Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Conferinţa naţională AMSEM. UE vrea să interzică utilizarea neonicotinoidelor

Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România (AMSEM), membră a Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), a semnalat recent, în cadrul Conferinţei Naţionale cu tema Problematica actuală în domeniul seminţelor la nivel european şi naţional, că Uniunea Europeană (UE) intenţionează să interzică utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, pentru că ar prezenta risc pentru mediu şi sănătate. Din rândul acestora fac parte cunoscutele substanţe active tiamethoxam, clotianidin şi imidacloprid, care se află la baza mai multor insecticide.

Pretextul acestui demers a pornit din Franţa, unde se spune că aproximativ jumătate din albinele existente au murit din cauza tratamentelor aplicate în special la seminţe. Interesant este că acest aspect nu a fost semnalat în niciun alt stat membru al UE şi nici în lume.

Conferinţa a fost organizată în cadrul Adunării generale a AMSEM, desfăşurată în luna februarie la Bucureşti. Pe lângă chestiunile legate de activitatea asociaţiei, invitaţi de seamă au vorbit despre legislaţia europeană a industriei de seminţe, proprietatea intelectuală asupra soiurilor, tratamentele acestora, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi altele.

Reuniunea anuală a membrilor

În prima parte a evenimentului a avut loc Reuniunea anuală a mem­brilor AMSEM. Cu această ocazie, Gheorghe Nedelcu (ITC Seeds) a fost reales, pentru al doilea mandat de trei ani, preşedinte al asociaţiei.

Conform noii organigrame, din Comitetul executiv mai fac parte Gheorghe Hedeşan – secretar general, Mihai Berca, Lucian Adam, George Aldescu şi Ioan Moraru – vicepreşedinţi (şefi de departamente).

„Misiunea AMSEM constă în a lucra pentru reglementarea corectă şi proporţională a industriei de seminţe, pentru protecţia eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală referitoare la plante şi seminţe, precum şi pentru libertatea de alegere a clienţilor – fermieri, producători, industrie, consumatori – de la furnizorii de seminţe, ca urmare a unor diverse tehnologii inovatoare şi metode de producţie“, a afirmat Nedelcu.

Domnia sa a prezentat Codul general de conduită al AMSEM şi Ghidul european antitrust al ESA.

Totodată, a fost anunţată înfiinţarea Departamentului Proprietate Intelectuală şi Ameliorare, al cărui preşedinte este prof. univ. Mihai Berca, ales de membri.

În continuare, au fost prezentate Raportul privind activitatea pe 2012 şi Planificarea activităţii pentru 2013.

„În 2011 şi 2012 s-au pus bazele unor modificări majore ale reglementărilor care guvernează sectorul, care se creionează la nivelul Uniunii Europene şi, ca atare, şi în România. Acest proces va continua şi se va finaliza treptat, probabil în acest an, în primă etapă la nivel european şi apoi transpunerea va fi la nivel naţional. Aceasta presupune mobilizarea operatorilor economici din sectorul semincer, precum şi a partenerilor noştri din toată Europa, pentru a ne apăra interesele“ – a spus Hedeşan.

Din cele prezentate s-a reţinut că asociaţia îşi asigură singură finanţarea, iar în urma rezultatelor obţinute AMSEM se află în plină dezvoltare, urmând să atragă noi membri şi să deschidă filiale suplimentare în ţară.

Calitatea tratamentelor la sămânţă, o prioritate la nivel european

În partea a doua, dedicată colaboratorilor, au fost făcute mai multe prezentări şi au avut loc discuţii aprinse pe seama interzicerii neonicotinoidelor.

Garlich von Essen, secretarul general ESA, s-a referit la activitatea acestei asociaţii, situaţia actuală europeană, stadiul noii legislaţii a înregistrării soiurilor, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi priorităţile pentru anul 2013.

Printre acestea, domnia sa a enumerat promovarea unui nou cadru de reglementare pentru seminţe şi, nu în ultimul rând, faptul că ESA consideră protecţia proprietăţii intelectuale un element-cheie pentru a stimula inovarea şi a asigura recuperarea investiţiei.

O altă prioritate importantă şi de mare actualitate se referă la implementarea Proiectului ESTA (Asigurarea Calităţii Tratamentului Seminţelor la nivel european). Este vorba despre tratamentul cu neonicotinoizi şi reducerea impactului acestora asupra albinelor. Proiectul a apărut ca urmare a Directivei 2010/21EC. Acest act normativ obligă ca tratamentul seminţelor cu insecticide să fie realizat numai în unităţi certificate şi cu personal calificat.

Tot despre ESTA a vorbit şi James Wallace (ESA, Marea Britanie). În opinia sa, folosirea unor cantităţi reduse de substanţă activă duce atât la reducerea costurilor per unitate de producţie, cât şi la diminuarea aproape totală a riscului asupra mediului şi sănătăţii.

Andrei Măruţescu (AIPROM), în expunerea sa intitulată Situaţia actuală a folosirii neonicotinoidelor, impactul interzicerii acestora la nivel european şi în România, a menţionat că tratamentul industrial al seminţelor exclude prezenţa prafului rezidual, pentru că seminţele sunt îmbrăcate în polimer. Deci nu se poate vorbi de toxicitate asupra mediului şi albinelor.

Proprietatea intelectuală, nerespectată

Un capitol aparte al Conferinţei AMSEM s-a referit la proprietatea intelectuală asupra soiurilor, la exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate şi la crearea sistemului de colectare a redevenţelor. Chiar dacă în România există legislaţie, participanţii au afirmat că se practică pirateria, deci concurenţa neloială.

Mihaela Ciora (ISTIS) a vorbit despre Legislaţia protecţiei soiurilor: organizarea protecţiei la ISTIS.

Domnia sa a precizat că, la ora actuală, în România există Legea nr. 255/1998, modificată în 2007, şi Regulamentul de aplicare. Pe baza acestor acte legislative, fermierii sunt obligaţi să plătească redevenţe pentru folosirea seminţei certificate, provenite din soiurile protejate prin brevete de soiuri.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Miniştrii UE vor dezbate sistemul plăţilor directe pentru agricultori în noua PAC

Miniştrii agriculturii din ţările Uniunii Europene dezbat luni la Bruxelles schema de plată fundamentală în ceea ce priveşte ajutoarele directe pentru agricultorii europeni în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), transmite EFE.

Un număr de ţări membre solicită mai multă flexibilitate în acordarea plăţilor directe, având în vedere că până acum se ţinea cont de referinţele istorice.

Un alt punct de discuţie îl constituie modul de determinare a suprafeţelor eligibile pentru primirea de ajutoare directe de la bugetul UE, astfel încât să existe norme clare pentru a se stabili ce teren se cultivă şi a se împiedica o 'distorsionare' a ajutoarelor.

Odată finalizat bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, rămâne de văzut cum se vor repartiza fondurile dedicate capitolului agricol.

Noua PAC trebuie să intre în vigoare în ianuarie 2014, însă având în vedere întârzierea în finalizarea bugetului comunitar multianual este posibil ca aplicarea noilor norme agricole să se amâne cu un an.

'Important este că ajutoarele vor sosi la agricultori la timp', cu noile sau cu vechile reguli, au semnalat sursele, potrivit cărora 'sunt pregătite ambele scenarii şi banii sunt disponibili'.

Miniştrii europeni ai agriculturii vor face luni şi un bilanţ al crizei declanşate de descoperirea în mai multe ţări europene a unor semipreparate conţinând carne de cal etichetată fraudulos drept carne de vită.

La nivel european s-a aprobat deja efectuarea unor teste ADN asupra mai multor produse pentru a se determina amploarea acestei fraude economice şi eventualele repercusiuni asupra sănătăţii consumatorilor europeni.

Sursa AGERPRES

UE adoptă o măsură antidumping asupra mandarinelor chineze în conservă

Importurile europene de mandarine la conservă provenind din China sunt supuse începând de vineri unei taxe speciale destinate protejării producătorilor din cadrul Uniunii Europene care se confruntă cu costuri de producţie mai ridicate decât cele ale omologilor lor chinezi, scrie France Presse.

Marţi, Consiliului Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat o măsură antidumping ce vizează importurile anumitor citrice pregătite sau conservate importate din China, precum mandarinele sau clementinele. Taxa are o valoare cuprinsă între 361,4 şi 531,2 de euro pe tona netă de produs. Reglementarea a intrat în vigoare vineri, până la 31 decembrie.

Principalul reprezentant al filierei agricole europene, Copa-Cogeca, a salutat măsura, exprimându-şi însă regretul că aceasta nu este aplicată de o manieră retroactivă 'de la începutul sezonului de mandarine în conservă, mai exact din noiembrie-decembrie 2012'.

Importurile chineze 'nu sunt obligate să respecte regulile şi obligaţiile costisitoare, dar şi normele în materie de securitate a alimentelor aplicate în UE, ceea ce conduce la diferenţe importante în termeni de costuri de producţie şi de mână de lucru', a reamintit secretarul-general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen.

Iar 'noi ne aflăm deja la finalul lui februarie şi această reglementare a fost aprobată relativ târziu în timpul sezonului. Dacă măsurile nu sunt introduse cu efect retroactiv pentru debutul sezonului comercial 2012-2013, reglementarea va avea un efect mult mai puţin important', a explicat el.

Sursa AGERPRES

Constantin, nemulţumit de bugetul propus de UE pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că propunerile lui Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, privind bugetul de care va beneficia România în perioada 2014-2020 nu ne avantajează deloc. El afirmă că ţara noastră ar putea pierde o sumă considerabilă din fondurile alocate pentru programele de dezvoltare rurală, dar şi pentru plăţile directe. Cei mai afectaţi de aceste decizii vor fi agricultorii români, care mai au încă mult de aşteptat până să primească subvenţii la nivelul celor din Vest. Dacă le vor primi vreodată.

România ar putea pierde între 1,2-1,5 miliarde de euro din banii alocaţi celor doi piloni (Pilon I – plăţi directe şi Pilon II – dezvoltare rurală) dacă se menţin propunerile actuale pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2014-2020, ceea ce „ne dezavantajează clar“, susţine ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Uleiul de măsline italian din UE este de fapt un amestec cu cel grecesc, la un preţ mai mare

Exportatorii greci de ulei de măsline înregistrează pierderi semnificative din cauza tehnologiei învechite şi a marketingului depăşit, pierzând pe piaţa europeană în faţa italienilor, relatează într-o analiză Deutsche Welle.

Pe piaţa germană a uleiului, monopolul îl deţine Italia, cu 70% din vânzări, însă în realitate există mai mult ulei grecesc, doar că el este combinat cu ulei italian şi vândut ca marcă proprie de italieni. Fermierii eleni suportă costuri mult mai ridicate de producţie şi de transport decât producătorii din Italia şi nu dispun de reţele de distribuţie stabile.

Astfel, în pofida calităţii ridicate a produsului lor, grecii sunt nevoiţi să vândă uleiul vrac, la un preţ de chilipir, de numai 1,70 euro pe litru.

De cele mai multe ori, uleiul de măsline grecesc este cumpărat de afacerişti italieni, care îl combină cu ulei autohton şi vând produsul finit ca marcă proprie în ţările UE, la un preţ de cinci ori mai mare (9 euro pe litru).

Grecii înşişi trebuie să schimbe această situaţie, să înceteze să mai trăiască pe baza subvenţiilor de la stat şi a celor de la Uniunea Europeană. ''Ei trebuie să înceapă din nou să-şi cultive pământul'', îşi îndeamnă concetăţenii proprietarul unei unităţi de îmbuteliere a uleiului de măsline din Lesbos, Konstantinos Protulis.

Într-o declaraţie pentru DW, el spune că a semnat deja contracte cu sute de fermieri locali, care s-au angajat să participe la seminarii şi conferinţe de dezvoltare profesională, să aplice anumite metode de producţie şi să respecte standardele de calitate convenite, în special, să nu utilizeze pesticide. Toate acestea vor face ca uleiul de măsline din Lesbos să fie de o calitate mai bună şi, prin urmare, se vor deschide şi noi posibilităţi de marketing, consideră el.

Situaţia actuală nu mai poate fi tolerată, susţine la rândul său managerul german Johannes Eisenbach, care coordonează activitatea a aproximativ 1.000 de ferme mici şi mijlocii din Grecia şi Cipru care practică agricultura ecologică. Potrivit acestuia, în Grecia se produce un ulei de măsline de o calitate foarte înaltă, astfel încât este demn de o soartă mai bună decât să fie adăugat în proporţie de 20% în uleiul de măsline italian.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS