update 1 Feb 2023

Suveranitatea alimentară a Uniunii Europene?

În timp ce economia mondială părea să se îndrepte către o revenire la normal după pandemia provocată de Covid-19, criza ucraineană revigorează dezbaterile privind suveranitatea Uniunii Europene pentru a satisface nevoile sale alimentare și industriale vitale.

Confruntați cu riscul creșterii prețurilor la inputurile din agricultură sau chiar cu cel al penuriei de alimente pentru țările cu cele mai mari deficite de materii prime agricole, precum statele din Africa de Nord și Orientul Apropiat, multe organizații agricole din statele membre au cerut o creștere a producției europene pentru a atenua efectul acestei crize, chiar dacă aceasta a însemnat revenirea la anumite obiective ale politicii agricole europene referitoare la reducerea productivității la utilizarea mai redusă a terenului arabil.

Așa cum era de așteptat, aceste poziții au dus imediat la o reacție a ONG-urilor de mediu, care denunță această inițiativă a „purtătorilor de standarde ai agriculturii industriale“ ce profită de situația creată de războiul din Ucraina pentru a încerca astfel să reducă domeniul de aplicare a strategiei „De la fermă la furculiță“. Obiectivele acestei politici, spun ei, sunt tocmai creșterea sustenabilității agriculturii europene și a autonomiei sale agricole, atât din punctul de vedere al autosuficienței, cât și al autonomiei față de inputurile importate sau al creării de dependențe energetice.

Potrivit acestor apărători ai F2F, adevărata soluție ar fi consolidarea stocurilor strategice și a instrumentelor financiare care să permită atenuarea efectelor crizei pentru țările cu cele mai multe deficite, fără a renunța la politica agroecologică care va duce în cele din urmă la asigurarea autosuficienței alimentare a Europei.

Ca de multe ori în acest tip de dezbatere, ambele părți au dreptate în teorie, dar la scări de timp diferite. Anumite scenarii oferă o cale către o reorientare a agriculturii europene făcând posibilă satisfacerea nevoilor europene, și chiar păstrarea capacității sale de export pentru punctele sale forte (cereale în special) pentru a continua să își asume contribuția europeană la securitatea alimentară mondială. Dar acestea sunt scenarii pe termen lung (până în 2050), în timp ce răspunsurile ce trebuie date la criza ucraineană sunt pe termen scurt și mediu: va trebui, evident, să ne confruntăm cu o criză acută în 2022 și 2023 și, cel mai probabil, cu o ieșire a Rusiei și Ucrainei din comerțul global cu produse agricole materii prime pentru câțiva ani, cu excepția unei întorsături miraculoase (retragerea Rusiei care justifică încetarea sancțiunilor economice sau victoria militară a Ucrainei, adică două ipoteze pe care ar fi puțin riscant să pariem).

Pentru următorii ani va fi, fără îndoială, necesară îmbinarea măsurilor recomandate de cele două „tabere“: o mai bună gestionare a stocurilor internaționale și sprijin financiar pentru țările cu deficit, dar și o creștere, cel puțin temporară, a producției europene, până când vom putea vorbi de planul agroecologic.

După cum am văzut, scenariul TYFA (Ten Years for Agroecology) își propune să răspundă nevoilor alimentare ale Uniunii Europene și chiar să-și păstreze contribuția la securitatea alimentară în țările cele mai dependente de exporturile sale agricole, eliminând în același timp importurile de proteină vegetală. La aceste obiective (care pe termen lung ar răspunde perfect provocărilor actuale) se adaugă eliminarea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor de sinteză. Deși cuvântul nu este pronunțat în mod explicit, este, prin urmare, o tranziție 100% către agricultura organică.

Acest scenariu poate fi criticat pentru ipotezele sale prea optimiste: decalajul între recoltele organice și cele convenționale este adesea mai mic decât realitatea observată în prezent și își asumă o capacitate europeană de producție, a culturilor proteaginoase, mai mare, care rămâne însă de demonstrat. Echilibrarea pierderilor presupuse ale producției agricole globale (-35%) prin schimbarea radicală a dietei, care sunt foarte clar explicate: precum consumul de carne de bovină, suine sau pasăre (- 69%, - 60% și respectiv - 65%).

Totuși, singurele obiective cuantificabile ale „F2F“ sunt cele de reducere a inputurilor: antibiotice pentru animale, îngrășăminte și pesticide. În ceea ce privește evoluția dietei europene, aceasta se rezumă la dorințe pioase care nu sunt însoțite de vreun obiectiv cuantificat (cu excepția risipei alimentare), nici de un termen datat. Pe de altă parte, țintele de reducere a inputurilor sunt stabilite pentru 2030, unde TYFA plănuia o evoluție pe o perioadă mai mare de 30 de ani!

Înțelegem logica politică din spatele acestor „obiective“ ale F2F: este mai ușor din punct de vedere politic să impunem constrângeri asupra unei populații minoritare de fermieri și dependente de finanțare publică decât asupra tuturor alegătorilor-consumatori... Asta cu atât mai mult cu cât urmează retorica firească a partidelor ecologiste, care, din aceleași motive, și-au impus o viziune conform căreia agricultura intensivă este responsabilă de toate relele și, prin urmare, reducerea inputurilor ar fi instrumentul esențial pentru a îmbunătăți miraculos starea ecosistemelor.

Această obsesie ecologică împotriva „productivismului“ agricol are rădăcini istorice: a răspuns viziunii ecologiei științifice emergente în ultima treime a secolului XX, mai întâi sensibilizată la problemele locale (poluarea cauzată de inputuri, deteriorarea biodiversității în peisajele agricole).

Dar, de atunci, problemele și prioritățile ecologiei științifice au evoluat: conștientizarea schimbărilor climatice ne impune să monitorizăm impactul activităților noastre și al consumului nostru asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel agricol, acest lucru duce la un interes pentru analizele ciclului de viață (ACV) ale alimentelor noastre, așa cum am făcut pentru bunurile industriale sau pentru transport. Consecința acestei viziuni noi, mai globaleȘ este necesar ca să ne interesăm de echilibrul ecologic al agriculturii, raportându-l la cantitățile de alimente produse, și nu la suprafețele cultivate, așa cum se făcea anterior.

Totuși, acest lucru schimbă radical punctul de vedere deoarece ACV-urile reduse la kilogramul de hrană sunt cel mai adesea în avantajul produselor agriculturii convenționale, atunci când sunt comparate cu produsele celei mai dezvoltate agriculturi extensive, și anume cea organică. Chiar dacă această întrebare este încă subiectul controverselor, simplul fapt că reprezentanții bio solicită (fără succes până acum) retragerea comparațiilor ACV între produsele ecologice și cele convenționale arată cât de mult se înclină balanța cunoștințelor științifice.

Erodarea biodiversităţii la nivel global a devenit, de asemenea, o preocupare majoră. Totuși, inventarele faunei mondiale arată că agricultura este sectorul economic care contribuie la această erodare, însă se constată faptul că scăderea biodiversității este mult mai mare în țările din Sud, unde agricultura este mai extinsă decât în Europa și America de Nord, regiunile în care agricultura intensivă este de departe modelul predominant.

În plus, dezvoltarea agriculturii în aceste țări din Sud este condusă în esență de culturile de export, destinate satisfacerii nevoilor țărilor din Nord. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la efectele secundare ale unei posibile contribuții reduse a agriculturii europene, care în starea actuală a comerțului internațional riscă mai ales să genereze o defrișare în creștere în sud, dacă nu este însoțită de o schimbare radicală a dietei în Europa.

În mod clar, atunci când reducem impactul agriculturii în ceea ce privește cantitățile produse, ecologia științifică (spre deosebire de ecologia politică) arată clar că diminuarea contribuției agriculturii europene nu aduce niciun beneficiu clar de mediu la nivel global. Acest lucru nu împiedică reducerea fertilizării cu produse de sinteză sau folosirea pesticidelor care creează poluare.

Soluția optimă este, fără îndoială, diferențierea politicilor în funcție de regiuni, păstrarea globală a potențialului de producție, promovând totodată agroecologia sau alte forme în regiunile în care este cu adevărat utilă. Marea Britanie post-Brexit explorează și ea această cale, urmând recomandările ecologistului A. Balmford.

Această inversare a viziunii ecologice științifice nu este încă integrată de curentele ecologice dominante, care persistă în a cere reduceri nemotivate ale inputurilor, considerate ca markeri ai radicalismului ecologic, chiar dacă nimeni nu este capabil să cuantifice beneficiile acestor reduceri pentru climă sau biodiversitate. Nerăbdător înainte de toate să împace acest curent de opinie, dar și să-și dea un „leac științific“, F2F și-a prezentat așadar dorința de a reduce inputurile, dar asociind de fiecare dată fără coerență două obiective, unul având un sens real din punct de vedere științific, celălalt pur ideologic sau demagogic.

În cazul îngrășămintelor de sinteză: să reducă cantitățile folosite, ceea ce este desigur pe deplin de dorit în cazul regiunilor care depășesc media europeană, însă nu are sens din punctul de vedere al poluării mediului și duce în mod clar la o pierdere a randamentelor, în special în zonele clasificate ca vulnerabile la nitrați, unde fertilizarea pe bază de azot este deja limitată, având în vedere potențialul de producție.

În cazul pesticidelor:

  • reducerea cu 50% a utilizării produselor „cele mai periculoase“ (ceea ce poate, dacă este cazul, să aibă sens, cu condiția să rămâi la produse care prezintă un risc dovedit în domeniu, și nu un simplu pericol în sens toxicologic)
  • și reducerea utilizării tuturor pesticidelor cu 50% (ceea ce din nou va provoca inevitabil o scădere a producțiilor, fără niciun beneficiu pentru mediu la nivel global).

La aceasta trebuie adăugată creșterea suprafeței cultivate cu culturi organice cu 25% din totalul suprafețelor, și conversia a 10% din suprafețele agricole în zone neproductive rezervate biodiversității, care produc pierderi suplimentare de producție. Toate fără nici cea mai mică măsură menită să schimbe alimentația europenilor, singura soluție pentru a preveni ca aceste scăderi ale producției să aibă ca rezultat o utilizare sporită a importurilor. Singurul efort cerut consumatorilor de F2F este reducerea risipei alimentare, care este cu siguranță necesar, dar insuficient și, mai presus de toate, nu induce nicio modificare a echilibrului dintre producția animală și cea vegetală.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Vlad Gheorghe: „România nu va traversa o criză alimentară“

Organizația interprofesională „Prodcom legume-fructe“ susține fermierii implicați în producția și procesarea legumelor și fructelor din România. În prezent, sunt aproximativ 160 de membri care dețin spații protejate în proximitatea Bucureștiului, în Arad și Buzău. Totodată, prin intermediul organizației sunt în derulare 7 proiecte ce au ca scop promovarea produselor românești. Vlad Gheorghe, președintele organizației, ne-a vorbit despre impedimentele actuale ale legumicultorilor, dar și despre soluțiile la problemele acestora.

„Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă sub costul de producție“

Rep.: Care este situația actuală a legumiculturii din țara noastră?

Vlad Gheorghe: „În contextul secetei actuale și a presiunii pe care această situație o pune pe activitatea fermierilor, aceste perioade par de speriat pentru unii dintre ei și puțin mai grele. Trebuie să admitem totuși că tehnologia actuală permite folosirea aerului condiționat în tractoare, sere, iar mărfurile se pot transporta cu mașini frigorifice. În perioada anilor ’82 nu aveam astfel de condiții. De aceea, chiar și în contextul secetei există soluții pentru legumicultori. Cel mai important este să avem grijă la resursele de apă care nu sunt inepuizabile. România dispune la momentul actual de cantitatea necesară de apă potabilă pentru populație și agricultură, însă gestionarea ei este un factor primordial. De aceea, una dintre propunerile mele de la minister este de a folosi cât mai mult instalațiile prin picurare deoarece sunt economice. Planta primește necesarul de apă, iar noi nu facem risipă.

Rep.: De ce găsim încă în piețe și pe rafturile supermarketurilor din România legume și fructe din import?

Vlad G.: Importul este o completare a pieței. Consumatorii cer ca pe întregul an să consume legume și fructe proaspete. Știm foarte bine că, din punct de vedere climatic, România nu-și permite să aibă legume și fructe proaspete pe tot parcursul anului, de aceea produsele din import vin în completarea celor 6 luni de producție internă. România produce începând cu luna martie – aprilie pentru că acum schimbările climate au mai schimbat lucrurile, nu mai avem ierni cu -10°C. În plus, s-a schimbat și percepția consumatorului. Acesta preferă să aibă o legumă proaspătă, chiar dacă e zăpadă afară. Autoritățile statului ar trebui să aplice taxele vamele stabilite de comunitatea europeană pentru că altfel se bulversează piața. Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă cu un preț sub costul de producție deoarece mărfurile care vin din import sunt valorificate la prețuri mult mai mici. Producătorul român iese astfel în pierdere deoarece este nevoit să scadă din prețul real al produselor.

„Probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor“

Rep.: Cât de mult ne afectează situația de criză din Ucraina ?

Vlad G.: Desigur că putem fi afectați și de conflictul din Ucraina. România nu va traversa o criză alimentară, dar chiar și așa trebuie să ne mobilizăm și să ne facem cămările de altădată. Este o măsură de precauție în cazul în care va exista o lipsă de aprovizionare a rețelelor de magazine. De exemplu, în cazul uleiului s-a generat o alarmă falsă pentru că România dispune de resursele necesare pentru a produce ulei. Consumatorul nu trebuie să își facă griji, doar că probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor.

vlad gheorge

Rep.: Sunt apreciate la valoarea lor reală produsele autohtone?

Vlad G.: Produsul autohton este mult mai apreciat în prezent deoarece multe produse din import sunt cultivate în sistem hidroponic și li se administrează substanțe chimice foarte multe. Sistemul hidroponic este rar implementat în România, probabil și din cauză că implică un anumit nivel de digitalizare, iar în cazul unei erori de calculator există riscul să pierzi o cultură întreagă. În schimb, în grădină e posibil să fie afectată doar o zonă. Avem un sol fertil, iar după plantare intervenția este minimală. Putem administra câteva îngrășăminte, pesticide, fungicide împotriva bolilor și dăunătorilor. Din nefericire, tona de îngrășământ a ajuns la 7 lei și mulți dintre fermieri nu își permit să îl mai folosească. De aceea recurg la alternative naturale, cum ar fi bălegarul, găinațul de pasăre etc.

Liliana POSTICA

Târg regional - Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane

În perioada 9-10 iulie a avut loc prima ediție a Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane, târg organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, Filiala Iași, și Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în Parcul Expoziției.

„Evenimentul, unicat în zona Moldovei, a fost dedicat consumatorilor ieșeni, precum și producătorilor atestați tradițional, ecologic sau montan din zona de nord-est a țării. Astfel, cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură din regiunea Moldovei, la eveniment au participat producători din toate cele 6 județe din nord-estul țării din domeniul patiseriei, produselor lactate, preparatelor din carne și pește, producători de vinuri, producători de dulcețuri și zacuști, producători de fructe și legume ecologice și apicultori. Prin organizarea acestui târg, ne propunem promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare, realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării. În același timp, se urmărește stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Dan Marius Sezonov, consilier în cadrul oficiului de Dezvoltare Piatra Neamț, din cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane, unitate componentă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost prezent la eveniment și recomandă produsele din zona montană. „La această ediție a evenimentului desfășurat la Iași avem o serie de producători care au prezentat publicului larg consumator produse de origine animală, vegetală și apicolă, care sunt certificate de către Agenția Națională a Zonei Montane, pe procedură, cu mențiunea de calitate facultativă de Produs montan. Este o schemă de calitate europeană care certifică originea, calitatea produselor care se obțin numai în zona montană, în Arcul Carpatic al României. La nivelul acestui târg sunt prezenți producători din Neamț, Bacău și din zona de Nord a județului Suceava. Recomand tuturor consumatorilor să consume cu încredere un produs care are mențiunea Produs montan întrucât este sănătos, curat și reflectă cu adevărat calitatea din zona montană.“

Totodată, prin intermediul acestui eveniment, organizatorii urmăresc să promoveze o alimentație sănătoasă în rândul ieșenilor, precum și dezvoltarea culturii pentru produsele culinare tradiționale, a specificat Ioan Sebastian Brumă, organizatorul târgului.

În cadrul târgului a avut loc și Atelierul de gătit pentru copii, cu produse de la producători locali, atelier care are o puternică componentă educativă în ceea ce privește alimentația sănătoasă. Acesta a făcut parte din acțiunile de promovare a alimentației sănătoase și de creștere a gradului de încredere a consumatorilor urbani în produsele alimentare locale. Atelierul este gândit pentru copii, deoarece ei reprezintă vectori de formare și informare în familiile lor.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Cities2030, finanțat de Comisia Europeană prin programul Orizont2020 (www.cities.eu). Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași, sunt partenerii din România în cadrul acestui proiect, alături de alți 39 de parteneri din țările Europei. Evenimentul constituie o activitate a hub-ului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro).

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Cum să mâncăm mai sănătos pentru noi și pentru planetă

Asociația SAMAS derulează din 2017 proiectul „Sănătos de mic“, inițiativă prin care se dorește prevenirea riscului obezității la copii. Recent, asociația a organizat și o conferință cu tema „Cum să mâncăm mai sănătos pentru noi și planetă“. Invitații speciali au fost prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, profesor de diabet, nutriție și boli metabolice, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Dan Vodnar, profesor de gastronomie moleculară şi biotehnologii alimentare, prorector la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, și dr. Diana Voican – medic pediatru cu specializare în nutriție, director medical al programului „Sănătos de mic“. Specialiștii au vorbit despre cum arată o alimentație mai sănătoasă pentru adulți și copii.

Recomandarea OMS, săptămânal să avem o zi fără carne în meniu

Dan Vodnar a precizat: „Din păcate, dezvoltarea societății noastre a dus la o producție masivă de deșeuri prin arderea combustibililor fosili și industrializare. Aceste două activități produc cantități enorme de dioxid de carbon. Prin fotosinteză, toate plantele absorb CO2 din atmosferă pentru a-şi dezvolta propria biomasă. Însă, în momentul în care planta este expusă la o concentrație mare de carbon, începe să sintetizeze mai mulți carbohidrați, mai mult amidon, mai multe zaharuri și, din păcate, mai puține proteine, nutrienți și vitamine. De aceea apare un dezechilibru la nivelul plantelor. Cu cât planta are mai mult carbon, cu atât va avea mai puțin azot, iar dacă are mai puțin azot și complexul de vitamine B va fi într-o cantitate mult mai mică. În cazul țărilor sărace, unde securitatea alimentară este limitată, populația consumă orez, grâu, porumb, foarte multe produse amidonoase. Studiile arată că, dacă vom crește cantitatea de dioxid de carbon, pe la mijlocul acestui secol cca 250 de milioane de oameni se vor confrunta cu o carență de zinc. O măsură pe care am putea să o luăm individual este să încercăm să reducem dioxidul de carbon. De exemplu, să ne punem întrebări legate de necesitatea folosirii automobilului astăzi. Cel de-al doilea lucru pe care îl putem face este ca, cel puțin o zi din săptămână, să avem un meniu bazat strict pe plante. Animalele sunt cunoscute ca fiind factorul principal de creștere a dioxidului de carbon în atmosferă. Impactul dioxidului de carbon se resimte asupra tuturor organismelor care se hrănesc cu vegetale. Este și cazul animalelor care ulterior produc lapte și în compoziția căruia se găsește și o anumită cantitate de dioxid de carbon.“

Piramida alimentației mediteraneene

Trebuie să ținem cont că sunt și produse de origine vegetală nesănătoase, cum ar fi cartofii pai, produsele ultraprocesate sau consumul exagerat de produse cu conținut de amidon. „Piramida modelului de alimentație mediteraneană specifică și României este împărțită pe 3 niveluri care nu se referă  neapărat la alimentul consumat, ci la cât de frecvent este acesta consumat. Un aliment folosit zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi reprezintă baza piramidei, la mijlocul ei avem alimentele consumate de mai multe ori pe săptămână, dar nu zilnic (lapte, pește cașcaval etc.), iar în vârf avem alimente consumate rar sau chiar lunar (carne, unt). Trebuie să precizăm că acest consum este bazat pe porții și proporții. Sunt și alimente pentru care nu se recomandă consumul zilnic (spre exemplu, lintea) sau, dacă se consumă zilnic, atunci să fie doar jumătate de porție. Spre exemplu, putem consuma zilnic jumătate de porție de nuci“, a spus Nicolae Hâncu. Consumatorii trebuie să țină cont că nu este recomandat să asocieze fructele cu legumele la aceeași masă. Nici cărnurile nu trebuie să fie asociate între ele deoarece au timpul de digestie diferit și nutrienții la fel. „Un lucru interesant pe care l-am învățat în bucătăria moleculară este că, atunci când dorim să păstrăm nutrienții cărnurilor, la marinare putem folosi oțet sau suc de lămâie“, a precizat Dan Vodnar.


 

Pentru a menține siguranța alimentară prin obținerea unor producții de legume și fructe suficiente este necesară  tratarea lor cu diverse substanțe chimice, dar conform legislației producătorii nu trebuie să utilizeze cantități mai mari decât cele recomandate. Substanțele naturale precum biopesticidele, instecticidele botanice, tutunul sau acidul boric sunt o alternativă.

  • Conform unor studii Alpro, dacă într-o familie s-ar prioritiza plantele în alimentație măcar pentru o săptămână atunci s-ar putea salva 1.500 litri de apă și s-ar reduce amprenta de carbon cu 2 kg. Un alt studiu arată că o alimentație bazată mai mult pe plante ar reduce emisiile de dioxid de carbon estimate până în 2050 cu 52%.
  • Organizația Națională a Sănătății nu recomandă diete restrictive, dar promovează la nivel mondial ca săptămânal să avem o zi în care meniul să nu includă carne. Acest concept este promovat chiar și de bucătari renumiți din toată lumea. Diana Voican a explicat: „Putem să includem în meniul săptămânal al copiilor, chiar și în grădinițe, o zi în care să excludem complet carnea. Nu-i va priva de nutrienții esențiali și va aduce un plus prin consumul de legume, cereale sau al alimentelor de origine animală cum ar fi: ouă, lapte, brânză etc.“

Liliana POSTICA

Franța are peste 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național

Cum sunt sprijiniți fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse alimentare, cum sunt implementate cele peste 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național, cum este organizat sistemul de învățământ agricol în Franța sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Marie-Luce Gibe, consilier agricol la Ambasada Franței.

– Care sunt principalele provocări pentru agricultura și industria agroalimentară în Franța?

– Politicile agricole și alimentare ale Uniunii Europene evoluează pentru a promova practici mai durabile în ceea ce privește protejarea mediul și a sănătății, cu sprijinul deplin al Franței. Acesta este obiectivul stabilit prin Pactul Verde European și strategiile specifice din domeniul agricol. Franța este totuși foarte atentă să se asigure că eforturile depuse de fermierii europeni nu sunt afectate de o creștere a importurilor de produse agricole din zone care aplică standarde de mediu și de sănătate mai puțin ambițioase. Prin urmare, Franța dorește să colaboreze cu partenerii săi europeni pentru a introduce măsuri „în oglindă“ oriunde este relevant, adică pentru a se respecta standardele Uniunii Europene referitoare la protejarea mediului și a sănătății și în cazul produselor importate din țări terțe.

De altfel, Franța a început un proces de tranziție agro-ecologică spre practici agricole sustenabile încă din anul 2014, proces care se consolidează și în care există solidaritatea celorlalte țări membre prin: egalitate de tratament prin PAC, dar și măsuri oglindă propuse de Ministerul de Agricultură în cadrul PFUE.

Agricultura se confruntă și cu o scădere a atractivității în rândul noilor generații. Mulți fermieri se vor pensiona fără să fie tineri dornici să le ia locul. Modelul istoric francez al fermei familiale medii (media națională de 63 ha în 2016 ASA) este de asemenea amenințat, dar MAA susține astăzi diversificarea modelelor agricole. Cu toate acestea, spre deosebire de România, creșterea excesivă a dimensiunii este descurajată în Franța (opoziția la o fermă de 1.000 de vaci/reglementări referitoare la accesul terenului agricol). Transmiterea fermelor este o problemă principală pentru Franța și este, de asemenea, în atenția politicilor publice. Pe 7 octombrie 2020, SAFER, FNSEA, JA și APCA și-au reiterat angajamentul față de menținerea reglementării pieței funciare.

În sfârșit, cetățenii și consumatorii au din ce în ce mai multe solicitări cu privire la calitatea alimentelor (creștere puternică a cererii de produse ecologice) și a modului de cultivare (produse fitosanitare și bunăstarea animalelor). Fermierii și IAA-urile trebuie să se adapteze constant acestor solicitări.

– Ce măsuri au fost luate pentru a sprijini fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse agricole și industriile conexe?

– Franța, ca și România, a beneficiat de măsuri de sprijin pentru a face față pandemiei. În Franța au avut loc închideri mai semnificative ale sectorului HoReCa și, prin urmare, efectele asupra fermierilor, în special în domeniul producătorilor de vin și al produselor cu valoare adăugată ridicată au fost mai accentuate. În acest sens au fost instituite măsuri temporare de sprijin. Reziliența sistemului alimentar a fost, de asemenea, pusă la îndoială, ceea ce a favorizat o consolidare a legăturilor la nivel local dintre fermieri și consumatori prin inițiative cum ar fi: platforma de produse agricole proaspete și locale și PAT – program alimentar teritorial. Bineînțeles că există și PNRR-ul. În Franța, partea agricolă/silvică se concentrează în principal pe hrană, bunăstarea animalelor și reîmpădurire. Este de menționat faptul că Franța beneficiază de 40 de miliarde de euro fonduri europene, la care a adăugat 60 de miliarde susținuți din bugetul național, ceea ce îi oferă o mai mare libertate financiară. Din cele aproximativ peste 100 de miliarde, agricultura și silvicultura reprezintă 1 miliard de euro.

– Ce ne puteți spune despre finanțarea proiectelor din țară? Aveți peste 170 de proiecte, un număr destul de mare. Cum ați reușit această performanță?

– Vorbim despre 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național. Franța este o țară care dispune de o experiență ridicată în gestionarea unor crize prin măsuri de contracarare concretizate în strategii, planuri și obiective revizuite periodic. În acest sens, spre exemplu, lucrăm foarte mult prin apeluri de proiecte în cadrul planului alimentar național. Ceea ce s-a ales din punct de vedere strategic a fost să fie implementate măsuri care funcționează bine și care au prioritate, dar care nu aveau un buget suficient. Prin urmare, s-a extins pachetul bugetar în special prin intermediul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Au existat avansuri de finanțare chiar și atunci când PNRR nu fusese încă adoptat.

– Cum este organizat sistemul educațional agricol în Franța și, respectiv, cum sunt consiliați tinerii să aleagă un eventual parcurs educațional agricol?

– În Franța, spre deosebire de România, disponibilitatea forței de munca nu este o problemă atât de mare. Acest lucru nu înseamnă că agricultura și industria agroalimentară sunt sectoare de activitate în care companiile nu întâmpină dificultăți în a recruta. Când vine vorba de șefi de fermă, care reprezintă un statut cu totul special (nu manageri de fermă, ci chiar oameni care lucrează în mod direct în producția agricolă), există, ca peste tot, o criză vocațională. Munca este grea și veniturile sunt adesea scăzute.

MAA, care este responsabil de educația agricolă, desfășoară campanii de promovare a acestor meserii, „Aventura celor vii“, de exemplu, cu rulote care străbat Franța, sau campanii privind promovarea antreprenorialului în mediul rural. Acest lucru ajută, dar nu este încă suficient.

Liceele agricole din Franța sunt bine susținute de comunitățile locale. Acestea dispun de ferme experimentale. Trebuie subliniat faptul că tinerii sunt în special încurajați să facă stagii de practică în ferme, unde ei chiar lucrează, nefiind limitați doar la a observa. Acest stagiu are un rol important în notele lor, chiar și la nivel de Bac! Aceasta este una dintre diferențele majore față de România. Discutăm mult cu MADR și Ministerul Educației din România despre reforma necesară a programelor de bacalaureat agricol din România. În Franța, rata de succes în cadrul unor astfel de programe (de la nivelul CAP până la certificatul de tehnician superior) este foarte mare – 90,7% în 2021. Copiii și părinții sunt mândri de școala absolvită, iar tinerii absolvenți își găsesc rapid de lucru, ceea ce conferă tuturor multiple satisfacții.

Pentru partea salarială, în perioada pandemiei a fost înființată și o platformă între centrele de angajare și camerele de agricultură/sindicate pentru a facilita legătura dintre fermierii care caută forță de muncă și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau studenți (recoltă și cules).

– Pe ce reforme se bazează Franța în Planul Strategic Național (PSN/PAC) și cum pot fi ele implementate?

– În cadrul PSN, nu prea putem vorbi de măsuri de reformă propriu-zise. Reforme sunt propuse la nivelul UE și transpuse în practică la nivel național prin PSN. Putem în acest caz vorbi cel mult de adaptări conform specificului național. PNS a făcut obiectul unor consultări interne complexe cu profesioniști, dar și în egală măsură cu ONG-uri, consumatori și cetățeni. Pentru prima dată a fost mobilizată comisia națională de dezbatere publică CNDP. Trebuie subliniat faptul că Ministerul francez al Agriculturii a trebuit să răspundă la mii de întrebări în care au fost precizate foarte clar cum sunt sau, dimpotrivă, nu sunt luate în considerare diverse măsuri de reformă în următorul CAP.

De exemplu, încă lucrăm la măsurile de ecoscheme care reprezintă una dintre reformele centrale ale noului PAC. În acest moment încercăm să identificăm cele mai pertinente măsuri de sprijin care pot răspunde diversității fermelor noastre fără însă a deveni foarte complexe și care să rămână în același timp corecte.

– Nu în ultimul rând, v-aș întreba... Cum sunt promovate produsele locale în Franța?

– În primul rând trebuie menționat faptul că există o multitudine de sisteme de certificare a produselor locale. Principalele de care suntem foarte atașați în Franța sunt Indicațiile geografice și produsele organice. Prin astfel de scheme de calitate se certifică nu neapărat proveniența locală a produselor alimentare.

Parcurile regionale, departamentele și regiunile pot dispune de astfel de surse de finanțare pentru a susține măsuri de promovare a unor astfel de produse pe teritoriile lor.

O altă pârghie importantă constă în faptul că în Franța (spre deosebire de România) în cazul școlarilor se asigură zilnic mese calde. Părinții plătesc pentru acestea, devenind în acest fel foarte atenți și sensibili la ceea ce mănâncă copiii lor. Sunt volume mari de consum care atrag interesul fermierilor, și în special al fermierilor locali. Cantinele sunt de altfel gestionate de către comunitățile locale care au mai multă putere comparativ cu România (în special la nivel de regiune), iar fermierii știu să le reamintească aleșilor locali de necesitatea promovării produselor locale în meniul școlarilor.

Obiectivul de a face consumul de produse alimentare din astfel de cantine mai orientat spre produse locale și mai durabile a fost consacrat în legea EGALIM. Există în acest fel o serie de obiective clare: „50% din produsele consumate în cantinele destinate școlarilor trebuie să fie certificate prin semne oficiale de calitate și origine (SIQO), organice sau cu Înaltă Valoare Naturală“ până în 2022.

Pe de altă parte, nu intenționăm să spălăm creierul copiilor. Cantinele sunt deschise produselor alimentare din toate culturile. Există în acest sens constituite meniuri tematice pe diferite țări pentru a promova multiculturalitatea. Respectăm și legislația europeană care interzice favorizarea produselor naționale (cantitatea loturilor). Este vorba despre produse certificate/bio care pot proveni din oricare țară membră a UE.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că prin educație se creează o legătură strânsă între teritoriul și alimentația sănătoasă și durabilă. Acestea sunt și elemente de justiție socială, unul dintre pilonii strategici ai planului nostru alimentar național. În acest fel s-a propus să se constituie un fond de 50 de milioane de euro pentru comunitățile rurale mici, ca parte a planului de redresare, astfel încât acestea să poată achiziționa echipamente de procesare, în special pentru fructe și legume, dar și pentru a pregăti bucătari.

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Interviu

Food hub-urile din România au ajuns la o cifră de afaceri de 650.000 de dolari

  • Perioada de vârf a pandemiei (aprilie-august 2020) a fost una de creștere accelerată pentru aceste entități: venituri mai mari cu 150%.
  • După patru ani de program, food hub-urile existente în țara noastră livrează azi 4.000 de produse, de la 342 de fermieri locali.

O creștere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, o triplare a numărului de clienți persoane fizice (de la 5.992 în 2018, după primul an de program, la 17.720, în 2020), precum și o lărgire progresivă a unui grup de producători care nu se concurează reciproc, respectiv o creștere de 60% în doar trei ani, de la 213 producători în 2018 la 342 în iulie 2021. Cea mai prosperă perioadă a food hub-urilor până în prezent au fost lunile de vârf ale pandemiei (aprilie-august 2020), când a existat o creștere de 150% a veniturilor înregistrate. După patru ani de program, cele patru food hub-uri existente astăzi în România livrează astăzi 4.000 de produse diferite.

Acestea sunt principalele rezultate cumulate ale food hub-urilor din România, organizații inspirate de un model american (și înregistrate în țara noastră ca societăți cu răspundere limitată), care gestionează în mod activ agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali și regionali și le oferă în plus o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătățirii eficienței, rentabilității și sustenabilității acestora.

Din 2017, anul de lansare a programului, food hub-urile din România s-au dezvoltat treptat și au crescut încontinuu, înregistrând rezultate remarcabile: venituri în creștere, un număr tot mai mare de producători cu care colaborează (și implicit de cumpărători), atât prin intermediul magazinelor online, cât și a celor fizice, precum și lărgirea gamei de produse comercializate. De asemenea, membrii acestor organizații au închiriat spații de depozitare mai mari, și-au extins activitatea și și-au diversificat strategiile de promovare și vânzare, cu focus pe mediul online.

Informațiile despre evoluția food hub-urilor în perioada 2017-2020 au fost agregate și prezentate de către Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) în cadrul dezbaterii „Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România”, sub forma unui raport dedicat.

Programul pilot din România

În 2017, Romanian-American Foundation (RAF) a demarat programul Food Hub cu scopul de a stimula și sprijini competitivitatea și perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici și mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole. Programul a cuprins două runde de finanțare (2017-2019 și 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari și patru fundații care au fost susținute pentru a constitui și opera cinci food hub-uri în cinci zone ale țării:

  • Nod Verde – sprijinit de Fundația Civitas, la Cluj-Napoca;
  • Cumsecade/Helyénvaló – sprijinit de Fundația Civitas, la Odorheiu Secuiesc;
  • Nord Natural – sprijinit de Fundația Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc;
  • Roade și Merinde – sprijinit de Centrul de Mediere și Securitate Comunitară din Iași;
  • Merindar – sprijinit de World Vision România la Criț (proiect care avea mierea ca unic produs promovat și comercializat și care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât și procesate: fructe și legume, lactate, miere, carne și mezeluri, panificație, plante aromatice, uleiuri, vin. Toate cele 4 entități rămase în program operează un centru logistic și un magazin fizic și/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc și din Iași au atât magazin fizic, cât și online), prin intermediul căruia comercializează și promovează produsele furnizorilor locali.

„Evoluția food hub-urilor din cadrul acestui proiect-pilot arată că avem de-a face cu un model viabil de agregare și desfacere a producției locale, cuplat cu servicii de consiliere pentru fermieri, cu perspective de creștere și scalare la nivel național în următorii ani, în contextul unui sprijin corespunzător. Este un model esențial pentru viitorul fermelor de familie și al fermelor mici și mijlocii din România, completând formele asociative deja existente precum cooperativele agricole. Food hub-urile sunt scalabile deoarece le oferă un preț corect producătorilor pentru că sunt afaceri sociale al căror scop principal este sprijinirea fermierului mic și mijlociu și pentru că educă atât fermierii, pentru a îndeplini cerințele consumatorului modern și ale unei piețe într-o continuă sofisticare, dar și consumatorul cu privire la importanța unui consum local, etic”, arată Marton Balogh, administrator Fundația Civitas.

PNS trebuie să susțină înființarea și dezvoltarea a cel puțin 15 food hub-uri

În varianta pilotată de RAF, arată raportul CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici și mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punți cu consumatorii și vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităților rurale în care activează. Ele au un rol important și în educarea consumatorului și reprezintă un mod echitabil, fiscalizat și sigur (din punctul de vedere al siguranței alimentare și trasabilității producției) prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermierii din România.

„Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici deoarece îi oferă fermierului un preț echitabil și în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susținute prin politici publice. Viitorul Plan Național Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaționale finanțate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înființarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenții care să susțină înființarea și dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, explică Alexandra Popa, director executiv CRPE.

Printre cheltuielile eligibile ar trebui să se regăsească formarea managerilor de food hub; investiții în construcția de depozite și/sau susținerea cheltuielilor cu închirierea de spații; dezvoltarea și mentenanța unor platforme online de vânzare; susținerea salariilor personalului de bază al food hub-urilor (manager, expert logistic etc.), precum și susținerea cheltuielilor de transport și logistică.

(I.B.)

Recomandările ANSVSA adresate consumatorilor pentru perioada Sărbătorilor de iarnă

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să cumpere produse alimentare numai din unități sau spații autorizate sanitar veterinar. Astfel, consumatorii au certitudinea că, atât carnea cât și alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

După cumpărare, în cel mai scurt timp posibil, alimentele de origine animală se introduc în frigider unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte și ouăle la o temperatura de refrigerare de preferință între 0˚C +4˚C și separat în funcție de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -12˚C.

Sacrificarea porcului din gospodărie și consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrității cărnii obținute, poate avea consecințe grave.

Porcul crescut în gospodărie, carnea și produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate!

De asemenea, este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Solicitați vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a: 

– verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare;

– da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare și analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol;

– asoma porcul înaintea sacrificării, a scuti animalul de suferință și a respecta cerințele de bunăstare a animalelor.

Deținătorul animalelor are obligația de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare ale animalelor sacrificate, în termen de maxim 7 zile de la sacrificare, pentru actualizarea Bazei Naționale de Date (BND).

Nu consumați carnea și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă și pentru carnea obținută de la porcii mistreți.

În situația în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscați sacrificarea şi consumul cărnii. Veți fi despăgubit de stat la valoarea de piață a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.

Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificați în vederea examinării pentru Trichinella spp. este obligatorie și se efectuează pe probe provenite atât de la porcii identificați și introduși în BND, cât și de la porci neidentificați, care nu figurează în BND.

Probele se recoltează din limbă, musculatura intercostală, pilierii diafragmatici, mușchii maseteri, mușchii abdominali, partea musculară a diafragmei situate în apropierea coastelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci).

Costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) și 92,82 de lei, TVA inclus (digestie artificială) și 49,98 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) pentru probele provenite de la porcii mistreți.

La nivelul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene și Circumscripțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Oficiale Teritoriale (CSVSAO) vor fi afișate informații utile consumatorilor, dar şi locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp.  în carnea de porc.

Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

Este interzisă introducerea cărnii și a produselor din carne (toate speciile: porc, oaie, vită, pasăre, etc.) dintr-o țară terță în Uniunea Europeană, respectiv în România, prin bagajele personale ale călătorilor.

În cazul în care cetățenii doresc să achiziționeze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din piețe, trebuie să fie atenți la câteva aspecte:

– existența și funcționarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării;

– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condițiile de păstrare, data obținerii după caz, termenul de valabilitate etc.

– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) și să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obținerii, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradițional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziționate din spații amenajate și autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

De asemenea, înainte de achiziționarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, asigurați-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosință.

Medicii veterinari din cadrul DSVSA județene şi a municipiului București, precum şi cei de la nivelul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul piețelor agroalimentare vin în sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru în perioadele 29.11.2021 – 24.12.2021 şi 27.12.2021 – 30.12.2021, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Orarul medicilor veterinari va fi afișat pe site-ul DSVSA-ului județean și în punctele de lucru, în acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil și numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 și poate fi apelat gratuit de către cetățeni, din orice rețea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranței alimentelor.

Recomandări privind prevenirea toxiinfecţiilor alimentare

În scopul prevenirii apariţiei unor situaţii neprevăzute, în special toxiinfecţii alimentare, ca urmare a procesării, depozitării, transportului şi valorificării produselor de origine animală şi vegetală în alte condiţii decât cele stabilite prin legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentul (materile prime sau produsele finite) are capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se impart în:

  • contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi.

Contaminarea alimentelor se poate produce:

  • pe parcursul procesului de preparare (igiena necorespunzătoare a spaţiilor, a utilajelor şi ustensilelor, modul inadecvat de păstrare, personal lucrător bolnav sau purtător al unui microorganism patogen etc.);
  • în timpul cultivării legumelor şi fructelor prin folosirea de îngrăşăminte naturale nematurate sau dacă sursa de apă pentru irigaţii este contaminată;
  • prin mediul înconjurător, în special când se înregistrează creşterea în exces a temperaturii şi nu este asigurat prin spaţii şi utilaje lanţul de frig optim de păstrare a materiilor prime, ingredientelor, produselor intermediare sau a produselor finite.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

În conformitate cu prevederile legislației privind siguranța produselor alimentare, responsabilitatea principală îi revine operatorului din sectorul alimentar, responsabilitate care trebuie să fie asigurată pe întreg lanţul alimentar, de la producere, procesare, depozitare, transport şi comercializare, având obligaţia:

  • să respecte normelor generale de igienă şi de funcţionare la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală şi vegetală, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, pensiuni agroturistice, cantine, în pieţele agroalimentare sau târguri şi expoziţii organizate ocazional;
  • să respecte condiţiile de depozitare şi lanţul de frig prin asigurarea temperaturilor optime de păstrare a materiilor prime, a ingredientelor, a produselor intermediare sau a produselor finite, pentru a se evita un potenţial risc de contaminare sau depreciere a produselor alimentare;
  • să respecte normele de igienă, prin spălarea şi dezinfecţia spaţiilor de lucru, de depozitare, spaţiile comerciale, a utilajelor, ustensilelor şi a mijloacelor de transport;
  • să asigure verificarea stării de sănătate a personalului care prelucrează şi manipulează alimente;
  • să certifice cu documente şi marca de sănătate condiţiile de trasabilitate şi calitate pentru carne, lapte, alte materii prime şi produse alimentare finite;
  • să respecte normele privind operaţiunile de ambalare şi să ofere consumatorilor informaţii complete despre alimentele destinate comercializării, prin etichete conforme cu legislaţia din domeniu;
  • să asigure condiţiile de transport pentru animale vii şi pentru produsele alimentare cu respectarea normelor de igienă şi de temperatură în mijloacele de transport;
  • să supravegheze prin analize de laborator calitatea şi salubritatea materiilor prime, a produselor culinare, a produselor finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;
  • să comercializeze produselor alimentere numai în unităţi sau spaţii autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar;
  • să asigure facilităţi pentru educaţia sanitară periodică a personalului care lucrează în domeniul producerii, procesării şi comercializării produselor alimentare.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

  • achiziţionarea alimentelor de origine animală şi vegetală numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar-veterinar, unde este asigurată asistenţa de specialitate prin care se garantează calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul „stradal“;
  • cunoaşterea, în baza legislaţiei specifice, că operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de conformitate emis şi prin eticheta pentru fiecare sortiment şi lot de produs;
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind unitatea furnizoare, elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor (în frigider, la temperaturi mai mici sau egale de 4°C);
  • separarea materiilor prime pentru prepararea alimentelor (carnea crudă de vită, porc, pasăre, peşte şi ouăle etc.), de mâncărurile deja gătite;
  • fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat,
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi etc.);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • spălarea mâinilor înainte de prepararea alimentelor şi înainte de fiecare masă;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere.

Protejarea populaţiei este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul DSVSA judeţene şi din unităţiile tertoriale, prin monitorizarea şi efectuarea de acţiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcţionare şi igienă în fermele cu animale şi păsări furnizoare de materii prime, în unităţi de procesare a produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, unităţi de depozitare şi comercializare, pieţe agroalimentare şi alte obiective care pot fi considerate în anumite condiţii cu risc alimentar.

În cazul apariţiei unor situaţii deosebite să fie sesizat personalul sanitar-veterinar de specialitate pentru a se interveni operativ şi eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Proprietatea sigură, un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară

Eliminarea sărăciei și stimularea prosperității comune, creșterea securității alimentare, facilitarea urbanizării, abordarea schimbărilor climatice, creșterea rezistenței și reducerea fragilității, reducerea inegalității și excluderii grupurilor vulnerabile și protejarea drepturilor minorilor și femeilor, toate depind de drepturile de proprietate și terenuri sigure. Deoarece majoritatea populației lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se află printre principalele provocări de dezvoltare.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, reducerea numărului de săraci care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi se poate obține, de asemenea, prin  îmbunătățirea securității drepturilor funciare private, obișnuite și comune, astfel încât mai mulți oameni să poată investi și să-și gestioneze mai bine resursele, să înceapă sau să dezvolte o afacere și să-și îmbunătățească mijloacele de trai.

Îmbunătățirea securității dreptului funciar atât pentru bărbați, cât și pentru femei răspunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); „toți bărbații și femeile care au drepturi egale la proprietate și control asupra pământului până în 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții în asigurarea drepturilor funciare și de proprietate prin campanii sistematice de înregistrare a tuturor drepturilor funciare și eliberarea certificatelor funciare. O atenție deosebită ar trebui acordată drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile și popoarelor indigene. Statisticile arată că, la nivel global, semnificativ mai mulți bărbați decât femei dețin terenuri. În 10 țări din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre bărbați, declară că au în proprietate terenuri. Și în țările din afara Africii situația este similară, astfel încât procentul femeilor care dețin terenuri este următorul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) și Haiti (24%).

Drepturile colective mai sigure asupra pământului și a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene și grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru populațiile vulnerabile nu răspunde doar la normele de bază ale egalității, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman și a dezvoltării. În plus, este esențial să se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplasează și pentru refugiați, pentru a permite reconstrucția rapidă după conflict și susținerea păcii. Proprietatea sigură este un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară. Proprietatea securizată stimulează fermierii să investească în terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen în agricultură ar putea crește producția agricolă totală cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce numărul persoanelor înfometate în lume cu 12-17%.


Asigurarea proprietății a devenit mai accesibilă decât oricând în istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospațiale și crowdsourcing. Cu toate acestea, cerințele legale și procedurale excesive, lipsa standardizării, rezistența la schimbări și politicile restrictive limitează progresul.


(D.Z.)

  • Publicat în Social

Indexul Global al Securității Alimentare a fost actualizat. Raportul regional european dezvăluie liderul regiunii în materie de accesibilitate alimentară

În 2020, România deține poziția 22 în Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) elaborat de EIU[https://foodsecurityindex.eiu.com/)

"Indexul dezvăluie provocările grave privind securitatea alimentară și evidențiază oportunitățile pentru un sistem global alimentar mai puternic - iar agricultura se află în centrul acestuia", a declarat Jim Collins, Directorul General Executiv al Corteva Agriscience. "Corteva Agriscience sponsorizează GFSI pentru a facilita discuțiile cu privire la perspectivele și soluțiile privind abordarea insecurității alimentare globale. Suntem mândri să fim una dintre vocile principale în acest efort comun de a construi o lume mai sigură din punct de vedere al securității alimentare".

În acest an, GFSI a analizat factorii determinanți ai securității alimentare, precum accesibilitatea preturilor, disponibilitatea produselor, calitatea și siguranța acestora, sau resursele naturale și reziliența regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua poziție din clasamentul general global și și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privște accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, care, însă, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând si un loc fruntaș atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, din cauza lipsei de lucrători migranți sezonieri generată de pandemie, a fost afectată furnizarea generală de alimente din regiune, prin reducerea disponibilității inputurilor. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cumpărări in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esențiale. Pentru aceasta perioadă, raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe in ceea ce privește furnizarea de alimente.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabilă să compenseze deficiențele menționate mai sus prin îmbunătățirea infrastructurii și a cunoștințelor tehnice pentru a genera o eficiență mai ridicată. De aceea, pentru a compensa această volatilitate și a atenua riscurile, deschiderea spre inovare rămâne un punct esențial și Europa trebuie să se angajeze susținut în introducerea măsurilor de adaptare și a ideilor inovative de management agricol.  

"În această perioadă marcată de criza COVID-19 și de schimbări climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentară Globală al EIU) din acest an atrage atenția asupra provocărilor pentru siguranța alimentară", a declarat Igor Teslenko, Președinte pe Europa al Corteva Agriscience, "Ne simțim încurajați de statutul de lider global al Europei in ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, dar luăm în calcul și volatilitatea producției agricole. Pentru o mai bună rezistență in fața crizei lanțurilor și sistemelor de furnizare a hranei, ne bazăm pe aceste date pentru a identifica vulnerabilitățile și a asigura o ofertă consistentă de alimente și resurse pe piață."

Calitatea și siguranța măsoară varietatea și calitatea nutrițională a dietelor medii, precum și siguranța alimentară. Indexul a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale.

“La nivel mondial și local, preocuparea principală a companiei Corteva Agriscience este securitatea alimentară. Fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare, cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune.” a declarat Jean Ionescu, Director General al Corteva Agriscience România si Republica Moldova.  “Aceasta, pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă emisiile de carbon, fie că vorbim despre firmele care comercializează produse și servicii. Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume, semnificativ mai avansată în domeniul agricol. De asemenea, trebuie să arătăm societății că fermierii și oamenii de știință lucrează neobosit pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu alimente la prețuri accesibile, acum într-o perioadă de criză, dar și pentru generațiile următoare. Cu toții avem un rol important în acest sens, iar, in România, la fel ca și in trecut, vom fi in continuare implicați activ în a sprijini atât fermierii, cât și consumatorii”

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus "Resursele Naturale și Reziliența" ca a patra principală dimensiune analizată. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expusă la secetă si inundații, indexul a arătat că țările din Europa depășesc toate celelalte regiuni analizate in raport. In zonele supuse secetei și inundațiilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calității și cantității producției agricole; din păcate, în România managementul apei se face într-o maniera deficitară.  Raportul relevă că Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice.

Pentru a afla mai multe detalii, accesați: foodsecurityindex.eiu.com/Resources

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

 


 

[i] EIU este divizia de cercetare si analiza a Grupului Economist (The Economist Group) si o companie sora a reputatului saptamanal britanic “The Economist”.

Metode de apreciere a calității nutriționale a cărnii

În ultimii 20 de ani, calitatea și siguranța alimentelor au fost subiectul multor dezbateri în diverse domenii, precum cel alimentar, industrial sau al cercetării. Conceptul de calitate alimentară așa cum este el perceput la ora actuală atât de producători, cât și de consumatori are la bază trei elemente esențiale, acestea fiind nutriționale, sanitare și organoleptice. Pentru a răspunde cerințelor consumatorilor, diferențierea calității produselor alimentare a devenit fundamentală, ceea ce a condus la o creștere a concurenței globale pe piețele alimentare și de producție (Grunert, 2005).

Conform FAOSTAT (2015), la nivel global industria avicolă este una dintre cele mai rapide industrii de creștere a animalelor. Carnea de pasăre reprezintă una dintre cele mai importante surse de proteină pentru populația lumii (Frunză și Pop, 2017), producția sa mondială ajungând la 302 milioane de tone în 2013, cu o disponibilitate variată în întreaga lume, în țările dezvoltate media consumului fiind de 130 g/persoană/zi (FAOSTAT, 2018). Atribute precum profilul bogat în nutrienți, producția sa mare pe piață și la un preț de cost rezonabil fac din carnea de pasăre una dintre preferințele consumatorilor. Se estimează că până în 2030 consumul global al cărnii de pasăre va crește cu 2,5%, respectiv cu 3,4% pe an în țările dezvoltate, depășind cu mult consumul altor tipuri de carne (Li și colab., 2018).

În acest sens, există o presiune foarte mare pentru obținerea unor produse care să răspundă criteriilor de calitate ale consumatorilor. O importanță deosebită revine autorităților de reglementare și domeniului cercetării, care pot corela rezultatele obținute cu producția și procesarea din industria avicolă, iar mai apoi din cea alimentară (Prakash și colab., 2017).

Evaluarea calității cărnii poate fi realizată din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic, microbiologic și toxicologic, prin intermediul unor metode standardizate diferite.

Analiza organoleptică a cărnii se realizează utilizând metode senzoriale în vederea aprecierii următorilor indici de calitate: aspect și culoare, miros și gust, frăgezime, suculență, marmorare și perselare, consistență. Culoarea cărnii poate fi evaluată folosind și colorimetrul, prin măsurarea în spațiul CIELAB a unor parametri precum: L* (luminozitatea), a* (indicele de saturație în verde/roșu), b* (indicele de saturație în albastru/galben) și h* (tonalitatea cromatică). Evaluarea texturii cărnii se realizează utilizând texturometrul, principalii parametri de textură evaluați fiind: fermitatea, elasticitatea, coezivitatea și adezivitatea, iar ca parametri secundari gumozitatea și masticabilitatea.

Stabilirea valorii nutriționale a cărnii poate fi realizată prin metode fizico-chimice care presupun determinarea compoziției chimice primare privind: conținutul de substanță uscată, substanță organică (SO), proteină brută (PB), grăsime brută (GB), celuloză brută (Cel), cenușă (Cen), substanțe extractive neazotate (SEN), pH, macroelemente minerale (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu).

Pentru stabilirea unui profil nutrițional cât mai elocvent, după evaluarea compoziției chimice primare a produsului alimentar de origine animală, proba supusă analizei este caracterizată din punctul de vedere al conținutului de micronutrienți: substanţe minerale (cupru, fier, mangan, zinc și altele), vitamine, profilul de aminoacizi (AA) și acizi grași (AG), conținutul de colesterol.

O altă componentă esențială în stabilirea calității nutriționale a unui produs alimentar de origine animală este determinarea stabilității oxidative a acestuia, prin evaluarea parametrilor primari de degradare ai lipidelor: indice de peroxid, diene și triene conjugate, respectiv a parametrilor secundari, reprezentați de valorile p-anisidinei și cele ale substanțelor reactive ale acidului tiobarbituric (TBARS).

Pentru stabilirea conformității probei supuse analizei cu normele sanitare-veterinare în vigoare este necesară o analiză microbiologică bazată pe determinarea mai multor elemente: numărul total de germeni, prezența salmonelelor, bacteriilor coliforme și a Escherichia coli, prezența bacteriilor din genul Proteus, numărul de stafilococi și cel de bacili Cereus. Acești agenţi de contaminare din carne pot afecta produsul finit sau procesul de fabricaţie. Analiza toxicologică a cărnii presupune determinarea germenilor patogeni, organismelor modificate genetic (OMG) și a reziduurilor.

Nutriția animală joacă un rol important în procesul de creștere a păsărilor și, prin urmare, de nutriție depinde într-o mare măsură și calitatea cărnii. Importanța nutriției animale pentru obținerea unor alimente de calitate face necesară identificarea permanentă de soluții inovative care să răspundă cerințelor consumatorilor. În continuare, succesul industriei avicole depinde de factori precum îmbunătățirea performanțelor de producție și caracteristicile carcasei, reducerea depunerii de grăsime la broilerii în creștere și îmbunătățirea calității produselor oferite consumatorilor. Pentru aceasta este nevoie de o nutriție echilibrată în procesul de creștere a păsărilor (Ibrahim și colab., 2018).

Raluca Turcu (CS), Margareta Olteanu (CS I), Arabela Untea (CS I)

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Fraude alimentare. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 1.274.800 lei

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor continuă activitățile de control inițiate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, pentru informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară începând cu data de 21 ianuarie 2019, atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ și urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Astfel, până la această dată au fost verificate 510 unități comerciale în București și în 30 de județe: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Argeș, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Botoșani, Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Brașov, Covasna.

În săptămâna 18-22 februarie 2019 s-au efectuat controale în județele Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Brașov, Covasna și Municipiul București, la 111 unități, după cum urmează: 27 patiserii, 27 laboratoare cofetărie/patiserie, 30 pizzerii, 11 fast–food-uri, 16 restaurante/catering.

Din cele 111 unități verificate în săptămâna 18-22 februarie 2019, un număr de 42 de unități, reprezentând un procent de 38% utilizau în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, produsele fiind prezentate consumatorilor ca având în compoziție brânză proaspătă, telemea de vacă, cașcaval, etc.

În această săptămână echipele mixte de control MADR-ANPC-ANSVSA continuă verificările în municipiul București și județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș, Satu-Mare și Bihor.

În comparație cu săptămâna precedentă, când procentul de neconformități a fost de 45%, în urma celor mai recente verificări, s-a constatat o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate până la procentul de 38 %.

Neregulile majore persistă, în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte, inclusiv în privința informării corecte a consumatorilor, însă inspectorii MADR depun eforturi susținute pentru combaterea și eradicarea acestor fenomene.

De la debutul acțiunilor de control din acest an, pentru neconformitățile constatate de echipele mixte de control s-au aplicat sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare totală de 1.274.800 lei, din care în perioada 18-22 februarie 2019, suma de 237.400 lei și s-au aplicat sancțiuni cu avertisment în 35 cazuri.

Sursa: madr.ro

Acord provizoriu asupra propunerii de Regulament privind Legea Generală a Alimentelor

Un important dosar legislativ preluat și gestionat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), pe perioada deținerii de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene, este propunerea de Regulament privind Legea Generală a Alimentelor.

În data de 11 februarie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei Europene, depusă în aprilie anul trecut, de modificare a Regulamentului privind legislația alimentară generală.

Este o reușită a echipei de experți ai ANSVSA, care a purtat negocieri susținute pe parcursul a trei întâlniri trialog Parlament, Consiliu și Comisie și a opt întâlniri tehnice, care au avut loc începând cu data de 1 ianuarie, când România a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene în domeniile veterinar și siguranța alimentelor.

Propunerea urmărește inițiativa cetățenilor europeni și creșterea transparenței evaluării riscurilor la nivelul UE în lanțul alimentar, consolidarea fiabilității, obiectivității și independenței Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și revizuirea guvernanței acestei instituții, pentru a asigura sustenabilitatea sa pe termen lung. Propunerea răspunde, de asemenea, controlului de sănătate al Legii Generale a Alimentelor, încheiat în ianuarie 2018.

Este o materializare a dezideratului UE de a orienta viitoarele strategii în domeniul siguranței alimentelor către perfectarea modului de soluționare al problematicilor cheie la nivelul spațiului comunitar, cum ar fi: gestionarea situațiilor de criză, utilizarea de instrumente de evaluare a riscului în luarea deciziei și comunicarea riscului.

Se urmărește înființare unei baze de date europene comune a studiilor comandate pentru substanțierea dosarelor de autorizare depuse de companii.

Proiectele de norme care să asigure transparența și independența procedurii UE de evaluare a riscurilor pentru siguranța alimentară au fost convenite provizoriu cu Președinția Română.

Procedural, acest acord urmează să fie confirmat în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți  și apoi înaintat Parlamentului European spre aprobare, iar în final va fi retransmis Consiliului, pentru adoptarea finală.

Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Sursa: ANSVSA

Siguranța și transparența lanțului alimentar

Cetățenii europeni se vor bucura în curând de un acces mai ușor la informații științifice referitoare la chestiunea fundamentală a siguranței alimentare și a sănătății umane.

Președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns astăzi la un acord provizoriu asupra unui nou regulament privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar. Acordul provizoriu nu a fost confirmat încă oficial nici de Consiliu, nici de Parlamentul European.

Pe lângă o mai mare transparență a studiilor științifice pe care se sprijină cererile de autorizare a introducerii pe piață, noile dispoziții vor asigura mai multă securitate juridică pentru sectorul alimentar și o mai mare durabilitate a guvernanței și a capacității științifice a EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

„Cetățenii europeni merită să beneficieze de norme fiabile și transparente în materie de siguranță alimentară. Ei trebuie să dispună de informații complete și clare atunci când evaluează riscurile potențiale ale produselor alimentare. Prin acordul la care am ajuns astăzi consolidăm și mai mult încrederea dintre consumatori, industria agroalimentară și instituții.”

- Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și președinte al Consiliului

În acordul provizoriu se prevede că:

  • datele și informațiile justificative legate de o cerere de autorizare vor fi făcute publice de către EFSA după evaluarea valabilității cererii, cu excepția cazului în care solicitantul dovedește că în acest fel interesele sale ar putea fi prejudiciate în mod semnificativ, cerând ca EFSA să trateze în mod confidențial datele și informațiile în chestiune
  • solicitantul va putea introduce o cerere de confirmare dacă nu este de acord cu evaluarea realizată de EFSA în privința confidențialității. În acest caz, informațiile nu pot fi făcute publice până când nu se ajunge la o decizie finală
  • Comisia va putea solicita EFSA să își comande propriile studii de verificare în cazuri excepționale, controversate și deosebit de importante pentru societate
  • statele membre vor avea un rol mai activ în sprijinirea EFSA pentru a atrage mai mulți oameni de știință de valoare care să participe la grupurile științifice
  • comunicarea riscurilor între toți actorii implicați – Comisia, EFSA, statele membre și părțile interesate din sectorul public – va fi îmbunătățită în vederea asigurării unui grad mai ridicat de coerență, transparență și continuitate a fluxului de informații de-a lungul întregului proces de evaluare a riscurilor

Etapele următoare

Dacă acest acord va fi confirmat de ambasadorii la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper), regulamentul va fi apoi înaintat Parlamentului European spre aprobare, urmând să fie retransmis Consiliului pentru adoptarea finală.

Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar majoritatea se vor aplica după 18 luni de la data respectivă.

Context

În 2002, așa-numitul Regulament privind legislația alimentară generală a introdus în legislația alimentară a UE principiul analizei riscurilor și a instituit EFSA ca organism separat însărcinat cu evaluarea riscurilor din lanțul alimentar, în timp ce instituțiile europene au rămas responsabile de gestionarea riscurilor.

Ca urmare a controverselor și îngrijorărilor publice legate de glifosat, de organismele modificate genetic și de perturbatorii endocrini, Comisia a propus, în aprilie 2018, revizuirea legislației alimentare generale și modificarea a opt acte legislative referitoare la sectoare specifice ale lanțului alimentar: OMG-urile, aditivii furajeri, aromele de fum, materialele destinate să vină în contact cu alimentele, aditivii alimentari, enzimele și aromele alimentare, produsele de protecție a plantelor și alimentele noi.

Sursa: madr.ro

Fermierii, la un pas de egalitate cu marile lanțuri de distribuție

În ultimele zile ale lunii octombrie, Parlamentul European a aprobat mandatul său de negociere pentru o nouă reglementare a UE care să elimine practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Undă verde...

Echipa de negociere a Parlamentului a primit undă verde pentru a începe negocierile cu președinția austriacă a Consiliului cu privire la formularea finală a noii directive. Aceasta ar trebui să protejeze fermierii și producătorii din domeniul agricol și zootehnic împotriva practicilor comerciale neloiale ale cumpărătorilor. Lista neagră a practicilor comerciale neloiale (UTP) include:

– plățile efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile și mai târziu de 60 de zile pentru produsele neperisabile, începând cu ultima zi a lunii în care a fost primită factura sau cu ziua de livrare convenită;

– anularea unilaterală a unei comenzi de produse perisabile cu o perioadă mai scurtă de 60 de zile de la data convenită a livrării.

Nu abuzurilor

De asemenea, deputații europeni au convenit și asupra faptului că alte practici ar trebui să fie în afara legii. Spre exemplu, atunci când un cumpărător refuză să semneze un contract scris cu furnizorul, acesta din urmă are dreptul să îl solicite sau să i se furnizeze condiții de furnizare suficient de detaliate.

Pe de altă parte, este strict interzis ca un cumpărător să împărtășească sau să abuzeze de informații confidențiale referitoare la contractul de furnizare.

Vânzările sub prețul de achiziție sunt interzise, cu excepția cazului în care asupra acestei situații s-a convenit în prealabil.

Termenii unui contract de furnizare nu trebuie să provină niciodată din dependența economică a furnizorului de cumpărător, spun eurodeputații. De asemenea, ei insistă că, dacă nu s-a convenit în prealabil, cumpărătorul nu ar trebui să vândă produse sub prețul de achiziție și apoi să ceară furnizorului să acopere diferența.

„Acum sau niciodată“

Pentru a ușura aplicarea reglementării, deputații europeni au hotărât ca producătorii să poată depune plângeri acolo unde sunt stabiliți, chiar dacă UTP s-au produs în altă parte a UE. Autoritățile naționale de aplicare a legii vor proceda la soluționarea plângerilor și, în urma unei investigații, vor impune sancțiuni.

Paolo De Castro, raportor și șef al echipei de negociere a Parlamentului European, a declarat: „A fost o situație de genul acum sau niciodată. M-am bucurat că, în ciuda presiunii venite în ultimele săptămâni de la lobby-ul supermarketurilor, care doreau să ucidă aceste prevederi, Parlamentul ne-a dat undă verde pentru a finaliza lucrările privind noile reguli pentru a elimina practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, de care fermierii noștri au nevoie atât de disperată.“

„Acum trebuie să începem discuțiile trialogului imediat și să le finalizăm până la Crăciun. Aceasta este singura noastră fereastră de oportunitate de a face acest lucru înainte de alegerile pentru PE și, trebuie să o spunem deschis, este o mare provocare“, a mai adăugat De Castro.

Alexandru GRIGORIEV

Controale în unitățile de alimentație publică pentru prevenirea răspândirii virusului Pestei Porcine Africane

În perioada 1 - 31 august 2018 au fost organizate controale tematice pentru prevenirea propagării pestei porcine africane (PPA), privind verificarea modului de respectare a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, marcarea, certificarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a cărnii tocate, a cărnii preparate și a produselor obținute din carne de porc sau care conțin carne de porc.

Au fost verificați operatorii din sectorul alimentar care comercializează produse alimentare de origine animală în cadrul unităţilor de vânzare cu amănuntul, situate în zonele de agrement și în localităţile de interes turistic.

Inspectorii ANVSA au verificat 5.046 de unităţi, dintre care:   

  • 1.934 de unități de alimentație publică (restaurante, unități tip fast –food);
  • 697 de unități de tip carmangerie/măcelărie;
  • 131 de cantine
  • 112 unităţi de tip catering
  • 286 de rulote
  • 149 de pensiuni turistice
  • 1.737 de magazine alimentare

Pentru abaterile de la legislaţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, au fost aplicate 358 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 458.160 de lei.

De asemenea, au fost emise 6 Ordonanţe de suspendare a activităţii şi 7 Ordonanţe de interzicere a desfășurării activității unor unități din sectorul alimentar.

Totodată, inspectorii veterinari au dispus măsuri de reținere oficială  și expediere către unități de neutralizare pentru 2.678 de kg de carne de porc a cărei trasabilitate nu a putut fi stabilită.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

ANSVSA: Amenzi în valoare de 19200 de lei, în perioada 20-26 august, în zona litoralului

Seria controalelor în unităţile amplasate în cele 7 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – a continuat şi în săptămâna 20.08.2018 – 26.08.2018.

Astfel, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018, au verificat 177 de unități, respectiv 70 de restaurante, 4 pizzerii, 7 cantine, 21 de unităţi tip fast – food, 5 braserii, 15 unităţi tip bufet, 9 baruri, 3 snack – baruri, 2 cafe – baruri, 24 de magazine alimentare, 9 laboratoare de cofetărie/patiserie,  1 rulotă, 2 tonete de înghețată, 2 supermarket – uri și 2 unități de produse congelate.

În urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:

  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
  • condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
  • depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, 3 restaurante, 4 unități tip fast-food, 3 baruri și 1 laborator cofetărie/patiserie au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare de 19.200 de lei.

De asemenea A.N.S.V.S.A., prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor.

Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

D.S.V.S.A. Constanţa pune la dispoziţia turiştilor, pe site-ul instituţiei, un modul dedicat Comandamentului Sezon Estival 2018 (http://constanta.dsvsa.ro/comunicare/comandament-sezon-estival/), unde se pot găsi recomandări şi informaţii utile.

Unităţile aflate pe litoral sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018.

Au fost reluate controalele sanitare veterinare în scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare

În scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare, inspectorii D.S.V.S.A Bucureşti au reluat controalele sanitare veterinare în incinta Halelor Centrale Obor, Aleea Câmpul Moşilor nr. 3-5, Sector 2, controalele având ca obiectiv, verificarea modului în care sunt respectate condiţiile de igienă generale şi specifice în unităţile care comercializează cu amănuntul produse alimentare de origine animală şi nonanimală.

Astfel, în dimineaţa zilei de 25.05.2018, au fost efectuate un număr de 16 controale specifice, fiind aplicate 13 sancţiuni contravenţionale, conform prevederilor H.G. nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare totală de 32.200 lei şi 2 avertismente, conform prevederilor O.G. nr. 2/2001 cu modificări şi completări ulterioare.

Urmare controlului documentar şi expertizării sanitare veterinare a produselor alimentare, a fost retrasă/confiscată de la comercializare cantitatea de 788,19 Kg produse de origine animală (SNCU) şi dirijată spre neutralizare.

Pentru deficienţele constatate s-a dispus suspendarea temporară a activităţii pentru 7 operatori economici, fiind emise în acest sens Ordonanţe de suspendare temporară a activităţii (OSA).

Principalele neconformităţi constatate urmare controalelor efectuate de către inspectorii D.S.V.S.A Bucureşti au fost: comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate/neautorizate/neînregistrate sanitar veterinar, nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea igienică a spaţiilor de producere, depozitare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite, nerespectarea normelor privind etichetarea produselor alimentare, comercializarea necorespunzătoare a cărnii de pasăre, nedemonstrarea trasabilităţii acesteia.

Tototodată, având în vedere un grad de uzură avansat şi o stare de igienă şi de întreţinere necorespunzătoare, a fost dispusă masura indisponbilizării a unui număr de 12 mijloace/cărucioare utilizate la recepţia şi transportul produselor alimentare.

DSVSA Bucureşti va monitoriza asigurarea unui nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii publice, precum şi a siguranţei produselor alimentare pe toată perioada minivacanţelor de Rusalii (24.05.2018-28.05.2018) şi de 1 Iunie (01- 03.06.2018).

Sursa: D.S.V.S.A Bucureşti

Recomandări privind aprovizionarea și consumul de alimente specifice Sărbătorilor de Paşte

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

  • Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

  • Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
  • Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
  • Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
  • Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
  • Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 0 C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
  • Producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
  • fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
  • carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
  • Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
  • Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

  • Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Recomandări pentru perioada Postului premargător Sărbătorilor de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea  de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii: 

  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • contaminanţi chimici - care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peştele în stare vie - se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

  • Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

  • Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
  • Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

  • denumirea şi adresa producătorului;
  • denumirea ţării de origine;
  • data fabricării (ziua, luna, anul)
  • termenul de valabilitate
  • cantitatea netă a produsului;
  • condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius,  iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

Dr. Penţea Ioan  -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu