Noul Cod Fiscal intră în vigoare vineri şi cuprinde o serie de modificări în domeniul tuturor impozitelor şi taxelor majore - impozit pe venit, impozit pe profit, accize, TVA, CAS, precum şi revizuirea semnificativă a sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole.
***
Microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit de 3% pe venituri
Limita veniturilor pentru care o firmă intră în sistemul microîntreprinderilor coboară la 65.000 euro, iar pentru anul 2013 sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu 1 februarie 2013, şi persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile prevăzute de acest sistem de impunere.
Persoanele juridice care au realizat venituri între 65.001 euro şi 100.000 euro şi care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la modificările aduse prin proiectul de ordonanţă păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013.
În acelaşi timp, persoanele juridice nou-înfiinţate sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal.
Potrivit reglementărilor în vigoare, o companie este încadrată în categoria microîntreprinderilor dacă are cel mult nouă salariaţi şi a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro.
***
Accizele la bere cresc cu 10%; preţurile s-ar putea majora cu 2%
Accizele la bere vor creşte cu 10%, începând de vineri iar studiul de impact al Ministerului Finanţelor Publice /MFP/ estimează o creştere a preţurilor cu 2%. Accizele la bere nu au mai fost majorate de cinci ani, această măsură urmând să aducă suplimentar la buget 80 de milioane de lei.
Reprezentanţii Asociaţiei Berarii României /ABR/ susţin că majorarea cu 10% a accizei pentru bere nu îşi va atinge scopul, iar impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat.
Din datele oficiale reiese faptul că, în anul 2011, colectările la bugetul de stat doar din acciza la bere au înregistrat o valoare de 59,27% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în acest timp, media europeană fiind de 31,26%.
De asemenea, încasările de acciză la categoria bere, în 2012, au fost de 620 milioane lei, faţă de cele 580 milioane lei din 2011.
Producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44% din totalul producţiei de bere de 383 milioane hectolitri, importurile situându-se la doar 1,5% din total.
În prezent, la nivel naţional, funcţionează 20 de fabrici de bere, iar în sectorul de profil generează direct sau indirect 76.000 locuri de muncă, în timp ce 98,4% din berea consumată în România este provenită din producţia internă.
Potrivit Codului Fiscal modificat, nivelul accizelor pentru bere creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. De asemenea, aceste cote de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, trebuie corelate cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs.
România practică nivelul minim de accize impus la nivelul Uniunii Europene, respectiv 0,748 euro/hl/grad Plato.
***
Contractele de consultanţă cu firme înregistrate în paradisuri fiscale, impozitate cu 50%
De asemenea, Codul Fiscal modificat prevede impozitarea cu 50%, de la 1 februarie, a contractelor de consultanţă şi prestări servicii cu firme înregistrate în paradisuri fiscale şi state cu care România nu are acorduri de evitare a dublei impuneri.
Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ susţine că măsura are ca scop să limiteze 'mutarea' profiturilor firmelor din România către alte state, prin intermediul preţurilor de transfer, pentru evitarea impozitării şi nu din raţiuni economice.
***
Veniturile din silvicultură şi piscicultură, impozitate cu 16%
Noul Cod Fiscal vizează şi includerea în sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, impozitul urmând a avea o cotă de 16%.
Modificările vizează revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole prin extinderea sferei veniturilor impozabile prin includerea celor din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală precum şi a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, precum şi determinarea venitului anual pentru veniturile din activităţi agricole numai pe baza normelor anuale de venit şi eliminarea modalităţii de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.
De asemenea, noul Cod are în vedere determinarea venitului net anual în sistem real, pentru veniturile din silvicultură şi piscicultură potrivit regulilor de impunere proprii veniturilor din activităţi independente şi stabilirea nivelului normelor de venit pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal.
Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
***
Deducerea la calculul profitului impozabil, majorată la 50% din cheltuielile eligibile pentru cercetare-dezvoltare
O altă prevedere se referă la majorarea deducerii suplimentare la calculul profitului impozabil pentru activităţi de cercetare-dezvoltare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile.
Stimulentele fiscale se vor acorda pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, în folos propriu, efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care aparţin Spaţiului Economic European.
În prezent, contribuabilii cu activităţi de cercetare-dezvoltare beneficiază de deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20%, aplicată asupra cheltuielilor eligibile efectuate pentru aceste activităţi.
***
De la 1 februarie se va plăti CAS pentru indemnizaţiile de delegare/detaşare care depăşesc plafonul legal
Indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, care depăşesc nivelul multiplicat de 2,5 ori stabilit de lege pentru personalul din instituţiile publice vor fi incluse, de la 1 februarie, în baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale /CAS/ pentru partea care depăşeste acel plafon, potrivit celor mai recente modificări ale Codului Fiscal.
Anterior, Codul Fiscal prevedea că nu se cuprind în baza de calcul pentru CAS sumele reprezentând indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice, precum şi partea care depăşeşte această limită în cazul angajatorilor persoane juridice şi fizice plătitoare de impozit pe profit şi, respectiv, impozit pe venit.
Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ va elimina dubla impunere a diferenţelor de diurnă plătite de companiile private angajaţilor, situaţie creată de aceste modificări ale Codului Fiscal.
Aflat la o conferinţă pe teme fiscale, pe 30 ianuarie, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ Dan Manolescu a confirmat această situaţie şi a anunţat că MFP o va rezolva în perioada următoare.
Cheltuielile cu diurnele nu sunt deductibile fiscal, ceea ce poate crea situaţia ca diferenţele de diurnă să fie taxate şi la angajator, la impozitul pe profit.
Tot începând cu 1 februarie 2013, pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună.
Ţinând cont că durata de amortizare poate fi de 4-6 ani, deducerea cheltuielilor cu amortizarea autoturismelor este limitată la 20.000 de euro.
Sursa: AGERPRES
