update 2 Feb 2023

UCPR: Producătorii de ouă din România în prag de faliment

Adunarea Generală a Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, a analizat piaţa ouălor de consum din România şi comunică următoarele:

  • gradul de autosuficienţă pentru ouăle de consum în piaţa internă este de 105,2%;
  • preţul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie – iunie 2016, în România, a fost 85,50 Euro/100 (0,24 lei/ou);
  • preţul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie – iunie 2016, în UE 28, a fost 113,66 Euro/100 (0,32 lei/ou);
  • principalul exportator de ouă către România este Polonia (82% din total importuri), iar preţul oului la poarta fermei în Polonia în perioada ianuarie – iunie 2016 a fost de 124,14 Euro/100 kg (0,35 lei/ou);
  • preţul mediu de import ouă din Polonia, conform INS, în perioada ianuarie – iunie 2016 a fost de 99,68 Euro/100 kg (0,28 lei/ou). Ofertele de ouă din Polonia din perioada primăvară – vară au ajuns chiar la 56 Euro/100kg (0,15 lei/ou);

Preţul la poarta fermei nu include costurile cu sortarea, ambalarea şi transportul.

Preţul în săptămâna 39 (19 – 25 septembrie), la poarta fermei în România este de 97,10 Euro/100 kg (0,27 lei/ou), în UE 28 este de 110,32 Euro/100 kg (0,31 lei/ou), iar în Polonia este de 132,53 Euro/100 kg (0,37 lei/ou). Ofertele din această perioadă sunt de 71,0 Euro/100 kg (0,20 lei/ou).

Deşi preţul la poarta fermei în România este printre cele mai mici din UE, mult sub media UE, iar preţul mediu la poarta fermei în Polonia este cel mai mare din UE, mult peste media UE, totuşi preţul mediu al ouălor care se comercializează din Polonia pe piaţa României este de 80% din preţul mediu intern din Polonia. Unele oferte ajung chiar la 50% din preţul mediu intern la poarta fermei în Polonia.

Fermierii din România protestează ferm faţă de concurenţa neloială cu ouă din Polonia şi solicită autorităţilor abilitate din România să notifice Polonia şi Comisia Europeană, întrucât acest fenomen duce la falimentul fermelor din România. Deşi România produce ouă peste necesarul de consum intern, consumatorilor li se oferă pe piaţă ouă cu prospeţime îndoielnică, aduse din import, în schimbul ouălor proaspete din producţie internă.

Totodată Adunarea Generală a UCPR, informează consumatorii că în conformitate cu legislaţia UE, privind trasabilitatea ouălor, toţi fermierii din UE au obligaţia să marcheze pe coaja oului, în ferma de origine, a unui cod alfa numeric. Acest cod este format din: prima cifră reprezintă sistemul de creştere, următoarele două litere, ţara de origine (RO), următoarele două litere judeţul, iar ultimele trei cifre codul fermei.

Exemplu de cod pentru România: 3RO - TL – 100 (cifra 3 se poate înlocui cu 0, 1 sau 2 în funcţie de sistemul de creştere)

0 – producţie ecologică;

1 – sistem extensiv, oul provine de la găini crescute în aer liber, dar hrana lor nu este neapărat ecologică;

2 – la sol, ouăle provin de la găini crescute în ferme, dar în hale, la sol, hrănite cu furaje clasice;

3 – în baterii, ouăle provin de la găini crescute în baterii - cuşti, îmbunătăţite (modernizate) conform normelor europene.

În plus faţă de codul alfa numeric, fermierii din România au decis să marcheze voluntar, o dată cu marcarea acestui cod şi ddm (data durabilităţii minime), astfel România este singura ţară din Europa care marchează ddm-ul pe coaja oului.

UCPR atenţionează consumatorii că, obligatoriu codul alfa numeric şi ddm-ul trebuie să fie scrise cu cerneală de aceeaşi culoare sau nuanţă a aceleiaşi culori, asta însemnând că au fost marcate în acelaşi moment.

În situaţia în care în comerţ se găsesc ouă cu cele două marcaje (codul alfa numeric şi ddm-ul) scrise cu cerneală de culoare sau nuanţă diferite, asta însemnează că prospeţimea ouălor este suspectă, întrucât marcajul ddm-ului este făcut în România în funcţie de interese.

UCPR: Producătorii români de carne de pasăre şi ouă respectă standardele europene pentru siguranţa alimentară

În scopul corectei informări a opiniei publice, venim în întâmpinarea consumatorilor români cu date privind siguranţa consumului de carne de pasăre şi ouă. Acestea vizează producătorii din România care lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice în conformitate cu legislaţia europeană, oferind produse de calitate superioară şi sigure pentru o alimentaţie sănătoasă.

Creşterea păsărilor în fermele autorizate sanitar veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sanitară veterinară a păsărilor şi a reziduurilor din produsele avicole se face permanent prin programe de autocontrol şi control oficial în baza legislaţiei specifice.

Directiva 96/22, transpusă în legislaţia noastră prin Ordinul 199/2006 interzice comercializarea şi utilizarea hormonilor în creşterea pasărilor, astfel niciun crescător de păsări din România nu încalcă aceasta lege.

Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanţelor farmacologic active şi a altor reziduuri se face în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/2007. Facem precizarea că antibioticele sunt permise în creşterea pasărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de aşteptare înainte de sacrificarea păsărilor. Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creşterea pasărilor, ci ocazional, ca formă de tratament.

Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcţie de numărul de păsări din ţară. Tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduurri. 

In baza datelor menţionate mai sus, vă aducem la cunoştinţă faptul că produsele comercializate din lanţul de producţie avicola sunt sănătoase şi sigure pentru consumul uman.

Sursa UCPR