Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Cine şi cum fentează statul român

România a tot aşteptat investitorii străini în ultimul sfert de secol de aşa-zisă economie de piaţă. Numai că aceşti investitori străini nu s-au prea ridicat la nivelul aşteptărilor. Foarte multe companii cu capital străin care activează în agricultură, industria alimentară şi a procesării produselor agricole din România au companii-mamă în nişte cutii poştale din Cipru, către care „exportă“ cea mai mare parte a profiturilor.

Zeci de miliarde de euro părăsesc, în acest fel, România către gaura neagră numită Cipru, în loc să intre în bugetul de stat, în timp ce populaţia României şi IMM-urile trebuie să suporte cele mai „creative“ taxe şi impozite din toată Uniunea Europeană.

Regăsim, însă, în această situaţie companii din toate domeniile, cu precădere din sectorul producerii şi comercializării energiei, imobiliare, case de avocatură şi companii internaţionale de consultanţă şi audit. Principalele 6.000 de firme care derulează afaceri ce susţin aproape jumătate din bugetul prognozat al ţării au avut grijă să-şi pună profiturile la adăpost.

„Firmele-mamă“ preiau tot

Firmele din România au un aport la capitalul social al companiilor-mamă din cutii poştale din Cipru de până la 100%. Schema exportului masiv de bani este cât se poate de simplă, fiind utilizată de ani de zile şi brevetată de multinaţionale, pentru a-şi repatria legal profiturile. În ultima vreme, însă, fenomenul a căpătat proporţii îngrijorătoare, care pun în pericol chiar siguranţa naţională pentru că, anul trecut, reprezentau 7,8% din PIB-ul României, un nivel uriaş având în vedere faptul că nu vorbim despre investiţii directe, ci despre cooptarea în acţionariatul celor mai profitabile companii a unor acţionari ciprioţi, în fapt, nişte simple căsuţe poştale. În acest fel sume imense sunt ascunse de autorităţile fiscale.

Statul român, atent la IMM-uri, absent la marea evaziune

Statul român, spre deosebire de cel ungar, de exemplu, a reacţionat destul de timid la această strategie de a nu plăti taxe şi impozite în România, deşi ştie că „firmele-mamă“ preiau, sub diverse forme, toate veniturile realizate în ţara noastră, de multe ori declarând chiar profit zero ani la rând. La fel ca încasările statului român. Reprezentanţii fermierilor consideră că aceasta este o situaţie clară de subminare a economiei naţionale.

Evaziunea, subminarea economiei naţionale

„Este vorba despre subminarea economiei naţionale, poate chiar despre înaltă trădare. Câţiva străini fac profituri imense pe resursele ţării, iar cei mulţi construiesc bugetul din taxe foarte mari“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR).

La rândul său, reprezentantul marilor fermieri susţine şi el că este vorba despre un caz de subminare a economiei naţionale şi de suprataxare a cetăţenilor pentru a acoperi golurile off-shore-urilor.

„Taxele sunt luate tot de la amărâţi. Aţi văzut vreo multinaţională care să se lamenteze că nu-i convin taxele şi impozitele, chiar dacă sunt mai mari ca-n ţara lor? Este un caz clar de subminare a economiei naţionale. Ăştia ne-au luat tot, iar în curând ne vor lua şi aerul. Un lucru este foarte clar: legea din România le permite să facă acest lucru. Dacă ar fi în Germania, în Franţa, nu ar putea“, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acesta arată că nu este un secret faptul că acest sistem este practicat de foarte mulţi ani fără ca autorităţile să se sesizeze. „Nu este niciun secret că toate multinaţionalele practică sistemul off-shore-urilor. Nu este niciun câştig pentru România că acele societăţi funcţionează în România, fac bani în ţara noastră, dar exportă profiturile. Uitaţi-vă pe bilanţurile companiilor străine. Tot ce are capital străin are profit mic. Aici stau pe pierderi. Au trecut în obiectul de activitate evaziunea fiscală. Şi statul roman nu are nicio problemă cu asta. I-a cercetat cineva vreodată să vadă ce adaos comercial practică sau cu cât cumpără produse din străinătate ori la ce preţuri exportă?!“, se întreabă preşedintele LAPAR.

Lista e lungă

Metro Cash & Carry România, care are ca acţionar societatea cipriotă Zareba Holdings Limites, a avut în cursul anului 2011 o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro şi un profit declarat de 29 de milioane.

Pe lista companiilor din România cu off-shore-uri în Cipru mai găsim nume precum Kronospan Sebeş, cel mai mare procesator şi exportator de masă lemnoasă brută sau semifinisată din România cu un off-shore în Cipru – Kronospan Nominees Limited sau Quadrant – Amroq Beverages Bucureşti (Pepsi Cola), cu Amroq Beverages Bottling Company din Cipru.

Agrisol International din Boldeşti-Scăeni, unul dintre cei mai mari crescători de păsări şi porci, are un off-shore în Cipru numit Sarels International Limited. Şapte Spice Râmnicu-Vâlcea, rezultată din divizarea Vel-Pitar, este controlată de fondul de investiţii  Broadhurst Investments, care deţine un off-shore cu acelaşi nume în Cipru, controlat la rândul său de fondul de investiţii  (NCH).

Dorna Lactate din comuna Dorna Cândreni are un off-shore numit Roadside Investments Ltd., iar Nutricom SA din Olteniţa unul numit Agrigent Holding Ltd. În aceeaşi situaţie se află companii precum La Fântâna Bucureşti (Plinius Investment), Ana Pan SA Bucureşti (Megapearl), Agricom Borcea (Alisa Farming Entreprises), Agroexpert Capital (Entailor Holdings), Comcereal Bacău (Broadhurst Investments), Crama Ceptura (Bostavan Wineries), Dorna Apemin Bucureşti (Deepwaters Investments), Dairy Farms International Bucureşti (Setorline Consultants), Nutriprod Popeşti-Leordeni (Tolaga Entreprises), Quality Crops Production Bucureşti (Helia Holdings), Morărit Panificaţie IRIS Bucureşti (Broadhurst Investments), Vinuri Nicoreşti (Oakham Trading) etc.

Schema de fraudare a fost preluată rapid şi de către miliardarii români, pe lista „ciprioţilor“ regăsindu-se multe nume din Top 300 precum Ion Ţiriac, Bogdan Buzăianu, George Copos, Robert şi Ionuţ Negoiţă.

Cel mai bogat român e tot „cipriot“

Românul cu cea mai mare avere, Ioan Niculae, foloseşte aceeaşi „gaură neagră“ cipriotă în care se pierd banii ce ar trebui încasaţi de către statul român. Astfel, firmele deţinute de acesta, care au cifre de afaceri uriaşe, se ascund în spatele unor obscure „căsuţe poştale“ din Cipru. Bio Fuel Energy SRL (cifră de afaceri 43 milioane de euro) are drept acţionar pe Varenned Enterprises, Rafinăria Astra Română, pe Kalatse Enterprises Ltd., iar Amonil SA, pe Salink Ltd.

Marius Şerban

În Ţara Obcinelor, tradiţie şi modernitate

Cu cele opt sate împrăştiate pe tot atâtea culmi, comuna Fundu Moldovei este una dintre localităţile sucevene în care creşterea animalelor este ocupaţia de bază a oamenilor de prin partea locului. Între aceştia şi Gavril Ursescu unul dintre gospodarii cunoscuţi aici, la poalele obcinilor. „Am crescut cu animale pe lângă casă, ne spune gospodarul. Atât eu cât şi cele două surori, care au gospodăriile lor, urmăm tradiţia familiei. Îmi plac animalele şi cred că nu aş putea face altceva.“

• Produsele bucovinene, apreciate în ţările UE

• Subvenţii „cu ţârâita“

• „Mi-am schimbat părerea despre România“

Produsele tradiţionale – un succes

Şi realitatea confirmă spusele interlocutorului nostru. O stână tradiţională, dar care respectă cu stricteţe condiţiile impuse de igienă, adăposteşte 30 de vaci şi 250 de oi. De aici pleacă la marile târguri de profil din ţară caşul, urda, telemeaua, dar şi produse din carne care se bucură de o bună apreciere din partea consumatorilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi. „Ca membru al Asociaţiei Produs în Bucovina, subliniază Gavril Ursescu, am participat la târguri în Italia, Franţa, dar şi la Bruxelles şi trebuie să vă spun că brânzeturile, cârnaţii, pastrama de oaie, dar şi mielul în smântână s-au bucurat de succes.“

Secretul? Respectarea strictă a unor reţete moştenite din bătrâni şi numai ingrediente naturale – cimbru, leuştean, busuioc, hrean, precum şi respectarea strictă a igienei laptelui în condiţiile în care nu se folosesc îngrăşăminte chimice, iar producţia obţinută este ecologică.

Bătălia pentru laptele conform

Fermierul nostru dispune de un tanc pentru răcirea laptelui, utilizează aparate de muls astfel încât laptele obţinut îndeplineşte condiţiile impuse de Uniunea Europeană.

Aflăm că există în satele comunei un număr de producători care îndeplinesc aceste condiţii, dar pe de altă parte mulţi dintre cei care au două-trei vaci nu dispun de aceste dotări şi oamenii se întreabă ce vor face când de la începutul anului viitor marii procesatori vor refuza laptele neconform.

„E în lucru, subliniază interlocutorul meu, un proiect prin care vom aduce în satele comunei 35 de tancuri de răcire, dar până atunci cred că se impun măsuri prin care să se utilizeze şi laptele neconform.“ Şi, adaugă zâmbind, „de sute şi sute de ani am tot băut lapte neconform şi n-am păţit nimic“.

Sprijinul statului, încă insuficient

Munca, deloc uşoară, a crescătorilor de animale presupune un efort continuu care, îşi aminteşte dl Ursescu, s-a mai redus în timpul când la conducerea Ministerului Agriculturii a fost domnul Gheorghe Flutur. Atunci crescătorii de animale şi-au putut achiziţiona în condiţii avantajoase tancuri de răcire, aparate de muls şi cositori, toate la jumătate de preţ. S-a renunţat şi la acest ajutor în detrimentul fermierilor, tot mai puţini şi mai bătrâni, care nu mai pot pleca la cosit fânul cu coasa.

E drept că fermierii primesc subvenţii de la stat pentru lapte, pentru teren, pentru animale crescute în zone defavorizate dar, accentuează Gavril Ursescu, e nevoie de mai mult sprijin, de o legislaţie mai flexibilă pentru crescătorii de animale. Încercările de a obţine un credit de la o bancă sunt, de regulă, deosebit de complicate. Dobânzile sunt mari, astfel încât mulţi oameni se lasă păgubaşi. „Oamenii noştri nu au nevoie de ajutor, cum mai spun unii politicieni, sunt mândri, ei aşteaptă doar un sprijin care să le permită să se dezvolte pentru a valorifica condiţiile atât de favorabile creşterii animalelor în zona noastră.“

Turismul – o posibilitate de dezvoltare

Cu privelişti de o mare frumuseţe şi amplasată la 20 km de Moldoviţa şi la mică distanţă de Voroneţ şi celelalte celebre mănăstiri ale Bucovinei, de herghelia Lucina, comuna Fundu Moldovei are posibilităţi deosebite pentru dezvoltarea turismului.

Aşa au apărut pensiuni care, alături de proprietarii cu case particulare, oferă în toate satele comunei peste 120 locuri de cazare. Gavril Ursescu se numără printre cei care oferă turiştilor condiţii deosebite în pensiunea pe care a înfiinţat-o în satul Botoş. La doar câteva sute de metri de pensiune se află stâna unde cei care o vizitează pot aprecia balmoşul şi celelalte produse tradiţionale. De altfel, la fiecare sfârşit de săptămână pensiunea este punctul terminus al unor străini care practică turismul ecvestru. Ei pleacă de la Bistriţa călare, poposesc aici şi se bucură de ospitalitatea localnicilor. „Suntem, dacă vreţi, într-un fel nu numai gazde, ci şi reprezentanţi ai ţării. După un astfel de popas un englez mi-a mărturisit că şi-a schimbat părerea despre România.“

„Agroturismul este, spune Gavril Ursescu, o posibilitate deosebită de dezvoltare a comunei noastre. Sigur, dacă am primi un sprijin din partea statului, mulţi dintre gospodari ar dori să practice agroturismul, dar lipsesc banii. În Austria am vizitat ferme agroturistice unde statul asigură gratuit apa, canalizarea, lumina electrică, dar mai ales calea de acces. Fă toate acestea, nu neapărat gratuit, şi leagă-l, cum spunem noi, de brazdă pe cel care ar câştiga şi s-ar dezvolta şi comuna.“

Stelian Ciocoiu

Evaziunea şi majorarea impozitelor, principalii factori care au dus la creşterea inflaţiei

Evaziunea fiscală şi majorarea taxei pe valoarea adăugată sunt principalii factori care au contribuit la creşterea inflaţiei în ultima perioadă, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Romalimenta, precizând că pentru perioada următoare este posibilă o stagnare sau o creştere a fenomenului inflaţionist.

'Majorarea taxei pe valoarea adăugată, de la 19% la 24% nu a avut drept consecinţă sporirea încasărilor, ci creşterea nivelului evaziunii fiscale. Ca urmare, s-a creat un cerc vicios, al cărui rezultat este tocmai creşterea inflaţiei în ultima perioadă. În plus, România nu are încă o producţie agricolă stabilă, ceea ce ne face foarte dependenţi atât de comunitatea europeană, cât şi de moneda euro. În ceea ce priveşte nivelul inflaţiei pentru perioada următoare, este posibil să se înregistreze o stagnare sau chiar o majorare', a afirmat Sorin Minea.

Acesta a precizat că Guvernul ar trebui să adopte cât mai curând două măsuri de bază, care ar contribui la stoparea fenomenului inflaţionist. 'În primul rând este necesar să avem o rundă de discuţii cu Ministerul Agriculturii, pentru a vedea cum putem plafona preţurile la alimente. Sperăm ca această rundă de discuţii să aibă loc chiar săptămâna viitoare. În plus, Guvernul ar trebui să încerce să lupte mai eficient împotriva evaziunii fiscale, prin efectuarea unor controale în teritoriu mult mai riguroase şi prin operarea unor arestări în cazurile în care se impune acest lucru', a mai spus Sorin Minea.

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,33% în luna septembrie 2012, de la 3,88% nivel înregistrat în luna anterioară, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ţinta de inflaţie stabilită de Banca Naţională pentru acest an este de 3,2%.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS