cemrom iulie 2018
update 17 Aug 2018

Primele rezultate ale controalelor ANSVSA specifice Sărbătorilor de Paște

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

Din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, rezultă că au fost realizate, în intervalul 14 – 29 martie, un număr 6.174 de controale, în: unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agro-alimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare ale produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm:

  • depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă, sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar;
  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor;
  • lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor;
  • transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar;
  • personal fără echipament de protecţie.

O parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

Până la această dată, au fost sacrificaţi 135.579 de miei, atât în cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. - 0800 826 787 -  care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Recomandări privind aprovizionarea și consumul de alimente specifice Sărbătorilor de Paşte

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

  • Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

  • Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
  • Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
  • Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
  • Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
  • Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 0 C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
  • Producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
  • fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
  • carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
  • Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
  • Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

  • Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Recomandări pentru perioada Postului premargător Sărbătorilor de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea  de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii: 

  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • contaminanţi chimici - care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peştele în stare vie - se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

  • Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

  • Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
  • Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

  • denumirea şi adresa producătorului;
  • denumirea ţării de origine;
  • data fabricării (ziua, luna, anul)
  • termenul de valabilitate
  • cantitatea netă a produsului;
  • condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius,  iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

Dr. Penţea Ioan  -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Sărbătorile Pascale în cea mai mare comunitate de polonezi din România

Pentru etnicii polonezi din România tradiţiile şi mai ales sărbătorile sunt deosebit de importante, tradiţiile fiind transmise de la o generaţie la alta de secole. La Soloneţu Nou, un sat sucevean din comuna Cacica, cu o populaţie formată din peste 90% etnici polonezi, perioada de la Duminica Floriilor până la Paşte este una specială, în care toată familia se pregăteşte pentru a participa la cea mai mare sărbătoare creştină, Învierea Domnului.

Duminica Floriilor este prima zi din Săptămâna Sfântă în Biserica Catolică, polonezii începând pregătirile pentru a întâmpina marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului. După această zi, fiecare familie merge în cimitirul satului pentru a îngriji mormintele celor trecuţi la cele veşnice şi a face curăţenie în casă şi gospodărie. În Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, zi stabilită de credincioşii romano-catolici pentru a fi alături de Iisus pe drumul Calvarului, polonezii din Soloneţu Nou participă la Calea Crucii, mergând prin sat, de la Biserica romano-catolică „Coborârea Duhului Sfânt“, construită în perioada 1937-1940 de către credincioşii polonezi, până la cimitirul vechi, acolo unde sunt înmormântaţi primii catolici polonezi care s-au stabilit în comunitate, pentru a le aprinde o lumânare.

Drumul Crucii, refăcut la Soloneţ

După prânz credincioşii se adună la biserica romano-catolică, unde se roagă în mod solemn, fără acompaniament, fără orgă, pentru a arăta tristeţea momentelor trăite de Hristos până la Înviere, după care pornesc pe Calea Crucii. Din biserică iese mai întâi grupul de copii şi tineri, care poartă pe braţe Crucea cu Iisus răstignit şi lumânări aprinse, urmat de preot şi mulţimea de credincioşi. Procesiunea durează aproximativ două ore şi se fac 14 opriri, în faţa unor mici capele, a unor Sfinte Cruci, care au fost construite de-a lungul anilor de polonezi. La procesiune participă aproape tot satul şi oamenii aprind o lumânare la mormântul primilor locuitori din acest loc. Drumul Crucii este un obicei pe care romano-catolicii, urmând exemplul Fecioarei Maria care a parcurs în urma fiului său, Iisus Hristos, întreg drumul spre Golgota, fiind martor ocular la fiecare oprire din acest drum, l-au păstrat, oprindu-se la cele 14 staţii. Aşa cum am aflat de la cei care participă la această procesiune, fiecare oprire este menită să ne apropie de Hristos, de patimile Lui, de suferinţa Lui. „Calea Crucii are ca scop şi regăsirea noastră, a sufletului nostru, este felul de a ne jertfi pentru Hristos, jertfa iubirii supreme pentru Dumnezeu. Această pregătire ne conduce spre Iisus care ne dă o viaţă nouă, pace şi linişte sufletească, de care avem atât de mare nevoie astăzi. Fără Hristos şi fără credinţă, fără această pregătire interioară renunţând la păcat şi curăţirea de tot ceea ce ne apasă sufleteşte nu vom reuşi“, ne-au spus localnicii din Soloneţ.

Polonezii mai în vârstă susţin că cei care participă an de an la procesiunea din Miercurea Mare de refacere a Drumului Crucii – cu credinţă, cu smerenie – Dumnezeu le iartă jumătate din păcate.

Tinerii fac pază la mormântul lui Iisus

Începând din Joia Mare, tinerii din sat, îmbrăcaţi în costume negre, cămașă albă, cu chipiu în cap şi cu o puşcă de lemn în mână fac de pază şi citesc rugăciuni la mormântul lui Iisus amenajat în miniatură în incinta bisericii. Aceasta este o tradiţie în biserica polonă, garda având ordin să păzească mormântul timp de trei zile şi trei nopți, pentru a garanta că mormântul se va păstra neatins. În Polonia, pom­pieri voluntari aveau această misiune, de a păzi mormântul lui Iisus ca amintire a momentului când Pilat a trimis o cohortă să păzească locul în care a fost înmormântat Mântuitorul. Chiar dacă nu sunt pompieri militari, tinerii au păstrat acest obicei, de aceea au şi ei acele şepci pe cap, al căror model l-au împrumutat de la comunităţile româneşti din Pârteşti. Au o carte de rugăciuni din care citesc, au rozariul, iar timpul pe care îl petrec în faţa lui Iisus este un moment de rugăciune. Din ziua de joi, după Cina Domnului, până sâmbătă la prânz, familiile vin pe rând, zi şi noapte, pentru a se ruga în faţa lui Iisus. Aceşti tineri, prin ceremonialul de schimbare a gărzii, aduc o notă aparte momentelor de rugăciune.

Celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare

Celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare şi continuă până a doua zi de Paşte. Cel mai important moment este micul dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă după-amiază. Bucuria Paştelui se simte în orice familie, iar, conform tradiției, bucatele pregătite cu trudă nu pot fi gustate până nu sunt sfinţite în sâmbăta de dinaintea Paştelui. Nimeni nu mănâncă nimic până la întoarcerea de la slujba de Înviere. Când s-au reunit acasă, capul familiei sau persoana mai în vârstă dă startul servirii mesei, nu înainte ca fiecare să guste din oul sfinţit. Coşul tradiţional care trebuie sfinţit de preot cuprinde câteva simboluri: miel din unt de casă, crucea din sare, ouăle, cârnaţii, hreanul, şunca şi pâinea de casă. Spre deosebire de alte zone, unde pentru această sărbătoare se prepară miel, aici se pregăteşte şuncă de porc. În coşul pentru sfinţit găsim şi ouă frumos decorate, simbolizând triumful vieţii asupra morţii.

Etnicii polonezi participă la împărţirea ouălor sfinţite

De Paşte polonezii se întâlnesc la Dom Polski pentru a împărţi ouăle sfinţite. Cu acest prilej polonezii din Bucovina îşi fac urări reciproce de sănătate, bucurie şi succese.

Ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit începe cu o rugăciune de sfinţire a bucatelor, a oului în special, oficiată de preoţii decanatului de Bucovina. Conform preşedintelui Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, împărţirea cu oul sfinţit este o veche tradiţie poloneză care datează în Polonia de secole. Ouăle, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii, sunt un semn al fertilităţii şi al unei noi vieţi. „Ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit este o tradiţie pe care etnicii polonezi au adus-o când au venit pe aceste meleaguri, în 1834, când 30 de familii de emigranţi polonezi s-au stabilit în satul care avea să se numească Soloneţu Nou, aducând cu ei şi păstrând ca o comoară nepreţuită credinţa catolică, limba şi tradiţiile părinţilor lor. În perioada comunistă, manifestarea nu s-a putut organiza în mod public, fiecare polonez marcând această sărbătoare cu sfinţenie în propria casă. După 1990, a putut fi reluată în cadru lărgit şi festiv. Dacă imediat după Sfânta Liturghia de Învierea Domnului polonezii iau masa în familie, gustând din bucatele sfinţite, de această dată membrii comunităţilor de polonezi din Suceava, Pleşa, Soloneţu Nou, Poiana Micului, Rădăuţi, Vicşani, Moara, Păltinoasa şi Gura Humorului se reunesc pentru a gusta din bucate sfinţite, pentru a marca bucuria unei sărbători străvechi care merită transmisă generaţiilor următoare“, a precizat Ghervazen Longher.

GALERIE FOTO


Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 50-51

Abonează-te la acest feed RSS