reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

Legume și fructe autohtone în piețele agroalimentare din Romania

În această perioadă, piețele agroalimentare din Romania oferă consumatorilor o abundență de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Sunt expuse în toate piețele legume din majoritatea speciilor: tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, mazăre, verdețuri și fructe de sezon: cireșe, piersici, caise etc.

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent un număr de 385 probe din legume și fructe autohtone atât din culturi cât și din rețelele comerciale (piețe agroalimentare). Au fost finalizate analizele de laborator pentru un număr de 307 de probe, fără a se înregistra depășiri ale reziduurilor de pesticide peste limita maximă admisă, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcțiile pentru Agricultură Județene verifică permanent toate piețele agroalimentare din București și din toate celelalte municipii din țară punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

În piețele agroalimentare din Municipiul București sunt prezenți zilnic, în medie peste 250 de producători beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere și solarii cu o producție cantitativă și calitativă ce asigură necesarul de consum intern de tomate de calitate.

Până la data de 24 iunie 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, acțiunile MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene au constat în verificarea a 490 de piețe agroalimentare și 160 depozite en-gros de legume și fructe, pentru abaterile constatate fiind aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 86.400 lei și un număr de 260 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro

Nereguli privind comerțul cu fructe şi legume

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import. Acțiunea este parte a operațiunii de control “Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

A fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe. Detaliat situația se prezintă astfel:

  • 23 de tone de ceapă uscată din Polonia;
  • 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia;
  • 23,04 tone de mere din Polonia;
  • 200 de kg de usturoi din China;
  • 6,45 tone de cartofi din Polonia;
  • 1,82 tone de ciuperci din Polonia;
  • 6,78 tone de roșii din Spania
  • 2,2 tone de vinete din Spania
  • 7,8 tone ardei gras din Spania
  • 60 de kg de roșii din Grecia

Dintre neconformitățile sancționate:

  • lipsa documentelor sanitare veterinare;
  • igienă necorespunzătoare;
  • lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare);
  • mijloace de transport necorespunzătoare;
  • lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare);
  • lipsa autorizației de funcționare a depozitului de destinație.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Controale în piețele din România

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

  • Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
  • Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
  • Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
  • Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
  • Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

Risc de fraudă prin substituire a legumelor și fructelor din import și comerț intracomunitar ca fiind produse în România

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

APIA: Sprijin cuplat pentru fructe destinate industrializării

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii care au depus Cerere unică de plată prin care au solicitat, în cadrul Campaniei 2018, sprijin cuplat pentru fructe destinate industrializării, că până la sfârșitul lunii decembrie a.c., pentru a beneficia de sprijin cuplat au obligația să depună documentele specifice prevăzute de articolul 55 din Ordinul MADR nr.619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Sprijinul cuplat pentru fructe (prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre) destinate industrializării se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice și care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:  

  • 5,6 tone la prune; 
  • 7,8 tone la mere; 
  • 4,4 tone cireşe si vişine;
  • 4,7 tone caise și zarzăre.

Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţele cu livezi fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar prin documente contabile interne.

„Târgul de Toamnă“ din Piața Traian a adunat în weekend: fructe, legume și brânzeturi

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

 

Sprijin financiar pentru producătorii agricoli din sectorul fructe

În Ședința Guvernului din 13 iunie 2018 a fost aprobată o Hotărâre prin care se stabilește valoarea maximă a sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe. Beneficiarii acestui sprijin sunt organizațiile de producători recunoscute din sectorul legume fructe și producătorii individuali din sectorul fructe.

Interdicția guvernului rus privind importul de fructe din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene a dus la perturbarea pieței prin scăderea semnificativă a prețurilor la aceste produse, ca urmare a faptului că o importantă piață de export a devenit indisponibilă.

În acest sens, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar pentru producătorii de anumite fructe. Conform art. 2 alin. (1) din acest Regulament, României i s-a alocat o cantitate de 2.000 tone. 

Situația creată a avut implicații majore și asupra producătorilor de fructe din România datorită faptului că pentru cantități însemnate de fructe nu a existat posibilitatea valorificării imediate și nici o depozitare corespunzătoare, din cauza capacității reduse de care dispune România.

In urma consultărilor cu reprezentanții Organizației Interprofesionale PRODCOM din sectorul legume fructe, a reieșit faptul că producătorii de fructe au optat pentru măsura de retragere de pe piață, în vederea distribuirii gratuite și au notificat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură specificând produsele (mere) și cantitățile.

Ca urmare, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a notificat la Comisia Europeană produsele, cantitățile și sumele pentru măsura de retragere de pe piață în vederea distribuirii gratuite, totodată fiind aprobată și metodologia specifică de efectuare a plăților către beneficiarii acestui sprijin financiar de către APIA prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 243/2017 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe.

Resursele financiare maxime sunt de 200.000 lei și se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2018.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va efectua plățile către producătorii de fructe care au aplicat măsura de retragere de pe piață, în vederea distribuirii gratuite până la data de 30 septembrie 2018, potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei.

Sursa: madr.ro

Întâlnire de lucru cu reprezentanții OIPA legume-fructe la sediul MADR

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a primit, în data de 30 ianuarie 2018, la sediul instituției pe reprezentanții Organizației Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. La întâlnire au participat experți ai Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – Direcția Generală Dezvoltare Rurală, ai Agenției de Plăți pentru Intervenție în Agricultură, ai Agenției de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și personalul tehnic din cadrul Direcției Generale de Politici Agricole a MADR. 

În cadrul întâlnirii, a fost evidențiată o situație dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume și fructe, respectiv taxele pe care aceștia sunt nevoiți să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane și sticle) care sunt introduse în comercializare. Având în vedere că după anul 2015, unitățile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceștia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, prețul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe.

La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanții Ministerului Mediului – Direcția Generală Deșeuri și ai Agenției Fondului de Mediu, iar la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume–fructe au fost invitați, ca în cel mai scurt timp, să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situație astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate. 

O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafețele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situație referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toți și-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenției. Până la această dată, din cele 234 de solicitări pentru sprijin cuplat pentru tomate destinate procesării, circa 137 de beneficiari sunt în proces de clarificare sau nu au depus documentațiile complete la APIA.

În cadrul ședinței s-a discutat și posibilitatea deschiderii în perioada imediat următoare a unei sesiuni pe măsura 4.1, cu scopul de a sprijini construcția de sere și solarii pentru cultura de legume în spații protejate, sector cu valoare adăugată mare. Experții din cadrul DGDR AM-PNDR le-au precizat reprezentanților veniți la discuție la sediul MADR faptul că această propunere este în analiză la nivelul Autorităţii de Management, fiind deja în plan deschiderea în acest an a unei sesiuni pentru investiții complexe (în construcții–montaj) care includ şi proiectele de investiţii în spaţii protejate, fapt ce ar putea răspunde şi solicitării reprezentanţilor acestui sector.

Cuantumul alocării si perioada de lansare a sesiunii sunt condiţionate de finalizarea evaluării de către AFIR a proiectelor depuse în anul 2017 şi de realocarea propusă pentru această submăsură în cadrul modificării în curs a PNDR. Totodată, alocarea sesiunii 2018 aferente sm 4.1 va ţine cont de distribuirea echilibrată a fondurilor între sectorul zootehnic, vegetal şi zona montană.

Sursa: madr.ro

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Sprijin financiar acordat producătorilor din sectorul fructelor şi legumelor

Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Hotărârea privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modificării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, se reglementează şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură.

Prin acordarea acestui ajutor financiar se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea funcționării organizațiilor de producători. Continuarea acordării sprijinului financiar comunitar aferent programelor operaţionale implementate de organizaţiile de producători asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Ajutorul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul putând fi majorat în funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiția respectării obligațiilor asumate la data recunoașterii.

Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/ modificarea/ înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.

Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţionale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Prin acordarea sprijinului financiar se urmărește creșterea cantitativă şi calitativă a produselor din sectorul fructe şi legume şi creșterea nivelului de valorificare a producției, care împreună pot asigura stabilizarea nivelului prețurilor produselor pe piaţă; asigurarea materiei prime pentru unitățile de procesare; echilibrarea balanței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe din producția autohtonă.

Totodată, act normativ prevede adoptarea de norme pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotărâri, care se aproba prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul fructe şi legume, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Sursa: madr.ro

Producția de fructe, înjumătățită de gerul din aprilie

Până acum, anul agricol se anunță a fi unul favorabil culturilor cerealiere, chiar și cu recentele episoade de cod roșu, dar este mai puțin fast pentru pomicultură, producția fiind afectată de iarna și înghețurile târzii din luna aprilie. Reamintim că, în perioada respectivă, au fost temperaturi și de minus 7°C (18 și 19 aprilie, 23 și 24 aprilie și 25-26 aprilie).

Nicolae Neamțu, fermier județul Sibiu (Dobârca): „La prun, producția este calamitată sută la sută. Nu cred că, de pe 26 ha, adunăm o lădiță. Mărul (68 ha) a fost afectat 60-65%, să spunem că mai culegem un 35-40%, părul a rezistat ceva mai bine episodului de brume și înghețuri târzii de la sfârșitul lunii aprilie-început de mai, avem aproximativ 60% din recoltă bună. Singura specie care a scăpat oarecum, având o producție bună, a fost cireșul (26 ha).“

Ștefan Domide, fermier din Chițorani, Prahova: „Cam tot ce avem noi în fermă a fost calamitat. La cais și piersic n-a rămas nimic, plantațiile de cireș și vișin sunt sută la sută cala­mitate, la păr, de asemenea, nu avem ce culege. Nici prune n-au rămas mai deloc, iar la strugurii de masă sunt suprafețe care s-au salvat, iar în alte locuri producția este diminuată cu 80%. Este un an agricol total ratat pentru noi. Ce facem? Acumulăm datorii, asta facem! Noi ne-am descurcat pe cont propriu de peste 25 de ani și sper să ieșim și din această perioadă critică.“

Bălașa Florin, SC Agro Holding Annabella SRL, Dragășani-Vâlcea (organizație care reunește mai multe ferme de pomicultură și legumicultură): „În grupul nostru, care cuprinde mai multe ferme și mai mulți producători, producția de prune, pe cele 63 ha aflate în cultură, a fost calamitată în proporție de 40%. La caise, recolta a fost compromisă sută la sută, iar la căpșuni – cam 70%. Și culturile de legume au avut de suferit, procentul de pierderi fiind cuprins, în funcție de specii, între 30-50%.“

Gheorghe Lungu, fermier Văleni, Dâmbovița (livadă de măr, păr, prun): „La noi, în Văleni, ce a mai scăpat din zilele cu temperaturile joase (sub minus 5-7°C), brume târzii și îngheț, a fost distrus de grindină, căzută în câteva reprize. La cireș fermierii n-au cules nimic, la prun nu cred să fie un 10%, iar merele – puține și ele – s-au depreciat. Așa că avem nu un an rău, ci catastrofal din acest punct de vedere. Și țineți cont că nici n-avem de unde compensa fiindcă, anul trecut, cu producții excelente la măr, recolta a fost vândută, nu vă vine să credeți, și la sub un leu/kg.“

Florea Lucian Mugurel, SC Asociația Pomicolă Itești SRL, Bacău (livadă de măr): „Cred că noi vom obține în jur de 20-25 tone/ha. La condiții ideale, recolta n-ar fi depășit 35 tone/ha, fiindcă gestionăm o livadă intensivă veche, cu o densitate la plantare de 1.000-1.200 pomi/ha și una prezentă, reală, de 700-800 pomi/ha (n.n. – în livezile superintensive, producția de măr poate ajunge la 60-70 tone/ha). Altfel spus, avem o scădere de 30-40%, dar aceasta nu este cauzată de înghețul de astă-primăvară. Aș zice că, mai degrabă, producția a fost influențată negativ de seceta severă din vara trecută, intervenită exact în perioada diferențierii mugurilor de rod.“

  • Fără să-i dăm numele, fiindcă așa ne-a rugat, un fermier din Constanța, care are livadă de cais, piersic și nectarină, iar în 2017 a avut recolte bune, ne-a spus că n-a avut unde să vândă recolta pe piața internă, iar mare parte a mers la industrializare, la prețuri mici, care nu acoperă cheltuielile de producție.

Maria Bogdan

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Culoarea plasei antigrindină influențează creșterea pomilor și dimensiunea fructelor

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București a implementat anul acesta un proiect de cercetare cu privire la influența pe care o are culoarea plasei antigrindină asupra proceselor de creștere și fructificare a pomilor. Pe plan mondial există deja cercetări în acest sens, dar acestea sunt realizate în contexte climatice diferite de cele din țara noastră, de aceea a fost necesară începerea unor astfel de studii și în România, inițial în plantația de la USAMV București, pentru ca mai apoi cercetarea să fie extinsă și în țară. Potrivit prorectorului USAMV, Florin Stănică, experimentele se vor axa inițial pe efectul plaselor colorate asupra piersicului, o specie despre care spune că trebuie reconsiderată. Experimentele se desfășoară într-un poligon cu mai multe soiuri noi, străine sau locale, altoite pe diferiți portaltoi. Deși deocamdată, nu se poate trage o concluzie științifică cercetările preliminare sugerează că fiecare culoare are un efect diferit asupra fotosintezei, absorbției apei și a altor procese fiziologice. Practic, pomii se comportă diferit sub plase de culoare diferită. În plantația experimentală de la USAMV București au fost montate plase antigrindină albe, galbene, roșii și albastre.

4 culori diferite, 4 efecte diferite

Deși în România cercetarea privind influența culorilor plasei antigrindă sunt abia la început, oamenii de știință din Italia au oferit câteva date cu privire la această temă. Astfel s-a stabilit că plasele antigrindină galbene influențează dimensiunea fructelor. Practic, plasa antigrindină galbenă determină un spor de creștere a fructelor cu 20-30%. În consecință, spune dl Florin Stănică, acest tip de plasă ar putea fi folosit la soiurile cu producție bună, fotosinteză corespunzătoare, dar ale căror fructe rămân destul de mici.

Plasele de culoare albastră au ca efect reducerea creșterilor și a vigorii pomilor. „Este un lucru extraordinar pentru că, atunci când avem un pom foarte viguros sau o combinație soi-portaltoi de vigoare mare, în loc să facem tăieri costisitoare putem economisi mult prin simpla așezare a plasei albastre. Astfel, volumul de creșteri vegetative într-un an este mai redus în favoarea ramurilor de rod care interesează pentru anul următor.“

Plasele antigrindină de culoare închisă – negre, albastre, gri și verzi – au un efect de ușoară umbrire și de reducere a intensității luminii cu până la 24%. Acestea reduc radiația infraroșie care determină încălzirea excesivă a pomilor și a radiației ultraviolete. Acestea pot fi folosite în partea de sud și sud-est a țării unde, în zilele de vară cu luminozitate și cu tempe­raturi foarte ridicate, apar pe fructe așa-numitele arsuri solare. Aceste pete apar ca urmare a creșterii foarte mari a temperaturii pulpei, fapt ce determină degradarea acesteia.

Un alt tip este plasa perlă (alb-sidefiu). Aceasta are rolul de a realiza lumină difuză care se răspândește mai ușor în coroana pomilor, este receptată cu ușurință de frunze și este eliminată radiația reflectantă. Cu o astfel de plasă producția este mult mai ridicată. „Plasa de tip perlă poate fi livrată din fabrică într-o compoziție specială, cu o densitate mai mare pe direcția rândului. În acest fel se realizează trei lucruri, respectiv protecția antigrindină și o bună difuzie a luminii, dar și protecția împotriva ploii. La cireș, spre exemplu, acest lucru este esențial. De ani de zile ne chinuim să introducem în România folii sau țesături de polietilenă pe care să le folosim la cireș pentru a evita crăparea fructelor cauzată de excesul de apă. Însă aceste materiale sunt extrem de scumpe. Această soluție, cu plasa antigrindină îndesită, este interesantă și anul viitor o vom instala în plantația de cireș de aici ca să îi testăm eficacitatea.“

Rezultate concrete după patru ani

Din această vară în plantația experimentală se vor face măsurători legate de intensitatea radiației solare și de spectrul radiației sub fiecare tip de plasă. În plus, sunt monitorizate toate procesele de creștere și fructificare ale pomului. Deocamdată cercetările sunt abia la început, dar la final se va putea stabili în ce măsură aceste plase colorate pot fi folosite tot timpul în plantație sau dacă trebuie întinse într-un anumit moment al anului, atunci când este nevoie să se stimuleze sau să se reducă un anumit proces fiziologic. La finalul proiectului se va ști ce plasă este recomandată în regiuni pomicole diferite ale țării, în funcție de specie, soi și de combinația soi-portaltoi.

„În pomicultură cercetările durează cel puțin trei sau patru ani. Un singur an nu este concludent pentru că pe parcursul lui poți avea o anumită evoluție a factorilor climatici, iar în celălalt an lucrurile se pot schimba radical. Pentru a putea recomanda ceva pentru producție va trebui să lucrăm trei-patru ani pe mai multe soiuri. Pentru a putea trage o concluzie corectă din punct de vedere științific avem nevoie de cel puțin trei-patru ani de cercetare, dar se deschid perspective deosebit de interesante privind utilizarea plaselor colorate “

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 30-32

Noul Program pentru şcoli unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli

Pe lângă interesul acordat fermierilor şi produselor româneşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preocupat şi de consumatorul român.

Noul Program pentru şcoli, un program european pe care România îl va derula din anul şcolar 2017-2018, unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare.

Construit în jurul obiectivelor de sănătate şi educaţie, programul are două componente – distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative – apreciindu-se că simpla distribuţie a produselor, în absenţa unor măsuri de educaţie, nu este suficientă pentru a imprima un stil de viaţă sănătos.

Programul se adresează tinerilor consumatori din grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cu alte cuvinte, consumatorului de mâine. Astfel, Programul urmăreşte formarea de obiceiuri alimentare sănătoase bazate pe consumul de produse proaspete şi reapropierea de mediul rural, de sursa produselor consumate.

Pe fondul creşterii îngrijorătoare a fenomenului de obezitate infantilă şi al afecţiunilor de sănătate conexe, alimentaţia sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat sunt două concepte cu care copiii trebuie familiarizaţi încă de la grădiniţă.

Acest program reprezintă un adevărat instrument de promovare a educaţiei pentru sănătate, iar măsurile educative, sub diverse forme, pot contribui la o mai bună conştientizare din partea copiilor despre beneficiile consumului de produse proaspete, despre gustul şi varietatea produselor agricole şi nu în ultimul rând, conectează copiii cu mediul rural, cu originea produselor pe care le consumă.

Astfel, copiii pot vizita ferme, unităţi de procesare a laptelui, expoziţii şi târguri, pot participa la concursuri şi zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, se pot implica în activităţi de grădinărit la nivelul şcolii sau pot degusta, ocazional, şi alte produse decât cele distribuite zilnic.

Pentru a acorda fiecărui copil beneficiar al distribuţiei de fructe, legume, lapte şi produse lactate, şansa de a lua parte la cel puţin o măsură dedicată fiecărei componente – fructe şi legume şi lapte şi produse lactate – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale invită organizaţii ale societăţii civile, nutriţionişti, asociaţii ale părinţilor, la o dezbatere despre cum ar putea mediul privat şi societatea civilă să se implice activ într-o implementare eficientă a măsurilor educative ale Programului pentru şcoli.

Organizaţiile şi persoanele interesate sunt rugate să transmită intenţia de a participa la această dezbatere doamnei Irina CREANGĂ şi domnului Vasile DREVE, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sursa: madr.ro

17,2 milioane euro alocate Programului pentru şcoli

Începând cu anul școlar 2017-2018, actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi de distribuire a laptelui în şcoli vor fi unificate într-un singur program cu finanțare europeană, denumit generic „Programul pentru școli”.

Conceput în jurul obiectivelor de sănătate şi educaţie – deprinderea de obiceiuri alimentare sănătoase bazate pe consumul de fructe, legume, lapte şi produse lactate – „Programul pentru școli” este un program cu precădere educativ. Menit să-i familiarizeze pe copii cu un stil de viaţă sănătos şi să-i apropie de mediul rural ca sursă a produselor pe care le consumă, „Programul pentru şcoli” are la bază două componente: distribuţia propriu-zisă a produselor şi măsurile educative care o însoţesc, apreciindu-se că simpla distribuţie nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor.

Beneficiind de finanţare europeană din Fondul European de Garantare Agricolă al Politicii Agricole Comune, „Programul pentru şcoli” încurajează, de asemenea, achiziţiile locale sau regionale, lanţul scurt de aprovizionare, având la dispoziţie fonduri europene în valoare de 6.866.848 euro pentru schema de fructe şi legume şi 10.399.594 euro pentru schema de lapte şi produse lactate.

Până la 15% din aceste fonduri pot fi alocate pentru implementarea diferitelor măsuri educative de însoţire, precum vizite la ferme, la târguri şi expoziţii agricole, organizarea de concursuri tematice, ateliere de gătit şi de degustare etc.

Pentru o implementare eficientă, „Programul pentru şcoli” necesită implicarea activă a tuturor factorilor la nivelul comunităţilor, de la reprezentanţii administraţiei publice locale – consilii judeţene, direcţiile judeţene de sănătate publică, inspectoratele şcolare – până la producătorii locali interesaţi de furnizarea produselor.

Programul se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi particulare cu program normal de 4 ore şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi particular.

Informații suplimentare

  • În pregătirea aplicării „Programului pentru şcoli”, începând cu anul şcolar 2017-2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a întreprins anumite demersuri, dintre care amintim:
    • Discuţii în cadrul grupului de lucru interministerial cu privire la noua legislaţie europeană şi explorarea diferitelor variante ale legislaţiei naţionale pentru o bună implementare a programului;
    • Consultarea organizaţiilor profesionale reprezentantative specifice în vederea identificării celor mai potrivite soluţii pentru încurajarea producţiei locale şi/sau regionale şi a lanţului scurt de aprovizionare;
    • Lansarea în dezbatere publică a unui document pentru obţinerea opiniei publicului larg cu privire la cum ar trebui să arate acest program astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor.
  • Urmează ca până la sfârşitul anului 2016 şi până în luna iunie 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să promoveze actul de bază şi normele de implementare aferente pentru a începe derularea programului în timp util.
  • Conform legislaţiei europene, autorităţile responsabile din domeniul sănătăţii şi nutriţiei din statele membre se implică în elaborarea listei produselor care se vor furniza atât cu titlu de distribuţie regulată, cât şi cu ocazia măsurilor educative (sesiuni de degustări – la fermă sau în şcoală).
  • Astfel, pentru distribuţia regulată, Ministerul Sănătăţii recomandă fructe şi legume autohtone de sezon în stare proaspătă care să fie distribuite cât mai aproape de recoltare, cu o perioadă de păstrare medie şi lungă, astfel încât la momentul distribuirii să corespundă calitativ consumului: mere, pere, struguri, prune, piersici sau nectarine; morcovi, ardei graşi, castraveţi.
  • În privinţa laptelui şi produselor lactate distribuite regulat, recomandarea Ministerului Sănătăţii constă într-o porţie de 200 ml de lapte tratat termin, UHT sau pasteurizat sau produse lactate fermentate (iaurt, lapte acru, lapte covăsit, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite) fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, de fructe sau de cacao.
  • La propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii a agreat degustarea ocazională a mierii într-o cantitate de 1-3 grame per kilogram/corp, în cadrul măsurilor educative.

Sursa: madr.ro

Programul de încurajare a consumului de fructe proaspete se extinde și la preșcolarii din grădinițe de stat și particulare acreditate

În Şedinţa Guvernului din 5 octombrie 2016 a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care programul de încurajare a consumului de fructe proaspete se extinde și la preșcolarii din grădinițe de stat și particulare acreditate cu program normal de 4 ore. În prezent, grupul-țintă al Programului include elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat autorizat/acreditat, extins ulterior și la elevii din clasa pregătitoare.

Decizia se aplică începând cu anul școlar 2016-2017 și este cuprinsă în măsura ”Copii sănătoși la grădiniță” a Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei, aprobat prin Memorandum la 19 iulie 2016.

De asemenea, prin extinderea grupului-țintă al acestui program la preșcolari, Executivul încurajează consumul de fructe proaspete de către copii, pentru conștientizarea de către aceștia a beneficiilor unei alimentații sănătoase bazată pe consumul de fructe proaspete. Pe termen lung, implementarea acestui program, la o vârstă la care se formează obiceiurile alimentare, poate contribui la reducerea cheltuielilor destinate diferitelor afecțiuni cauzate de o alimentație nesănătoasă.

Măsura elimină inechitățile și discriminarea dintre preșcolari și școlarii care urmează cursuri în aceleași unități de învățământ. Programul este destinat tuturor copiilor din grupul țintă, indiferent de statutul social.

Extinderea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete reprezintă totodată o oportunitate pentru sectorul românesc de fructe în diversificarea și dezvoltarea activităților de producție și comercializare.

Fondurile necesare extinderii programului către preșcolari, pentru anul școlar 2016-2017, sunt în valoare de aproximativ 13 milioane lei, reprezentând efort financiar exclusiv al bugetului de stat. În anul școlar 2016-2017, numărul total al preșcolarilor din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore este de 347.908, iar limita valorii zilnice este de 0,37 lei/preșcolar. Limita valorică cuprinde prețul integral de achiziție a fructelor proaspete, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuție și depozitare a acestora, după caz.

Fructele proaspete distribuite elevilor/preșcolarilor, perioada și frecvența distribuției, limita valorii zilnice pe elev/preșcolar, precum și fondurile necesare pentru distribuție sunt stabilite și actualizate anual prin Hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția prețurilor și a tarifelor.

Informații suplimentare:

Începând cu anul 2009-2010, România implementează programul UE de încurajare a consumului de fructe în școli, inițial grupul țintă fiind elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat/autorizat acreditat, conform OUG nr.24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, aprobată cu modificări de Legea nr.195/2010.

Prin OUG nr.49/2012 pentru modificarea și completarea OUG nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, grupul țintă inițial, elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat autorizat/acreditat, a fost extins la elevii din clasa pregătitoare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, alături de consiliile județene și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, vor implementa acest program în anul școlar 2016-2017.

Sursa: madr.ro

Reziduurile de pesticide din legumele și fructele româneşti nu prezintă niciun risc pentru consumatori

Legumele şi fructele produse în România sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide în concordanţă cu prevederile europene. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare prelevează probe conform calendarului de prelevare şi le transmit laboratoarelor pentru a fi analizate. La prelevarea probelor se respectă cu strictețe prevederile Ordinului MADR nr. 1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Analizele chimice sunt realizate în concordanţă cu sistemul de asigurare al calităţii ISO 17025/2005 şi metodele de analiză sunt validate. Pentru asigurarea calităţii analizelor, laboratoarele ACREDITATE RENAR participă anual la teste de competenţe europene organizate de laboratoarele europene de referinţa în domeniu.

România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de “urme de pesticide”, iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruți de legislația în vigoare.

Conținutul de reziduuri de pesticide, în limitele prevăzute de legislația europeană nu trebuie să afecteze comercializarea produselor românești. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme.

Din rapoartele de monitorizare realizate anual de către Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie una corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană. Periculoase sunt într-adevăr doar cele ale căror valori depășesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenționale şi nu ecologice este evident că acestea conțin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislația în vigoare.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume

Ca urmare a prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.

Cantitatea maximă de produse repartizată Romaniei este de 3000 tone. Măsura pentru care se acordă sprijin financiar este retragerea de pe piaţă.

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 921/2016, statul membru poate stabili pentru fiecare produs, cantitățile aplicabile în cazul retragerilor de pe piață.

Produsele și cantitățile au fost stabilite ținând cont de:

-  propunerile Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA) rezultate în urma consultării asociațiilor membre și a întâlnirilor care au avut loc la sediul MADR, care au ca scop îmbunătățirea și eficientizarea implementării măsurilor excepționale pentru despăgubirea producătorilor de legume și fructe urmare a embargoului Federației Ruse;

-  o analiză a sprijinului primit de către producătorii agricoli din sectorul fructe și legume în perioada 2014 - 2015 pentru aceste măsuri excepționale;

-  analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și a datelor operative MADR cu privire la sectorul legume și fructe (suprafețe, producții totale, producții medii).

De asemenea s-a avut în vedere și recomandarea Curții de Conturi Europene (ECA) cu privire la combaterea risipei alimentare și de a pune accent pe evitarea acesteia, printr-o proporție mare a produselor distribuite gratuit față de cele distruse.

Produsele din sectorul fructe și legume destinate consumului în stare proaspătă și cantitățile pentru care se va acorda sprijinul financiar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 921/2016, sunt următoarele:

-  Fructe - 1500 tone (mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, piersici și nectarine).

-  Legume - 1500 tone (tomate, castraveți, inclusiv cornișon, morcovi, varză albă și varză roșie, ardei gras, conopidă, broccoli, ciuperci din genul Agaricus).

La propunerea Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA), un solicitant poate beneficia de maximum 750 tone din cantitatea totală repartizată fiecărui sector, respectiv legume/fructe.

Termenul limită de solicitare a retragerilor de pe piață este 15 septembrie 2016 pentru legume și 15 octombrie 2016 pentru fructe.

În situația în care până la data de 15 octombrie 2016 nu s-au solicitat cantitățile stabilite, pentru cantitatea rămasă disponibilă pot fi depuse cereri de către orice beneficiar, până la atingerea plafonului de 3000 de tone.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piață şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizării cantității alocate României.

Beneficiari:

- organizaţiile de producători din sectorul fructe și legume;

- producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători.

Gacul – superfructul viitorului

În luna aprilie a acestui an (nr. 8 / 15-30 aprilie) prezentam în rubrica Cercetare, ca pe o mare realizare, o nouă plantă originară din Nepal şi aclimatizată de cinci ani în România datorită echipei de cercetători ai Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău. Momordica Cochinchinensis, căci despre ea este vorba, reprezintă azi pentru mulţi cultivatori de fructe şi legume doar o curiozitate. Totuşi, pentru colecţionarii de plante exotice, pentru vizionarii care văd potenţialul fructului numit Gac revenim cu informaţii despre tehnologia de cultură. Merită să reţinem că valoarea terapeutică a acestuia ar putea revoluţiona medicina, având o concentraţie în vitamina C de 40 de ori mai mare decât a portocalelor, de 70 de ori mai mult licopen decât roşiile, de 10 ori mai mult beta-caroten decât morcovii şi de 40 de ori mai multă zeaxantină decât porumbul.

Plantare

În spaţii protejate cea mai importantă verigă tehnologică este plantarea, dar, mai exact, densitatea plantelor. Fiind vorba de o plantă cu o creştere masivă, luxuriantă, s-a stabilit ca densitatea între plante pe rând să fie de minimum 3 m, iar între rânduri de minimum 10 m distanţă. După plantare, plantele trebuie palisate, bine susţinute şi asigurat spaţiul optim de dezvoltare a axului central şi lăstarilor laterali. Nu se recomandă legarea aţei de palisat la baza plantei, ci la 3-4 frunze mai sus, deoarece tulpina la bază, căpătând un aspect de bulb alungit, se dezvoltă puternic, iar planta se poate strangula.

Ochiul aţei de palisat trebuie să fie larg şi urmărit atent pe toată perioada de vegetaţie. Se recomandă şi palisarea lăstarilor laterali. De asemenea, în partea de sus a serei, la peste 2 m înălţime, trebuie întinse sârme de susţinere la distanţe de 30-40 cm între ele deoarece planta creează o boltă puternică.

Cultura nu necesită lucrări speciale de carnire, copilire, ciupire, ci numai de dirijare a lăstarilor în plan vertical şi orizontal, la nivelul sistemului de susţinere. Aprovizionarea cu apă se face ritmic, în timpul verii, când temperaturile sunt ridicate, de două ori pe săptămână, iar în perioadele de primăvară şi de toamnă, o dată pe săptămână. De-a lungul cercetărilor s-a constatat că planta prezintă rezistenţă genetică faţă de boli şi dăunători, neînregistrându-se atacuri şi, deci, nefiind necesară aplicarea tratamentelor chimice.

Aspect

Planta prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, puternic, format dintr-o rădăcină principală, pivotantă, şi un număr mare de rădăcini secundare, puternic dezvoltate pe orizontală în stratul fertil de la suprafaţă.

Tulpina este viguroasă, puternic dezvoltată şi lemnificată la bază, având un ritm de creştere mare, până la 2,5-3 m. Planta prezintă un număr mare de lăstari principali din care ramifică numeroşi lăstari secundari, numărul acestora fiind mai mare în anul doi de creştere. Lăstarii principali au aspect de coardă de viţă-de-vie, uşor lignificaţi, cu o coajă gri-cafenie, cu mici rugozităţi, iar cei secundari sunt erbacee, de culoare verde.

Frunza este palmat lobată compusă din 5 lobi, planta prezentând un număr mare de frunze; pe vârfurile lăstarilor de creştere acestea sunt mici, iar pe măsură ce lăstarii înaintează în creştere acestea se măresc. De culoare verde închis, frunzele prezintă la bază 2-4 glande ce secretă o substanţă dulce asemănătoare cu nectarul, preferată de albine. Cele aflate în straturile inferioare se îngălbenesc în lipsa luminii şi, în timp, se usucă.

Lăstarii prezintă la subsuara frunzelor, din loc în loc, cârcei de două tipuri: cei din vârful lăstarului sunt sub forma unor coarne de melc şi au misiunea de a explora şi căuta punct de sprijin. Aceştia, în timp, se rigidizează şi se fixează sub forma unui arc de punctul de sprijin, în locul lor apărând alţi cârcei exploratori, ajutând planta în creştere.

Polenizare manuală

Planta este entomofilă, se polenizează cu ajutorul insectelor, dar, în condiţiile ţării noastre, polenizarea este dificilă. De aceea, pentru a creşte numărul de flori fecundate, se recomandă polenizarea manuală a acestora. Recunoaşterea plantelor mascule şi femele se realizează în momentul înfloritului, într-o singură zi, cât acestea rămân deschise.

Plantele mascule sunt primele care înfloresc cu 3-4 săptămâni înaintea plantelor femele. Prezintă flori mari, deosebite, sub formă de cupe, de culoare galben-crem, iar trei dintre petale la bază prezintă o pată cafenie închis spre negru. Bobocii florali sunt situaţi la axila frunzelor, fiind protejaţi de o bractee verde care, pe măsură ce bobocul se măreşte, crapă, permiţând florii să iasă şi să se deschidă. Floarea masculă prezintă dimensiuni mai mari decât cea femelă.

Plantele femele prezintă flori distincte, de dimensiuni ceva mai mici faţă de cele mascule, având la baza corolei fructul în miniatură. Petalele florii sunt galben-crem fără pată la bază. Pe aceeaşi plantă se pot întâlni două tipuri de flori, cu bractee la bază sau fără bractee. După fecundare, fructul creşte rapid în dimensiuni, ajungând până la greutatea de 1-1,5 kg; prezintă la exterior culoarea verde până la maturitatea fiziologică, fiind frumos ornat cu ţepişori uşor agresivi de 2 mm. Fructul are forma rotundă uşor alungită şi se prinde printr-un pedicel lung de 12,5 cm dur şi fibros.

Rezistenţă

Planta matură rezistă la temperaturi scăzute, aproape de pragul îngheţului în spaţii protejate, însă ritmul de creştere încetineşte, iar fructele nu se depreciază. Fructul are un ritm de creştere accelerat după polenizare, însă parcurge o perioadă lungă de timp de la fenofaza de verde la virarea culorii spre portocaliu.

Cercetările întreprinse pentru aclimatizarea şi introducerea în cultură a speciei Momordica cochinchinensis până în prezent s-au finalizat cu un real succes. În ceea ce priveşte aclimatizarea, toate cele trei genotipuri au demonstrat o capacitate mare de adaptare la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre. Această caracteristică a fost mai bine observată la genotipul L3. Au fost obţinute în premieră primele fructe recoltabile, cu seminţe germinabile în spaţii protejate neîncălzite. În prezent se lucrează la ameliorarea genotipurilor studiate în vederea stabilirii principalelor caractere şi la distinctibilitatea şi uniformitatea acestora (DUS) cu scopul realizării de soiuri noi.

S-a elaborat tehnologia specifică de cultivare a speciei în spaţii protejate. În prezent, nu putem vorbi de un succes privind cultivarea în câmp deoarece specia, fiind tardivă, nu a ajuns la momentul fructificării.

Material realizat cu sprijinul echipei de cercetători conduse de dr. ing. Costel VÂNĂTORU, SCDL BUZĂU

 

Gacul, fructul care ar putea revoluţiona medicina

După cinci ani de studii în cadrul Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, echipa de cercetători condusă de dr. ing. Costel Vânătoru a marcat o premieră prin aclimatizarea în ţara noastră a unei plante originare din Nepal. Importanţa acestui eveniment este dată nu doar de rezultatele cercetărilor în sine, ci şi de valoarea terapeutică a plantei aclimatizate. Momordica cochinchinensis, cunoscut în limbaj popular drept gac, reprezintă o provocare pentru oamenii de ştiinţă care nu au putut explica pe deplin efectele vindecătoare pe care le are asupra organismului uman. Cu o concentraţie în vitamina C de 40 de ori mai mare decât a portocalelor, având de 70 de ori mai mult licopen decât roşiile, de 10 ori mai mult betacaroten decât morcovii şi de 40 de ori mai multă zeaxantină decât porumbul, gacul ar putea revoluţiona medicina.

Trei etape esenţiale de studiu

Începutul cercetărilor în ţara noastră a fost marcat de multe necunoscute, dar mai ales de lipsa informaţiilor sau de existenţa unor date contradictorii. Studiile efectuate asupra acestei specii s-au realizat după un program temeinic întocmit şi derulat în mai multe etape. Prima etapă a fost aceea de documentare şi de procurare a materialului genetic de bază, respectiv a seminţelor. Pentru a avea certitudinea purităţii lor, seminţele au fost procurate din zone cu tradiţie în cultivarea acestei specii. Pentru experimente au fost folosite seminţe din trei genotipuri din ţări diferite: L1 - India, L2 - Vietnam, L3 - Nepal. Etapa a doua a cercetărilor a vizat aclimatizarea speciei la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre. Potrivit dr. ing. Costel Vânătoru, această etapă a înglobat cel mai mare volum de muncă. În acest sens s-au făcut observaţii şi măsurători amănunţite începând de la sămânţă, continuând pe toată perioada de vegetaţie, până la fructificare şi recoltare. În cadrul acestei etape, o atenţie deosebită a fost acordată adaptabilităţii genotipurilor la condiţiile de mediu, cerinţelor acestei specii faţă de factorii de vegetaţie existenţi în ţara noastră şi posibilităţii de asigurare a acestora. Anul 2010 a marcat o premieră prin obţinerea în laborator a primelor plante răsărite în vase de vegetaţie. Ulterior au fost transferate în seră rece, fără încălzire tehnologică, şi în câmp. Etapa a treia a vizat elaborarea tehnologiei specifice de cultură.

Germinarea, în mai multe variante experimentale

În cadrul etapei de elaborare a tehnologiei de cultură s-au studiat mai multe variante şi verigi tehnologice, cum ar fi: înfiinţarea culturii prin răsad şi semănat direct, studii privind germinarea seminţelor, producerea răsadurilor, cultivarea genotipurilor în vase de vegetaţie, în spaţii protejate sau în câmp, distanţele de plantare specifice fiecărui cultivar, lucrările de îngrijire speciale şi curente, monitorizarea apariţiei bolilor şi dăunătorilor etc. După procurarea seminţelor, acestea au fost semănate în ghivece umplute cu turbă. Primele seminţe au germinat după aproximativ 6 luni. Germinarea tardivă a determinat o canalizare a cercetărilor către găsirea unei soluţii viabile pentru reducerea perioadei de germinare. După o analiză atentă a seminţelor s-a observat că tegumentul este gros şi extrem de dur. În această situaţie s-au creat mai multe variante experimentale privind germinaţia. S-a folosit diverse tipuri de seminţe: sămânţă normală semănată în ghivece şi direct în câmp, sămânţă scarificată, sămânţă ţinută la preîncolţit în apă, sămânţă cu tegumentul fisurat şi sămânţă decopertată de tegument. În urma acestor cercetări s-a ajuns la concluzia că cea mai eficientă metodă este cea a îndepărtării tegumentului învelitor de sămânţa propriu-zisă. Cel mai scurt timp de germinare a fost pentru seminţele plantate în ghivece, care au răsărit între 20-30 de zile de la semănat. Celelalte variante experimentale s-au dovedit inferioare faţă de această metodă.

Se cultivă doar în spaţii protejate

În condiţiile cultivării în câmp, planta vegetează, însă nu ajunge la fenofaza fructificării, de aceea se recomandă înfiinţarea culturii în spaţii protejate, cât se poate de înalte, atât prin răsad, cât şi prin semănat direct. Cele mai bune rezultate s-au obţinut însă la înfiinţarea culturii prin răsad. După răsărit plantele au o evoluţie lentă, până la apariţia primelor frunze, apoi ritmul de creştere se accelerează, planta căpătând un aspect luxuriant. Răsadul se obţine în circa 65-75 de zile de la semănare. Gacul se comportă ca o plantă tardivă, care fructifică destul de târziu, primele fructe apărând după 1 august. Planta are aspect de liană, cu o creştere vegetativ puternică, luxuriantă, cu un număr extrem de mare de lăstari laterali ce pot depăşi 15 m înălţime. Informaţiile obţinute până în prezent arată că Momordica cochinchinensis se comportă ca o plantă anuală, chiar bienală în unele cazuri. La SCDL Buzău a vegetat şi evoluat foarte bine şi în anul 3 de cultură. În anul 2 şi 3 dezvoltarea vegetativă este mult mai puternică, cu fructificare mai abundentă şi ceva mai timpurie. În ceea ce priveşte adaptabilitatea şi expresivitatea genotipurilor studiate nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între caracteristicile plantelor şi ale fructelor, însă genotipul L3 s-a dovedit a fi superior în ceea ce priveşte adaptabilitatea faţă de celelalte două. Acest genotip a demonstrat o capacitate mai mare de legare şi fructificare, ajungând primul la maturitatea fiziologică a seminţelor.

Vom reveni cu informaţii despre acest fruct în numerele următoare în cadrul rubricii „O cultură de la A la Z“.

• Această specie este o plantă dioică, prezintă plante distincte mascule şi plante femele. S-a constatat că numărul plantelor femele este semnificativ mai mic faţă de cel al plantelor mascule, măsurătorile arătând că peste 60% din plante sunt mascule, iar restul femele.

• Cercetările întreprinse până în prezent pentru aclimatizarea şi introducerea în cultură a speciei Momordica cochinchinensis s-au finalizat cu un real succes. Au fost obţinute în premieră primele fructe recoltabile, cu seminţe germinabile în spaţii protejate neîncălzite. În prezent se lucrează la ameliorarea genotipurilor studiate în vederea stabilizării principalelor caractere şi la distinctibilitatea şi uniformitatea acestora (DUS) cu scopul realizării de soiuri noi. În plus, s-a elaborat tehnologia specifică de cultivare a speciei în spaţii protejate.

Laura Zmaranda

Abonează-te la acest feed RSS