv hibrid timpuriu, se remarcă printr-o culoare frumoasă atât la interior, cât și la exterior, o greutate medie a fructelor de 8-10 kg și un potențial de producție ridicat, ideal pentru piața din România. Timpurietatea acestui hibrid este de 75 de zile, coaja este vărgată, ușor închisă, forma ovală și miezul de un roșu aprins.

„Ceea ce ne diferențiază de competitorii noștri sunt: seriozitatea, profesionalismul, relația cu partenerii noștri, pentru că oferim și servicii postvânzare, mergem la ei în ferme, ne sfătuim cu ei ce trebuie aplicat în timpul culturii, tratamente, fertilizări, cum să se facă irigările. Pe lângă partea aceasta de genetică putem oferi răsaduri din semințele noastre sau, dacă cultivatorul are alți hibrizi cu care lucrează, putem face răsaduri la comandă și din alți hibrizi. Suntem pe piața din România din 2011, iar în momentul de față suntem lideri în ceea ce privește răsadurile altoite de pepeni și avem un program de vinete altoite pe care îl implementăm cu ajutorul unor fermieri“, spunea în încheiere Vlad Pavelescu.

Patricia Alexandra Pop

„Târgul de Toamnă“ din Piața Traian a adunat în weekend: fructe, legume și brânzeturi

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

 

Altoirea plantelor legumicole. Tehnologia viitorului în combaterea bolilor și dăunătorilor de sol

Folosirea intensivă a terenului destinat cultivării cu plante legumicole, precum și renunțarea în cele mai multe cazuri la  o rotație adecvată a culturilor, au condus la creșterea virulenței atacului unor agenți patogeni de sol, în special Fusarium oxysporum și a dăunătorilor din sol (Meloidogyne sp.). Altoirea plantelor legumicole a apărut ca o necesitate pentru prevenirea pierderilor şi deprecierilor ca urmare a atacului produs de bolile şi dăunătorii de sol dar şi în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei şi a creşterii gradului de toleranţă şi rezistenţă a plantelor la stresul termic și hidric.

altoirea ardei

Avantajele principale ale altoirii sunt:

  • rezistența la atacul unor agenți patogeni de sol conferită hibridului sau soiului de către portaltoi permite cultivarea acestora în zone unde aceștia compromit culturile de legume;
  • este eliminată aplicarea de sterilizanţi pentru sol, contribuind la siguranţa producătorului şi protecția mediului, altoirea putând fi considerată un mijloc eficient permanent pentru obţinerea producțiilor biologice;
  • datorită sistemului radicular viguros al portaltoiului, care exploatează un volum mare de sol, randamentul de utilizare atât a îngrășămintelor organice și chimice cât și al apei este mai ridicat față de culturile nealtoite.
  • altoirea poate induce o vigoare ridicată, toleranţă la temperaturi mai scăzute şi creşterea atât a producţiei timpurii cât şi a celei totale;
  • altoirea determină mici schimbări pozitive în calitatea fructelor și valoarea nutritivă;
  • cheltuielile pentru producerea răsadului altoit sunt compensate de numărul mai mic de răsaduri folosite la unitatea de suprafață.

altoirea radacina tomate

Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin care doi parteneri (altoiul şi portaltoiul) vin în contact, se acceptă reciproc şi convieţuiesc ca o entitate nouă. Se practică mai multe metode de altoire, cele mai folosite fiind metoda prin „alipire cu un cotiledon“ și altoirea „cu pană între cotiledoane“.

altoirea tomate

Pot fi cultivate cu succes plantele altoite de pepene verde, pepene galben, castraveți, tomate, ardei, vinete.

Dr. ing. Elena CIUCIUC, SCDCPN Dăbuleni

Ne întoarcem la origini pe Valea Buzăului

Solaris Organicum este un nou concept care îmbină tradiția și evoluția, fiind totodată un proiect frumos și ambițios. Astfel, Mironela Tudose și Sebastian Silvestru s-au întors la origini în satul Pârscov din comuna cu același nume de pe Valea Buzăului și ne promit că ne oferă legume sănătoase, cultivate în sistem ecologic, obținute din semințe de calitate.

Legume de bun gust – de la idee la fapte

pg8 legume

Solaris Organicum este o afacere de familie bazată pe un concept simplu, respectiv: legume de bun gust. Oamenii care stau în spatele acestei mici afaceri sunt membri a două familii prietene și puse pe treabă: „Piața din România este invadată de legumele aduse din import, cultivate în sisteme ce utilizează fertilizanți chimici și substanțe ce forțează dezvoltarea acestora. Consumând aceste produse, am uitat de gustul legumelor din copilărie, pe care dorim să îl readucem în alimentația zilnică sănătoasă a noastră, a tuturor celor care doresc să se bucure de gustul de odinioară. Am ales satul Pârscov din comuna cu același nume de pe Valea Buzăului, întorcându-ne astfel la casa și grădina bunicilor pentru a fructifica în mod eficient moștenirea de neprețuit: terenul roditor, neafectat de îngrășăminte chimice, pesticide și alte chimicale dăunătoare omului și unei culturi ecologice. Zona, de o frumusețe aparte, prezintă avantaje de mediu și sociale nebănuite: lipsa poluării, terenuri fertile lucrate de bunicii noștri în nod natural, așa cum se obișnuia în secolul trecut, tradiția locuitorilor în cultura plantelor și istoria nescrisă a locurilor. Ne dorim să cultivăm legume de bun gust și am început exact în grădina bunicilor, pe o suprafață suficientă de teren, astfel încât să acordăm atenția necesară plantelor, dezvoltării acestora în condițiile cadrului natural care să confere produselor garanția savorii de altădată.“

Specialități de pătlăgele vinete: Camelia de Buzău și Perlina

pg8 legume vinete

Proiectul a prins viață la începutul acestui an, după multe planuri, discuții și detalii stabilite începând cu iarna anului 2017. Tot atunci s-a decis cultivarea legumelor exclusiv în sistem ecologic: „Legumele produse în mica noastră fermă organică provin din material săditor certificat de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, dar și din import, de la una dintre cele mai renumite stațiuni de cercetare din Italia. Camelia de Buzău este primul soi românesc de vânătă albă care la bază a fost un hibrid străin adus din zona de origine. Are semințe mai puține în fruct, un conținut mai redus de apă, pulpa foarte bună pentru prelucrat, este dulce. După procesare, salata din vânătă albă rămâne deschisă la culoare deoarece nu oxidează ca vânăta cu care suntem obișnuiți. De asemenea, epicarpul (coaja) este mai gros și se desface ușor după ce fructul este copt. Perlina e un soi de vânătă despre care, din punct de vedere organoleptic, putem spune că e spectaculos. L-am adus din Italia, fiind rezultatul unor serii de încrucișări naturale realizate de către cercetătorii italieni din însorita Sicilia. Are lungimea cuprinsă între 12 și 20 cm și greutatea de 35-40 de grame. E dulce, cu gust de trufe, cu foarte puține semințe. Ne permite să o gătim netradițional pentru a da valoare diferitelor platouri cu care dorim să ne surprindem prietenii. Se consumă fără a fi decojită, întreagă sau felii, tăiată longitudinal, trasă la tigaie, în cuptor sau cum doriți. Cu această legumă aproape totul e posibil!“

Membrii celor două familii implicate în proiect cultivă legume o suprafață de 1.000 mp, din care 500 mp sunt solarii, iar solul are o textură mijlocie, luto-nisipos, bogat în nutrienți, ideal pentru cultura legumelor: „Deocamdată suntem la stadiul de afacere de familie, organizată într-o firmă cu doi asociați care fac de toate, de la administrare la munca efectivă în solar și grădină. Nu avem deocamdată angajați, dar în viitorul apropiat ne vom extinde pe o suprafață de circa 1 ha, astfel că va fi nevoie să construim o echipă omogenă care să lucreze alături de noi și să facă față provocării. Investiția noastră de până acum se ridică la aproximativ 30.000 lei, 100% din fonduri proprii. Vom încerca în curând să accesăm o linie de credit pentru finanțarea dezvoltării proiectului inițial.

pg8 legume vinete b

Prosperitatea afacerii noastre e dată de munca pe care o depunem și atenția la detalii, de la culturile noastre și până la exigențele clienților noștri.“

Soiuri clasice de la SCDL Buzău

Solariile au fost achiziționate din România, din județul Bihor. Tocmai acolo s-a găsit cea mai bună ofertă calitate – preț: „Construcțiile propriu-zise au fost realizate în regie proprie. Ne-am concentrat atenția asupra unor soiuri clasice dezvoltate cu măiestrie de către domnul Costel Vânătoru și echipa sa de la SCDL Buzău, cum ar fi tomatele Siriana și Buzău 1600, castravetele tip cornișon Triumf, ardeiul lung Cosmin și ardeiul gras Galben superior, pătlăgelele vinete Drăgaica și Camelia, busuiocul Aromat de Buzău, dar și soiuri și hibrizi mai puțin cunoscuți pe piața din România, dar care pe noi ne-au convins. Datorită relațiilor excelente pe care le avem în Italia, am adus de acolo vânăta Perlina originară din Sicilia, dovlecelul rotund Tondo Chiaro cu origini în America de Sud, castravetele rotund Carose llo, care la origini are o hibridare spontană între castravete și pepene galben, ardeiul Friggitello, tomatele Paki, Luana, Saraceno și Reginella, mangold, originar din bazinul Mediteranei, dar și plante aromatice: tarhon, busuioc, salvie, cimbru, oregano, coriandru, măghiran, mentă și rozmarin.“

pg8 legume vinete e

Valorificarea produselor se face în restaurante fusion

Valorificarea produsele se face în restaurante fusion, unde clienții acestora apreciază gustul desăvârșit al legumelor ecologice, precum și mix-ul de culori din farfurie. O bună parte din producție se îndreaptă către persoanele care doresc să achiziționeze cu regularitate un „coș de legume“ livrat la domiciliu sau într-o zonă apropiată: „Dacă producția ne va permite, din toamnă vom produce sucuri de roșii, zacuscă, castraveți murați și în oțet sau alte produse tradiționale. Deocamdată suntem pe minus, dar e firesc! În acest an, prin multă muncă, ne dorim să recuperăm o parte importantă din suma investită, iar începând cu anul viitor să intrăm pe plus. Merită acest tip de business în următoarele condiții: pasiune pentru tot ce faci, multă muncă, răbdare și iar muncă.“

Forța de muncă în zonă este o problemă, la fel ca în cea mai mare parte a țării. Oamenii care încă pot munci preferă să primească ajutoare sociale decât să se angajeze, iar sezonierii se dovedesc a fi neserioși: „Totuși, dorim să oferim locuri de muncă celor de pe raza comunei Pârscov și din împrejurimi, să ajutăm la dezvoltarea localității, iar zona să devină și mai cunoscută prin promovarea și comercializarea produselor noastre obținute pe aceste meleaguri atât de pitorești! Planurile noastre sunt de a ne dezvolta activitatea și să cultivăm o suprafață generoasă cu legume ecologice, venind astfel în întâmpinarea cerințelor tot mai numeroase de a consuma legume cu gust ca odinioară, ca cele din grădina bunicilor.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Solar pentru legume îngropat, o idee excentrică, dar lăudabilă

Dacă pentru mulți fermieri ideea unui solar îngropat pare un lucru imposibil, pentru soții Enescu din Buhuși, județul Bacău, a reprezentat o provocare la care au răspuns cu multă trudă și curaj. Astfel, Elvis și Manuela, foști emigranți, cu cei doi fii ai lor Eduard și Manuel așteaptă sfârșitul anului pentru a lua o decizie: să se extindă, să facă reconversie sau să se întoarcă în a doua patrie a lor, Italia.

Solarul îngropat de la Buhuși, viitor al legumiculturii bio

Povestea unui astfel de solar îngropat are rădăcini adânci, dar a luat viață anul trecut și pare a fi o provocare pentru familia Enescu, care a lăsat pentru moment țara adoptivă, Italia, pentru țara mamă. Iată ce spune Elvis, „stâlpul de rezistență“ al acestui solar: „În anul 2004, pe când eram în Italia, am cumpărat o casă cu teren și o livadă de cireș și vișin; acest colțișor a devenit pe zi ce trece locul unde visele noastre începeau să se materializeze. Mult mai târziu, în anul 2014, când casa era aproape gata, am hotărât să renunț la munca din Italia și să mă întorc în România fără soție pentru a mă extinde în sectorul agricol cu un solar, pe care l-am construit singur după un proiect propriu, pe care l-am studiat mult, iar singurul ajutor la proiectare a fost al unui inginer din Italia, care m-a ajutat la calcularea rezistenței la greutate a zăpezii pe timp de iarnă, dar și la alegerea materialelor.

solar legume 2

În România consumul de roșii este aproape dublu față de țările UE

De altfel, având în vedere că la acea vreme România intrase în UE, familia Enescu și-a făcut multe planuri cu fondurile europene, dar realitatea din România a fost alta: „Văzând asta, am început construcția solarului pe bani proprii. Astfel, ne-am pus pe treabă! În anul 2016 am terminat solarul și am avut prima producție, care nu a fost pe măsura așteptărilor deoarece, recunosc, am făcut și multe greșeli. În următorul an am adus-o și pe soția mea în țară pentru a avea un sprijin valoros și un ajutor pentru a putea vinde produsele noastre pe piața orașului. De aici a început totul. În acest an am făcut toate studiile de piață, din toate punctele de vedere: client, preferințe, putere de cumpărare și am avut un real succes cu produsele noastre gustoase deoarece nu am folosit fertilizanți de sinteză chimică și ne-am încăpățânat să mergem înainte pe această idee. Știam că într-o zi foștii prieteni și vecini, care ne știau de copii sau adolescenți, ne vor descoperi și că vom avea succes. Dar toți acești ani de studii de piață i-am făcut pe banii aduși din Italia, fără a avea profituri. Anul acesta am renunțat la hibrizi aproape de tot și am cultivat doar soiuri de roșii care conform studiilor făcute de mine, sunt cele mai dorite legume din România. De altfel, sunt studii care arată că țara noastră, față de UE, consumă roșii aproape dublu. De aici și ideea de a cultiva soiuri vechi de roșii românești și din alte zone ale regiunii balca­nice. Solarul nostru are un mare potențial datorită faptului că este îngropat și acest lucru îl descopăr de la un an la altul. De altfel, putem cultiva soiuri de roșii mai sensibile în solar cu o timpurietate ridicată. Să nu uităm că pământul este un acumulator termic care te ajută și toamna târziu.“

Investiție de peste 30.000 de euro pusă la încercare

solar legume 3

Solarul îngropat de la Buhuși este o afacere de familie care a ajuns la o investiție de peste 30.000 euro, fiind posibil doar din fonduri proprii. Munca depusă începe să fie răsplătită greu, dar sigur cu culturi fel de fel, doar bio: „Reușim să menținem o astfel de afacere prosperă cu foarte multă muncă, seriozitate și calitate, dar și datorită terenului pe care nu l-am ales, ci doar a fost o coincidență că se potrivea pentru solar. Astfel, în acest an am ajuns să cultivăm roșii, ardei galben, roșu și kapia, varză, ceapă verde, salată și spanac italian, cu care am avut mare succes anul trecut. De altfel, mai avem: pătrunjel, leuștean, țelină, mărar, bietole, cicorino, busuioc, cimbru, cartof, măr și pe viitor avem în gând și căpșuni, zmeur, mur, cais și prun. Despre solar pot să vă spun că are o deschidere de 14 m, un util de 10 m și o lungime de 100 m.“

Produse bio doar pentru cei cu buzunarul mare

Valorificarea produsele se face în piața orașului Buhuși și uneori în târgurile săptămânale din împrejurimi. Elvis ne spune că produsele bio sunt costisitoare și nu oricine ajunge să-și permită legume sănătoase, ținând cont de salariile din țară. Sfaturile și nemulțumirile se contopesc deopotrivă! Astfel, munca devine cheia succesului, iar lipsa muncitorilor în zonă dă probleme de cap fermierului nostru, la început de drum: „Menționez că în primul an nu am ieșit pe plus, dar mă declar mulțumit că am studiat piața. Acest tip de afacere ar merita dacă românii ar câștiga mai mult. Din acest motiv noi vrem să vindem celor care își permit astfel de produse bio. Celor care doresc să pornească de la zero acest tip de afacere le recomand să fie pregătiți pentru multă muncă și sacrificiul de a nu fi tot timpul cu familia. Printre altele, sunt întristat de faptul că în zonă nu avem cu cine munci deoarece oamenii se mulțumesc cu ajutoarele de la stat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ploaie de noutăți la Seminis

Pucheni a devenit de ceva vreme un fel de nume codificat pentru legume de calitate. Nu se știe dacă printr-un joc al întâmplării sau în mod intenționat, dar sub acest nume se găsesc două locuri diferite din drumul produselor spre farfuria consumatorului. În localitatea Puchenii Mari și în împrejurimile sale, din județul Prahova, se află unul dintre marile bazine legumicole din sudul României. În Capitală, strada Pucheni este una dintre cele mai mari piețe de legume en-gros. De altfel, când pleacă cu camioanele spre București, producătorii spun că pleacă la Pucheni... De această dată, vom vorbi despre Puchenii Mari, acolo unde există un important centru de testare a semințelor și soiurilor de legume.

Tomate pentru toate gusturile

Centrul de Testare al Universal Grup, reprezentantul Seminis în România, a fost creat în mod special pentru a testa comportamentul unor hibrizi și soiuri de legume în condițiile specifice ale zonei. Orice soi de legume adus din alte părți ale lumii este testat în acest centru măcar doi ani, până să ajungă să fie disponibil pe piață.

„În acest interval de timp, fermierii din zonă sunt invitați să vină și să vadă respectivele plante în diferite faze de dezvoltare, să le evalueze calitățile și producțiile, pentru ca apoi să poată opta sau nu pentru cultivarea lor în fermele proprii“, a explicat d-na Valeria Tudor, managerul Centrului, ceea ce se întâmplă la Pucheni. „Pe lângă solarii și câmpurile de testare mai avem aici și un depozit central de păstrare a semințelor, din care livrăm către producători, în funcție de dorințele lor și de disponibilități”, a întregit domnia-sa tabloul.

Despre cum funcționează mecanismul ne-am lămurit simplu, la fața locului, participând la o întâlnire cu fermierii din zonă. În plin sezon al roșiilor de solar, aproximativ 25 de cultivatori au răspuns invitației celor de la Seminis. Musafirii au vizitat întâi solarul cu roșii. În jur de zece hibrizi diferiți se aflau acolo, plini de fructe. Erau atât dintre tipurile clasice de roșii, cu fructe rotunde, mari, cât și din soiuri de nișă, precum tomatele roz Mei Shuai și roșii cherry, foarte gustoase. Oaspeții le-au putut admira și chiar gusta în voie, în timp ce gazdele prezentau proprietățile fiecărui hibrid în parte.

Pucheni IMG 4870

Noutăți în tehnologie

Deși era încă destul de devreme pentru ardei, fermierii au fost invitați să viziteze și solarul acestora, pentru a vedea la fața locului gradul de dezvoltare al plantelor din Centrul de Testare. Mai mult, decât atât: au fost prezentați și ardeii plantați în mediu deschis, pentru a se putea face comparația. În paralel cu plantele au fost prezentate și tehnologiile folosite pentru obținerea rezultatelor prezentate.

Între elementele principale ale tehnologiilor s-au desprins câteva elemente de noutate, dar pe care specialiștii Seminis le consideră foarte importante.

Unul dintre ele îl reprezintă dezinfectarea solariilor înainte de înființarea culturilor. „Acest element este foarte important, din mai multe motive. Întâi că, în majoritatea solariilor se cultivă plante din aceeași familie, care au aceeași dăunători. Ca atare, practic nu se poate vorbi despre o rotație a culturilor. În afară de aceasta, din cauza căldurilor mari, care se instalează timpuriu, dăunătorii se înmulțesc mult mai repede. Ca atare, dacă nu se face dezinfectarea solului și a solariilor nu avem șanse să scăpăm de dăunători. Chiar dacă o dezinfecție eficientă înseamnă o lună de pauză în ciclul de producție, rezultatul merită“, consideră Valeria Tudor.

Un alt element de noutate în tehnologia culturilor de ardei în câmp îl constituie plasele de protecție împotriva soarelui prea puternic. „Este o cheltuială și un efort, dar dacă veți instala aceste plase veți vedea ce efect extraordinar au“, le-a spus specialista fermierilor prezenți. Practic este vorba despre niște plase destul de dese, instalate pe stâlpi de susținere din lemn la o înălțime de aproximativ doi metri deasupra solului.

Cea mai eficientă: combaterea biologică!

Cea mai mare noutate însă, pare a fi schimbarea paradigmei referitoare la tratamentele aplicate. Principalele mijloace folosite sunt cele biologice. „Am început acum câțiva ani să folosim bondarii polenizatori, în ideea de a înlătura alte mijloace folosite de fermieri, mai ales la florile timpurii, când temperaturile sunt destul de scăzute și erau folosiți diverși stimulatori pentru realizarea polenizării. Acum am trecut și la combaterea biologică a insectelor dăunătoare“, a arătat Valeria Tudor.

Pentru a înțelege cât de importantă este această schimbare de paradigmă, trebuie să reamintim că Seminis este divizia de horticultură a concernului Monsanto. Monsanto, care de curând a fost cumpărat de Bayer. Așadar, divizia de horticultură a giganților chimiei agricole mondiale a trecut la combaterea biologică a insectelor dăunătoare!

Combaterea prin intermediul prădătorilor s-a dovedit a fi mai eficientă decât cea chimică. Există mai multe rațiuni pentru acest fapt. Din cauza modificărilor climatice, înmulțirea insectelor dăunătoare nu mai respectă ciclicitățile cunoscute, ci are loc în cascadă. La acest fapt se adaugă și cel că tripsul, unul dintre principalii dăunători a devenit rezistent la marea majoritate a substanțelor folosite. În această situație, folosirea insectelor care se hrănesc cu acești dăunători pare a fi cea mai bună soluție. Pe lângă trips, prădătorii mai distrug și musculița albă de solar și păianjenul roșu. „Pentru că, așa cum am arătat, nu mai există o ciclicitate a dezvoltării populațiilor de dăunători, este foarte important ca protecția cu prădători să fie asigurată încă din faza de răsad“, a subliniat d-na Valeria Tudor.

Pucheni IMG 4887

Unii dintre fermierii participanți la eveniment și-au exprimat teama că, la un moment dat, insectele prădătoare ar putea aduce, ele însele, pagube însemnate. Specialiștii Seminis au demontat însă ferm aceste zvonuri. Prădătorii sunt insecte care se hrănesc cu ouăle, larvele sau chiar cu anumite alte insecte. În cazul teoretic în care ar fi mâncate toate insectele dăunătoare – ceea ce practic este imposibil – populația de prădători s-ar reduce și ea în lipsa hranei. Practic, populația de prădători se autoreglează în funcție de populația de dăunători.

În privința costurilor, rentabilitatea rezultă inclusiv din faptul că nu mai este necesară nici manopera și nici vreun dispozitiv, ca în cazul insecticidelor. Prădătorii se livrează în cutiuțe, care se instalează din loc în loc în solar. În plus, legumele obținute vor avea un conținut mult mai mic de substanțe chimice!

Alexandru GRIGORIEV

Întâlnire de lucru cu reprezentanții OIPA legume-fructe la sediul MADR

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a primit, în data de 30 ianuarie 2018, la sediul instituției pe reprezentanții Organizației Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. La întâlnire au participat experți ai Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – Direcția Generală Dezvoltare Rurală, ai Agenției de Plăți pentru Intervenție în Agricultură, ai Agenției de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și personalul tehnic din cadrul Direcției Generale de Politici Agricole a MADR. 

În cadrul întâlnirii, a fost evidențiată o situație dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume și fructe, respectiv taxele pe care aceștia sunt nevoiți să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane și sticle) care sunt introduse în comercializare. Având în vedere că după anul 2015, unitățile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceștia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, prețul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe.

La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanții Ministerului Mediului – Direcția Generală Deșeuri și ai Agenției Fondului de Mediu, iar la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume–fructe au fost invitați, ca în cel mai scurt timp, să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situație astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate. 

O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafețele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situație referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toți și-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenției. Până la această dată, din cele 234 de solicitări pentru sprijin cuplat pentru tomate destinate procesării, circa 137 de beneficiari sunt în proces de clarificare sau nu au depus documentațiile complete la APIA.

În cadrul ședinței s-a discutat și posibilitatea deschiderii în perioada imediat următoare a unei sesiuni pe măsura 4.1, cu scopul de a sprijini construcția de sere și solarii pentru cultura de legume în spații protejate, sector cu valoare adăugată mare. Experții din cadrul DGDR AM-PNDR le-au precizat reprezentanților veniți la discuție la sediul MADR faptul că această propunere este în analiză la nivelul Autorităţii de Management, fiind deja în plan deschiderea în acest an a unei sesiuni pentru investiții complexe (în construcții–montaj) care includ şi proiectele de investiţii în spaţii protejate, fapt ce ar putea răspunde şi solicitării reprezentanţilor acestui sector.

Cuantumul alocării si perioada de lansare a sesiunii sunt condiţionate de finalizarea evaluării de către AFIR a proiectelor depuse în anul 2017 şi de realocarea propusă pentru această submăsură în cadrul modificării în curs a PNDR. Totodată, alocarea sesiunii 2018 aferente sm 4.1 va ţine cont de distribuirea echilibrată a fondurilor între sectorul zootehnic, vegetal şi zona montană.

Sursa: madr.ro

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Păstrarea legumelor pe timp de iarnă

Legumele sunt clasificate în trei categorii, în funcție de rezistența lor la păstrare: puțin rezistente (verdețurile, ridichile de lună și castraveții), cu durată de păstrare de câteva zile; mijlociu rezistente (tomate, vinete, fasole păstăi), care se păstrează 15-20 de zile; rezistente (cartofi, rădăcinoase, ceapă, usturoi, sfeclă), care pot fi depozitate și păstrate peste iarnă cu lejeritate.

Capacitatea de păstrare este influențată însă de o serie de factori, cum ar fi conținutul în apă și substanța uscată. De exemplu, irigarea ori precipitațiile abundente, precum și fertilizarea excesivă cu azot determină formarea unor țesuturi afânate, cu conținut ridicat de apă, cu efect negativ la păstrare. Gradul de maturare influențează, de asemenea, timpul de păstrare; o legumă care nu a ajuns, la recoltare, la maturitatea deplină (ardei) rezistă doar trei zile, în timp ce, culeasă la maturare completă, poate fi păstrată până la 12 zile. Pentru rădăcinoase este important ca ele să nu prezinte traumatisme sau urme ale atacurilor de boli și dăunători. Vorbind despre condițiile de depozitare, cei mai importanți factori de păstrare sunt  temperatura, umiditatea relativă a aerului și compoziția atmosferică. Iată și câteva exemple: ardeiul gras se păstrează 1-14 zile la 7-10°C și 85-90% umiditate; castraveții, 10-14 zile, la 8-10°C și 85-90% umiditate; cartofii, 4-9 luni, la 4-5°C și 80-85% umiditate; ceapă, 5-8 luni, la 0°C și 70-75% umiditate; ciuperci, 3-7 zile, la 0-1°C și 85-90% umiditate; fasole păstăi, 7-10 zile, la 7-10°C și 85-90% umiditate; morcov, 4-6 luni, la -1...1°C, la 90-95% umiditate; usturoi, 6-7 luni,  la 0°C și 60-75% umiditate; vinete, 7-0 zile, la 8-10°C și 85-90% umiditate etc.

Maria BOGDAN

Sprijin financiar acordat producătorilor din sectorul fructelor şi legumelor

Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Hotărârea privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modificării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, se reglementează şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură.

Prin acordarea acestui ajutor financiar se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea funcționării organizațiilor de producători. Continuarea acordării sprijinului financiar comunitar aferent programelor operaţionale implementate de organizaţiile de producători asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Ajutorul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul putând fi majorat în funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiția respectării obligațiilor asumate la data recunoașterii.

Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/ modificarea/ înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.

Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţionale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Prin acordarea sprijinului financiar se urmărește creșterea cantitativă şi calitativă a produselor din sectorul fructe şi legume şi creșterea nivelului de valorificare a producției, care împreună pot asigura stabilizarea nivelului prețurilor produselor pe piaţă; asigurarea materiei prime pentru unitățile de procesare; echilibrarea balanței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe din producția autohtonă.

Totodată, act normativ prevede adoptarea de norme pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotărâri, care se aproba prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul fructe şi legume, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Sursa: madr.ro

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Noul Program pentru şcoli unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli

Pe lângă interesul acordat fermierilor şi produselor româneşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preocupat şi de consumatorul român.

Noul Program pentru şcoli, un program european pe care România îl va derula din anul şcolar 2017-2018, unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare.

Construit în jurul obiectivelor de sănătate şi educaţie, programul are două componente – distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative – apreciindu-se că simpla distribuţie a produselor, în absenţa unor măsuri de educaţie, nu este suficientă pentru a imprima un stil de viaţă sănătos.

Programul se adresează tinerilor consumatori din grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cu alte cuvinte, consumatorului de mâine. Astfel, Programul urmăreşte formarea de obiceiuri alimentare sănătoase bazate pe consumul de produse proaspete şi reapropierea de mediul rural, de sursa produselor consumate.

Pe fondul creşterii îngrijorătoare a fenomenului de obezitate infantilă şi al afecţiunilor de sănătate conexe, alimentaţia sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat sunt două concepte cu care copiii trebuie familiarizaţi încă de la grădiniţă.

Acest program reprezintă un adevărat instrument de promovare a educaţiei pentru sănătate, iar măsurile educative, sub diverse forme, pot contribui la o mai bună conştientizare din partea copiilor despre beneficiile consumului de produse proaspete, despre gustul şi varietatea produselor agricole şi nu în ultimul rând, conectează copiii cu mediul rural, cu originea produselor pe care le consumă.

Astfel, copiii pot vizita ferme, unităţi de procesare a laptelui, expoziţii şi târguri, pot participa la concursuri şi zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, se pot implica în activităţi de grădinărit la nivelul şcolii sau pot degusta, ocazional, şi alte produse decât cele distribuite zilnic.

Pentru a acorda fiecărui copil beneficiar al distribuţiei de fructe, legume, lapte şi produse lactate, şansa de a lua parte la cel puţin o măsură dedicată fiecărei componente – fructe şi legume şi lapte şi produse lactate – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale invită organizaţii ale societăţii civile, nutriţionişti, asociaţii ale părinţilor, la o dezbatere despre cum ar putea mediul privat şi societatea civilă să se implice activ într-o implementare eficientă a măsurilor educative ale Programului pentru şcoli.

Organizaţiile şi persoanele interesate sunt rugate să transmită intenţia de a participa la această dezbatere doamnei Irina CREANGĂ şi domnului Vasile DREVE, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS