reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 May 2019

Târg de produse alimentare - 4-16 octombrie 2016 - Bucureşti

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de produse alimentare, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, ce se va derula în curtea instituției, în perioada 14-16 octombrie 2016. La târg vor expune producători din diverse zone ale țării.

Bucatele românești „Ca altădată” vă așteaptă la Târgul de produse alimentare din curtea MADR

Datorită legăturii strânse cu natura şi copilăria, pentru Aurel Simion crearea şi răspândirea reţetelor tradiţionale pentru produse din carne a devenit proiectul său de suflet la care munceşte cu perseverenţă. A făcut un pariu cu el însuşi că va face tot posibilul ca românii să nu uite ce înseamnă bucatele tradiţionale şi să nu piardă de pe limbă gustul reţetelor adevărate. Ambiţia ca produsele din carne să fie cu adevărat sănătoase, lipsite de adaosuri nenaturale, l-a împins pe Aurel Simion, Dorin cum îi spun prietenii, să îşi lărgească cunoştiinţele prin studii teoretice şi experimentate despre agroalimentaţie.

„A prepara bucate sănătoase înseamnă a convieţui cu natura armonios şi a duce mai departe ceea ce s-a dovedit a fi o reţetă benefică unei vieţi frumoase. Până la urmă, o viaţă nouă nu trebuie inventată acum. Este suficient ca oamenii să ţină cont de noile realităţi ale vieţii cotidiene. Există modalităţi pentru a face compatibile traiul sănătos şi agitaţia urbană.”

Sursa: https://www.facebook.com/madr.ro/

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale apără grâul românesc

Un operator român de pe piața grâului întâmpină probleme cu importatorii din Egipt care refuză achiziționarea a 63.000 de tone de grâu deși cantitatea era deja contractată. În aceste condiții, printr-un comunicat de presă, reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susțin faptul că din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită „cornul secarei” fiind sub 0,05%.

În situaţia particulară a operatorului român, procentul de infestare cu ciuperca în cauză a fost de 0,0001%, deci de o mie de ori mai mic decât limita maximă admisă, care este de 0,1%. Mai mult decât atât, se mai precizează faptul că practicile importatorului egiptean nu au în vedere calitatea grâului, ci mai degrabă intenţia de a mări presiunea asupra preţului mărfii deja contractate, grâul românesc îndeplinind condiţiile de calitate solicitate pe piaţa cerealelor.

Întâlnirea ministrului Agriculturii Achim Irimescu cu Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii

Miercuri, 17 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu, alături de secretarii de stat Daniel Botănoiu şi Daniela Giurcă, au avut o întâlnire de lucru cu Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) şi cu preşedintele Ligii OUAI-urilor, Viorel Nica. La şedinţă au participat şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Eugen Popescu, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Dana Rebega, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuţ Barbu, alături de experţi ai MADR.

Întâlnirea a avut ca scop stabilirea măsurilor necesare accelerării absorbției fondurilor europene puse la dispoziția organizațiilor de îmbunătățiri funciare prin submăsura 4.3 - irigații (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de IRIGAȚII) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În introducere, ministrul şi-a exprimat regretul că în ciuda faptului că erau pregătite pentru a fi irigate 385.000 hectare, în 2016, s-au irigat în jur de 150.000 hectare, dorind totodată să afle care sunt cauzele pentru care nu au existat solicitări pentru irigat din partea fermierilor, în zonele unde era posibilă operaţiunea.

În altă ordine de idei, ministrul a încercat să afle de la reprezentanţii OUAI-urilor de ce nu există interes pentru depunerea de proiecte pe submăsura 4.3 – componenta irigaţii. „Întrucât sunt fonduri europene disponibile, ne dorim să construim un sistem care să acopere o arie cat mai mare, referindu-ne aici la infrastructura secundară, iar banii europeni disponibili prin PNDR 2014-2020 – Submăsura 4.3 – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta irigații - să fie cât mai bine utilizaţi pentru a veni în sprijinul a cât mai multor beneficiari”, a menţionat ministrul Irimescu în cadrul discuţiilor.

La rândul lor, fermierii au amintit o parte din problemele cu care se confruntă în realizarea proiectelor prin PNDR 2014-2020, venind cu exemple concrete din Ghidul Solicitantului pentru 4.3 – îndeosebi Anexa 6 – care, potrivit fermierilor, nu acoperă nevoia reală a României. Conducerea MADR a ascultat problemele expuse de cei prezenţi în sală şi le-a sugerat acestora să transmită propuneri concrete care vor fi analizate la nivel de experţi în cadrul Ministerului, pentru a veni în sprijinul fermierilor. De altfel, MADR – ANIF – AFIR şi reprezentanţii OUAI-urilor lucrează la îmbunătăţirea acestei Anexe, astfel încât să poată fi acoperită nevoia reală a României referitoare la sistemele de irigaţii din infrastructura secundară.

De asemenea, reprezentanţii OUAI-urilor au arătat că lipsa echipamentelor şi a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate sunt alte probleme care îi împiedică să irige terenurile, deşi acestea se află în zonele amenajate pentru irigat.

Pentru creșterea suprafețelor care se irigă se analizează posibilitatea operaționalizării unei scheme care are ca scop acordarea de ajutoare de minimis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și/sau Federațiilor de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, care aplică irigații pe suprafețe agricole aflate în amenajări. Măsura are în vedere compensarea costurilor cu serviciile prestate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, respectiv pentru energia electrică consumată și apa pentru irigații livrată până la stațiile de punere sub presiune ale beneficiarilor.

Sursa: madr.ro

AFIR anunţă lansarea în perioada 12 iulie - 11 octombrie 2016 a primei sesiuni continue anuale de depunere a cererilor de finanţare pentru submăsurile 9.1 și 9.1a din PNDR 2014-2020

Depunerea cererilor de finanțare pentru submăsurile 9.1 și 9.1a se va face on-line pe www.afir.info , conform precizărilor din Ghidul Solicitantului.

  • Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” (sM 9.1) sunt de 4.900.000 euro.
  • Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” (sM 9.1a) sunt de 2.200.000 euro.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidurile Solicitantului aferente acestor submăsuri.

Procedura de evaluare și selecţie va fi afişată pe site - urile www.afir.info, www.madr.ro şi va fi disponibilă la cerere la sediile AFIR.

Sursa afir.info

MADR susține prelungirea termenului de plată a subvențiilor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează printr-un comunicat anunţă că România se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi a solicitat prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din campania aferentă anului 2015, fără penalităţi. „Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

În comunicat se reamintește faptul decizia Comisiei Europeane conform cărei că statele membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.

MADR intenționează să lanseze în perioada următoare a acestui an submăsura 6.5 Schema pentru micii fermieri din cadrul PNDR 2014-2020

Pentru a putea beneficia de această submăsură fermierul trebuie să fi accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015) aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA.

De asemenea, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată menționată mai sus.

ATENȚIE! Data limită până la care fermierii pot notifica APIA pentru retragerea din Schema Simplificată pentru Micii Fermieri este 15 IULIE 2016. Fermierii care nu au optat pentru retragerea din Schema Simplificată până la data de 15 iulie 2016 nu vor putea fi beneficiari eligibili ai submăsurii 6.5 în anul 2016.

Sprijinul acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I.

Submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Condițiile de eligibilitate pentru accesarea submăsurii 6.5 sunt următoarele:

  • Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1
  • Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi transferat
  • Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa exploatație și drepturile de plată corespunzătoare
  • Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.

* transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Pregătiri pentru exportul bovinelor vii în Turcia

În urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, autorităţile române au primit, în data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turcă se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România.

Menţionăm că negocierile purtate de miniştrii agriculturii din România şi Turcia s-au derulat, mai cu seama, în Marja Conferinţei Regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru Europa, care a avut loc în Turcia (Antalya), în perioada 3-5 mai 2016.

În perioada imediat următoare, ANSVSA şi autoritatea veterinară turcă vor perfecta condiţiile de certificare.

Sursa: madr.ro

Reacția MADR-ului referitoare la moțiunea împotriva ministrului Irimescu

După ce ieri a fost adoptată moțiunea depusă de PSD și ALDE împotriva ministrului Irimescu, reacția din partea ministerului nu a întârziat să apară. Astfel, printr-un comunicat de presă, se fac următoarele precizări:

“În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat - peste 1,22 Miliarde Euro din noiembrie până în prezent - deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri.

Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor:

- adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor:

  • Ordinul 619 a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere;
  • contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015).

-  decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – dată la care ar fi trebuit să înceapă plăţile în avans!

-  neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăti ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ

-  eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni.

La acestea se adauga desigur decizia eronată a fostului ministru de a aplica în 2015 şi 2016 un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014!

Toate aceste erori şi întârzieri grave pălesc însă în fata eşecului în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală: dezangajarea în 2015 a 1 miliard Euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi în suma de peste 800 milioane Euro (numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii în anul 2015 penalizări de circa 80 milioane Euro).

Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finanţare şi investiţii rurale (AFIR) pe motiv ca acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1800 salariaţi ai AFIR!

Culmea, toată această situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!

Ce a realizat actualul ministru de la preluarea portofoliului:

- simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016 - dosar de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015 ! Aceasta a permis introducerea cererilor de la 1 martie, aşa cum prevede legislaţia europeană;

- reintroducerea posibilităţii de acces de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni

- stabilirea posibilităţii de acces a subvenţiilor agricole de către universităţi, institute de cercetări şi staţiuni didactice

- pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020. Au fost eforturi considerabile, astfel încât să rezulte o debirocratizare reală.

- adoptarea actului normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 tari pentru creşterea profitului producătorilor romani

- relansarea Fondului Mutual – proiectul legislativ se afla în dezbatere cu fermierii; stabilirea unui Fond Mutual va permite despăgubirea calamitaţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri

- lansarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor romani pe piaţa UE şi internaţională

Ř  realizarea unui Fond de creditare a agriculturii (termen octombrie 2016) care să permită facilitarea finanţării fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut

Ř  deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu – peste 750.000 ovine au fost deja exportate, noi demersuri urmând a permite deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor

Ř  demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc

Ř  stabilirea legislaţiei necesare unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE şi evitarea astfel a declanşării acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. De ani de zile România nu a reuşit să înregistreze progrese în acest sens.

Potrivit legii, adoptarea unei moţiuni simple nu implica în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens este prerogativa exclusivă a primului-ministru.”

MADR a modificat din nou ordinul care se referă la plata subvențiilor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează că în 31 mai 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial nr.409, Ordinul MADR nr. 817/30.05.2016 care aduce unele modificări și completări Ordinului MADR nr. 619/2015 care aprobăcriteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Astfel, cele mai importante modificări vizează:

  • Introducerea unei prevederi care să permită fermierului diminuarea suprafeței solicitate pentru sprijinul cuplat la sămânța de cartof, în cererea unică de plată, pe baza documentelor emise de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.
  • Completarea prevederilor referitoare la actele în baza cărora funcționează persoanele juridice care nu sunt înregistrate la Oficiul Național pentru Registrul Comerțului, și prin care dovedesc că desfășoară activitate agricolă.
  • Abrogarea dispozițiilor potrivit cărora cuantumul per cap, în cazul sprijinului cuplat la taurinele din rase de carne și metișii acestora se acorda diferențiat, astfel că se creează posibilitatea acordării unui cuantum unitar pentru toate categoriile din sectorul taurine de carne, sector în declin și se dorește a fi dezvoltat cu prioritate evitându-se abandonarea acestei activități.
  • Stabilirea pentru anul 2016 a datei limită de depunere a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea, ca fiind data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.
  • Modificarea termenului de prezentare la APIA a documentelor justificative în ceea ce privește sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, de la 1 decembrie în 31 decembrie a anului de cerere.

Cercetarea agricolă, la ASAS sau MADR?

În ultimii 25 de ani, cercetarea agricolă românească urmează un continuu curs descendent, mai cu seamă din cauza neimplicării autorităților într-un domeniu care ne-a făcut cinste cândva. Putem lua doar un singur exemplu, nu neapărat cel mai elocvent, care să susțină afirmația: în România au fost creați primii hibrizi de floarea-soarelui. Deci aveam cercetare! Acum institutele și stațiunile de cercetare nu au finanțare, nu au o bază materială modernă și nici măcar la fel de mulți oameni pregătiți deoarece prea puţini se mai apleacă spre un domeniu aflat în agonie de un sfert de veac. Și așa s-a ajuns ca, de la ceea ce aveam bun cândva, să ne uităm spre multinaționale cum le oferă fermierilor hibrizi și soiuri pe care și cercetarea agricolă românească le-ar fi putut pune la dispoziție. Totuși, se mai pot liniști aceste ape tulburi?

Cercetarea în subordinea MADR

Aceasta este soluția propusă de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care susține că prin finanțarea de la bugetul de stat și crearea unui institut național care să realizeze un bun management, cercetarea agricolă ar putea redeveni ce a fost cândva.

„Cred că suntem cu toții de acord că fără rezultatele cercetării, mare progres în agricultură nu se poate face. Din păcate, cercetarea românească este practic în colaps, în stare de faliment, din mai multe cauze.(...) Am discutat cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și cu alte persoane din domeniu și avem un proiect de restructurare care prevede crearea unui institut național care să preia managementul unităților de cercetare de la ASAS. Sigur că va avea finanțare și ASAS-ul care este un for științific și are un rol extrem de important, dar se simte nevoia unui influx de management mai dinamic. În acest sens e clar că trebuie anulate datoriile, sunt aproape 200 de milioane, și trebuie asigurată finanțare pentru a putea oferi niște salarii corecte cercetătorilor și pentru a evita ca tinerii valoroși să părăsească sectorul. Sigur, sper ca în perioada următoare și în urma consultărilor cu fermierii, pentru că ei sunt beneficiarii cercetării, nu ASAS-ul, nu MADR-ul, să se reglementeze această situație“, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul conferinței anuale a Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Oriunde, numai să fie finanțată

Opiniile reprezentaților unităților de cercetare sunt împărțite. Unii se opun drastic acestei schimbări, alții sunt imparțiali și punctează faptul că nu contează în subordinea cui se află cercetarea agricolă, ci mai degrabă contează dacă și cum va fi finanțată.

„Problema reorganizării cercetării agricole în România se discută de mai mult timp, la nivel declarativ s-au propus câteva variante, iar de curând domnul ministru Achim Irimescu a spus că va apărea un proiect de lege în care se va stipula că unitățile de cercetare din domeniul agricol vor trece în subordinea MADR. Problema finanțării este grija principală, deși mai toată lumea o cunoaște, nimeni nu a luat măsuri concrete pentru a o rezolva. Pentru că degeaba încercăm să implementăm diferite forme de organizare dacă nu se asigură și finanțare pentru a deveni competitivi în piață. Aceasta ar fi soluția principală: finanțarea. Contează mai puțin că managementul este asigurat de o entitate sau alta, deși noi credem că ar fi bine ca, existând deja un corp format la Academie care provine din sistem, interfața între unitățile de cercetare și MADR, care poate să preia activitatea de cercetare, să fie ASAS-ul“, susține conf. dr. ing. Marian Verzea, directorul general al Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea.

„Problema cercetării agricole este o poveste mai veche, care nu a ajuns la un rezultat până în acest moment. Însă ideea este că noi ne confruntăm zi de zi, indiferent de discuții. În primul rând este vorba de lipsa banilor, apoi a personalului care începe să plece, precum și de faptul că nu ne putem plăti utilitățile. Mai ales acum pentru că pentru noi, pomicultorii, 2015 a fost un an foarte prost și efectele se văd în acest moment. Tocmai din aceste motive am dori să se finalizeze aceste discuții și unitățile de cercetare, indiferent sub ce formă vor funcționa, să aibă finanțare, iar oamenii care ne coordonează să fie pregătiți. Avem probleme cu care cercetarea europeană nu se confruntă, am ajuns o oaie neagră a sistemului agricol“, a punctat dr. ing. Ion Platon, directorul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa.

În subordinea ASAS-ului

Există și reprezentați din teritoriu care sunt vehemenți în ceea ce privește coordonarea cercetării agricole de către Ministerul Agriculturii și asta din diferite motive. Pe de o parte doamna director a Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Secuieni, dr. ing. Elena Trotuș, se opune acestei schimbări și a declarat: „Daca Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Secuieni ar fi fost în subordinea MADR-ului, probabil demult s-ar fi vorbit despre această stațiune la timpul trecut și spun asta pentru că la noi în județ au fost și există interese pentru ca stațiunea să fie închisă, tocmai pentru ca terenurile care încă mai există în domeniul public al statului să fie retrocedate. Dacă va avea loc această trecere, cred că despre activitatea stațiunilor se va mai vorbi 2, maximum 3 ani. Pentru că vom avea parte de conduceri politice, iar acel teren, cât mai este acum, va fi cu ușurință retrocedat, iar unitățile nu vor mai avea baza materială necesară pentru a-și putea desfășura activitatea de cercetare-dezvoltare.“

Pe de altă parte, opiniile negative vin și dinspre fermieri, mulți dintre ei nu au încredere în noua propunere și chiar se tem de faptul că la mijloc există interese ascunse.

„Opinia fermierilor este negativă. Nu suntem de acord ca cercetarea agricolă să fie în subordinea MADR, ci să fie numai finanțată de minister. Spunem acest lucru pentru că în minister nu există specialiști care să coordoneze această activitate, așa cum există la ASAS, de pildă. Și apoi e posibil să aibă idei ascunse în privinţa terenurilor, puține, care au mai rămas unităților de cercetare. M-am întâlnit cu mai mulți fermieri, iar opinia mai multor reprezentanți ai agricultorilor din Ardeal, din vestul sau sudul țării, este aceeași, nu sunt de acord ca cercetarea agricolă să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale“, a declarat dr. ing. Adelina Popescu, directorul executiv al Asociației Fermierilor din România.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 12-13

Consultanța agricolă în 2015

Extras din raportul privind activitățile de consultanță desfășurate în Camerele agricole județene aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județele.

Camerele agricole județene, aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județene, au avut ca tematică prioritară, printre altele, transferul de tehnologie în agricultură, promovarea măsurilor din PNDR 2014-20120, întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale și altele, eliberarea avizelor în vederea obținerii atestatului de producător etc.

Pentru aceasta, camerele agricole au avut în vedere câteva obiective specifice, dintre care amintim:

– Realizarea programelor de instruire și formare profesională a producătorilor agricoli;

– Promovarea programelor și a măsurilor de sprijin financiar din surse europene și naționale acordate producătorilor agricoli;

– Identificarea potențialilor beneficiari ai fondurilor alocate prin PNDR;

– Acordarea de asistență tehnică de specialitate, consilierea producătorilor agricoli în alegerea unui proiect tip pentru accesarea de fonduri europene prin măsurile din PNDR și în întocmirea documentației necesare;

– Organizarea unui sistem informațional eficient prin activități de popularizare destinate producătorilor agricoli;

– Diseminarea rezultatelor cercetării aplicative, realizarea transferului de tehnologie și inovare în agricultură și altele.

Aceste obiective s-au realizat în baza Programului anual de activități prin rețeaua județeană și locală de consultanță agricolă, organizată pe două niveluri:

– nivel județean – 41 de camere agricole județene și

– nivel comunal – 500 de centre locale de consultanță agricolă aflate în subordinea camerelor agricole județene.

Beneficiarii serviciilor de consultanță au fost:

• producătorii agricoli

– fermele familiale de semi-subzistență;

– asociații și organizații profesionale ale agricultorilor;

• populația rurală angajată în sfera serviciilor cu sau fără caracter agricol

• diverse persoane din mediul urban interesate de începerea unor afaceri în domeniul agricol. Mijloacele folosite în acest scop au fost cursurile de calificare, inițiere, instruire a producătorilor agricoli și de formare de formatori și perfecționare a specialiștilor consultanți, apoi acțiunile de popularizare și asistență tehnică, de promovare-diseminare a informației, acordarea de asistență tehnică etc.

Camerele agricole județene sunt autorizate, ca furnizori de formare profesională în domeniul agricol, de către Autoritatea Națională pentru Calificări prin filialele județene, pentru realizarea de cursuri de inițiere, calificare, instruire, formare formatori și perfecționare.

În anul 2015 Camerele agricole au organizat 312 cursuri de calificare și inițiere cu 7.157 cursanți, respectiv absolvenți.

consultanta agricola

Domeniile de calificare au fost:

– lucrător în cultura plantelor și creșterea animalelor: 198 cursuri cu 4.741 absolvenți;

– legumicultor: 18 cursuri cu 334 absolvenți;

– pomicultor: 10 cursuri cu 156 absolvenți;

– horticultor: 3 cursuri cu 64 absolvenți;

– agricultor montan: 4 cursuri cu 125 absolvenți;

– apicultor: 52 cursuri cu 1.130 absolvenți;

– operator în agricultură ecologică: 1 curs cu 22 absolvenți;

– pescar în ape interioare și de coastă: 8 cursuri cu 150 absolvenți;

– tractorist: 10 cursuri cu 233 absolvenți;

– preparator produse lactate: 8 cursuri cu 201 absolvenți.

Aceste programe de formare profesională s-au adresat în mod special fermierilor care au accesat fonduri europene prin măsurile PNDR dar și celor care au început o activitate în domeniul agricol cu resurse proprii și nu au avut pregătirea profesională necesară.

Printre tematicile prezentate s-au numărat:

• Politica Agricolă Comună 2014-2020;

• Implementarea normelor de ecocondiționalitate în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin;

• Adaptarea agriculturii la schimbările climatice;

• Atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii și mediului rural;

• Utilizarea surselor de energie regenerabilă;

• Tehnologii de cultură, de creștere a animalelor și de prelucrare primară, rezultate ale cercetării aplicative.

În aceeași perioadă – 2015, au fost organizate peste 2.000 acțiuni de instruire în 1.200 localități la care au participat peste 50.000 de persoane, la care se adaugă 5.746 beneficiari ai Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor de semi-subzistență din PNDR 2007-2013 – care au participat la cursuri de formare profesională pe domenii specifice.

De asemenea, au mai fost organizate cursuri de instruire pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, la care au participat 289 beneficiari, apoi pe Măsura 10 – Agromediu și climă la care au participat alți 1.100 beneficiari.

Au fost organizate mai multe acțiuni de popularizare și asistență tehnică de specialitate destinate producătorilor agricoli, acestea constând în:

• Seminarii și simpozioane – în anul 2015, camerele agricole județene în colaborare cu institutele de cercetare, învățământ și autoritățile locale au organizat astfel de acțiuni pentru a asigura fluxul informațional între specialiștii din domeniu și producătorii agricoli.

• Realizarea de materiale audio-vizuale, emisiuni radio-tv.

• Loturi demonstrative și demonstrații practice.

În ceea ce privește asistența de specialitate pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, camerele agricole județene au întocmit documentația necesară și au elaborat 156 de astfel de proiecte.

De asemenea, au întocmit documentația necesară și au eliberat 183.122 avize consultative în 2.004 localități din totalul de 3.181 localități existente la nivel național (62% din totalul localităților) prin deplasarea și verificarea exploatațiilor fermierilor la nivel de parcelă.

Totodată, camerele agricole au desfășurat și acțiuni de promovare și consiliere a fermierilor în constituirea de forme asociative.

Implementarea Programului de consultanță, extensie și formare profesională în anul 2015 s-a realizat în bune condiții și ca urmare a unei bune colaborări dintre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Consiliile județene, ceea ce a condus la creșterea numărului de fermieri instruiți/informați, o fluidizare eficientă a informațiilor în relația MADR – Consilii județene – Camere agricole – fermieri, având ca scop promovarea obiectivelor specifice ale MADR la nivelul fiecărui județ în corelație cu cerințele și normele stabilite de PAC 2014-2020.

Ministerul Agriculturii face precizări cu privire la situaţia rezultată în urma depistării lotului de brânză contaminată cu e-coli

Sursa madr.ro

Anunţul făcut de ministrul Achim Irimescu este în conformitate cu prevederile europene (Regulamentul 178/2002, Regulamentul 2073/2005) şi naţionale - GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA).

Astfel, potrivit:

Art. 10 din Regulamentul UE 178/2002 „Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcție de natura, gravitatea și dimensiunile riscului respectiv, autoritățile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc”.

Art. 17 din Regulamentul UE 178/2002 “Statele membre aplică legislația alimentară, monitorizează și verifică respectarea cerințelor relevante ale legislației alimentare de către operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate îndomeniul hranei pentru animale în toate etapele producerii, prelucrării și distribuției. În acest scop, statele membre practică un sistem de controale oficiale și alte activități, conform împrejurărilor, inclusiv comunicarea către public a siguranței și riscului produselor alimentare și hranei pentru animale, supravegherea siguranței alimentelor și a hranei pentru animale și alte activități de monitorizare cuprinzând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție”.

Art.7 din Regulamentul UE 2073/2005

“În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisfăcătoare, operatorii din sectorul alimentar iau masurile prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreună cu alte acțiuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP si alte acțiuni necesare pentru protecția sănătăţii consumatorilor. În plus, operatorii din sectorul alimentar iau masuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariției unei contaminări microbiologice inacceptabile. Respectivele masuri pot include modificări ale procedurilor bazate HACCP sau alte masuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.

(2) În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguranța produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producție în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002. Cu toate acestea, produsele introduse pe piața, care nu sunt încă la un nivel de vânzare cu amânuntul şi care nu îndeplinesc criteriile de siguranța a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament care sa elimine riscul în cauza. Respectivul tratament poate fi efectuat numai de către operatori din sectorul alimentar, alții decât cei de la nivelul vânzării cu amănuntul”.

GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA)

„Pe măsură ce incidentul evoluează, este, de obicei, necesar să se iniţieze intervenţii pentru protejarea sănătăţii publice, prin limitarea şi controlul distribuţiei de produse alimentare afectate. Împiedicarea distribuţiei produselor alimentare contaminate, retragerea şi rechemarea produselor alimentare, precum şi închiderea unităţilor din sectorul alimentar trebuie considerate drept măsuri adecvate şi trebuie întreprinse atunci când este necesar”.

INFORMATII SUPLIMENTARE

În situaţii similare, mai exact, în 23.02.2016, ANSVSA a anunţat printr-un comunicat de presă că Punctul Naţional de Contact RASFF România a fost notificat de către Punctul European de Contact RASFF asupra unei retrageri iniţiată de compania MARS pentru 5 sortimente de produse din ciocolată: SNICKERS®, MARS®, MILKY WAY®, CELEBRATIONS® si MINI MIX®, după ce un fragment de plastic a fost identificat într-un produs. În această situaţie, ANSVSA a colaborat cu MARS România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare precum si alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor.

Primele plăți din PNDR 2014-2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat primele plăți aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu acest prilej, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim IRIMESCU, a înmânat Notificările de plată primilor beneficiari ai Programului, un grup de tineri fermieri din localitatea Colibași, din județul Giurgiu. La eveniment au mai fost prezenți secretarul de stat Simona MAN, directorul general al AFIR, Andras SZAKAL, primarul comunei Colibași, Constantin STOICA, precum și directori din cadrul AFIR de la nivel central, regional și local.

„Mă aflu astăzi pentru prima dată în Colibași și am  rămas impresionat pentru ca am văzut aici oameni tineri foarte gospodari. În localitate sunt 400 hectare de solarii și înmânăm astăzi primele notificari de plată pentru 29 de fermieri.

Este extrem de important să aveți în vedere asocierea si cooperativele pentru a putea ieși pe piață. Este meritul beneficiarilor că au avut inițiativa, al primarului că i-a sprijinit și al colegiilor de la AFIR care au reușit să vireze banii fermierilor într-un timp foarte scurt,” a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim IRIMESCU.

 Beneficiarii care au primit efectiv fonduri europene nerambursabile accesate prin PNDR 2020 sunt cei ai Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a primelor plăților efectuate către 124 de tineri fermieri este de 3.855.000euro.

Această submăsură s-a bucurat de un interes deosebit, în cadrul său fiind depuse cele mai multe cereri de finanțare, 2.874, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro. Dintre acestea, 1.388 cereri de finanțare cu o valoare de 58,6 milioane de euro au fost selectate pentru finanțare, până în prezent. Sesiunea continuă de primire a proiectelor aferentă anului 2015 pentru solicitanții de finanțare prin intermediul sM 6.1 s-a derulat între 25 martie 2015 și 30 octombrie 2015.

În conformitate cu procedurile și instrucțiunile de plată aprobate, prima cerere de plată (tranșa I) se va depune de către tânărul fermier în maxim 30 zile de la data semnării Contractului de finanţare. Tranșa I reprezintă un procent de 75% din valoarea sprijinului nerambursabil. A doua cerere de plată (tranșa II) se depune în maxim 33 de luni (57 de luni – pentru exploatații pomicole) de la data semnării Contractului de finanţare, după verificarea îndeplinirii tuturor acţiunilor prevăzute în Planul de Afaceri, inclusiv după implementarea standardelor europene (dacă este cazul). Tranșa II reprezintă un procent de 25% din valoarea sprijinului nerambursabil acordat.

De asemenea, precizăm că valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat prin sM 6.1 tineriilor fermieri este de 50.000 de euro (în cazul exploatațiilor de dimensiuni mai mici, 12.000 – 29.999 SO, sprijinul este mai mic, respectiv 40.000 de euro).

Așadar, în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor AFIR a efectuat primele plăți în contul beneficiarilor sM 6.1, trecând prin etapele procedurale de evaluare, selecție și contractare.

Menționăm că până la sfârșitul lunii AFIR are programate și alte plăți către beneficiari.

Sursa: MADR

Acordarea atestatelor de “produs tradiţional” de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în 2015

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat în 2015 un număr de 204 de atestate pentru „produse tradiţionale”, totalul acestora ajungând astfel la 513, de când a fost modificată legislaţia în acest domeniu, conform Ordinului 724/2014.

Elaborarea acestui act normativ a avut drept scop diferenţierea clară dintre un produs tradiţional şi unul industrial. În acest sens, legislaţia în vigoare defineşte produsul tradiţional, restricţionează capacităţile de producţie, fiind introduse prevederi referitoare la operaţiuni efectuate manual. De asemenea, se defineşte caietul de sarcini şi sunt introduse prevederi referitoare la date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu privire la vechimea produsului care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta.

O altă noutate pe care o aduce Ordinul 724/2014, faţă de legislaţia anterioară este logo-ul dedicat produselor tradiţionale, care trebuie inscripţionat pe eticheta produsului, precum şi introducerea modelului-tip de ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL, care se afişează la locul de comercializare al produsului. Legislaţia introduce prevederi clare în ceea ce priveşte documentaţia necesară pentru înregistrarea produsului în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. A fost implementată o procedură certă de atestare care este aplicată de specialiştii din cadrul Direcţiilor Agricole Judeţene şi MADR. În ce priveşte sancţiunile şi controlul au fost prevăzute atribuţii pentru instituţiile co-avizatoare ale Ordinului. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale actualizează lunar Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) pe site-ul MADR.

Informaţii suplimentare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile teritoriale de inspecţie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii prin personalul împuternicit au atribuţii de control privind îndeplinirea condiţiilor şi a criteriilor care au stat la baza acordării atestatului de produs tradiţional.

Consilierii cu atribuţii de inspecţie în domeniul industriei alimentare din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, desfăşoară inspecţii în unităţile de producţie. Controalele efectuate în unităţile de producţie au ca scop verificarea legalităţii atestatului şi a logoului de produs tradiţional. Controalele se efectuează conform tematicilor şi procedurilor de inspecţii, aprobate de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin personalul de specialitate, desfăşoară controale în reţeaua de comercializare pentru verificarea conformităţii etichetării şi logoului produselor tradiţionale.

La primirea unei reclamaţii, fiecare instituţie efectuează operaţiuni de control pe fluxul de fabricaţie pentru a verifica conformitatea produselor tradiţionale cu cele prescrise sau declarate, conform competenţelor legale.

În funcţie de specificul neconformităţilor constatate în timpul inspecţiei, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti notifică instituţiile abilitate cu privire la situaţia constatată şi luarea măsurilor ce se impun, conform legislaţiei în vigoare.

Ministerul Sănătăţii, prin personalul împuternicit de acesta din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti efectuează controlul oficial, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor şi dispune măsurile legale care se impun.

Nerespectarea condiţiilor şi criteriilor pentru atestarea produselor tradiţionale atrage luarea de măsuri administrative prin anularea atestatului de produs tradiţional, radierea din RNPT şi retragerea logoului de către personalul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în urma notificării trimise de către direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Ministerul Sănătăţii.

Actorii implicaţi în consolidarea produsului tradiţional pe piaţa românească:

  • Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Asociaţiile de profil din ţară;
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile de specialitate;
  • Direcţiile Agricole Judeţene prin structurile de specialitate;
  • Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor cu oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor;
  • Ministerul Sănătăţii;

Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din cadrul Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară, verifică, conform atribuţiilor pe care le au, toate produsele alimentare, inclusiv produsele tradiţionale şi produsele alimentare obţinute conform reţetei consacrate, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al siguranţei alimentare.

Conform Anexei nr. 3 din Ordinul nr. 724/2013 “ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL” eliberat produsului înregistrat în RNPT este menţionat că “Prezentul atestat nu exonerează operatorul economic de răspunderile ce-i revin potrivit legii, pentru fabricarea şi comercializarea acestui produs. Atestatul îşi păstrează valabilitatea atât timp cât operatorul economic îndeplineşte criteriile şi cerinţele pentru care a primit atestatul.”

Reamintim ca în anul 2013 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Industrie Alimentară, Serviciul Politici de Calitate, Compartimentul Produse Tradiţionale şi Dezvoltare Durabilă, în baza analizei de pe piaţă a “produsului tradiţional”, în colaborare cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Produselor Tradiţionale, Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - ROMALIMENTA şi cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor au modificat Ordinul nr. 690 din 28 septembrie 2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale separând „produsul tradiţional” de cel realizat de “sectorul industrie”, şi au elaborat două acte normative:

  • Ordinul nr.724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale;
  • Ordinul nr.394/2014 privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.

Priorităţile bugetare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2016

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81% din PIB. 

Sursele de finanţare provin din:

- Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei)

- Finanţarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioanelei pentru finanţarea Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime(POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul AFIR]

- Împrumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane leidestinat prefinanţării măsurilor de ajutor specific finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

- Venituri proprii  - 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.                                                               

 - Între priorităţile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim:

Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine şi caprine; 638,9 milioane lei la speciabovine, din care 122,8 mil. lei pentru sectorul lapte şi 516 mil. lei pentru sectorul carne;

- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal şi zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II şi III din 2016. – 338,8 milioane lei;

- ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei;

- subvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire şi menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuţia Bugetului de stat aferentă cofinanţării programelor de sprijinire a sectorului agricol, finanţate din fonduri europene:

-  ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum şi a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuţia externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld lei (8.095,2 milioane lei Fondul European de Pescuit şi Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Alte acţiuni finanţate de la bugetul de stat cu efecte asupra sectorului agricol, în ansamblu:

· Cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii -135,8 milioane lei (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată prin Legea nr.269 din 6 noiembrie 2015);

· Finanţarea programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor – 20 milioane lei;

· Finanţarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol şi de funcţionare a institutelor de cercetare - 95,2 milioane lei;

· Renta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate/vândute până la sfârşitul anului 2009 – 70 milioane lei.

Anul 2015, în cifre

Despre anul 2015 nu mai este nevoie să amintim cum a fost din punct de vedere climatic. Sigur este că agricultura a fost pusă la încercare, peste dificultăți reușind să treacă doar fermierii care au investit în irigații și tehnologie de vârf. Să vedem însă cum a arătat 2015 cu totul, incluzând aici și deciziile cu impact major pentru agricultură.

Reducerea TVA la alimente la 9%

O măsură guvernamentală din 2015, venită în completarea ori prelungirea uneia intrate în vigoare în 2014, vizează în mod direct agricultura: reducerea TVA la 9% pentru tot ceea ce înseamnă produs alimentar și micșorarea taxei pe valoare adăugată de la 24% la 20% (din 2017, la 19%) pentru restul mărfurilor și serviciilor din România. Nu există încă o analiză a impactului direct asupra economiei, în general, și agriculturii, în special, a scăderii TVA, sub aspectul reducerii evaziunii fiscale și a presiunii fiscale asupra segmentului antreprenorial, dar în plan social consumatorul final a simțit sensibil beneficiile acestei măsuri. Ideea ar fi ca avantajele să fie păstrate pe termen lung și să nu se piardă prin alte dezechilibre survenite în piață (prețuri speculative, reducerea veniturilor în sectorul privat, creșterea tarifului la combustibil, gaz și energie, iar în agricultură, a celorlaltor inputuri etc.).

Structuri noi la MADR

După ce, în 2014, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) s-a reorganizat în Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu o suplimentare de 347 de angajați, în 2015 MADR a operat următoarele modificări: Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ s-a transformat în Agenția Națională pentru Zootehnie; activitatea fitosanitară s-a rupt de direcțiile agricole județene (DAJ) și a trecut în subordinea Agenției Fitosanitare; inspecțiile din cadrul DAJ-urilor se subordonează direct MADR. Ca instituții noi a reapărut Agenția Zonelor Montane și, în cadrul MADR, s-a înființat  Direcția de Industrie Alimentară.

Procentul de absorbție a fondurilor europene

Sfârșitul anului 2015 înseamnă și încheierea exercițiului european bugetar 2007-2013 în România. S-ar părea că agricultura înregistrează cel mai bun procent de absorbție a fondurilor europene, cel puțin așa ne spun oficialii de la MADR: peste 90%, respectiv 7,31 de miliarde de euro, derulate prin AFIR; 98%, adică 7,6 miliarde de euro, prin APIA; 58% (150 milioane de euro) prin Programul Operațional de Pescuit (POP).

Un procent mult prea mic din sumele derulate prin AFIR a mers într-unul dintre cele mai sensibile segmente din agricultură, irigațiile, proiectele aprobate și finanțate însemnând doar 128 de milioane de euro, sumă insignifiantă în comparație cu nevoile reale din agricultură. În schimb, reconversia și restructurarea plantațiilor de viță-de-vie sunt programele care au cheltuit 100% fondurile alocate.

Noul exercițiu bugetar cu întârziere

Din motive care ne scapă, România a ratat un start corect pentru bugetul european 2014-2020. Practic, se pot socoti pierduți doi ani, de vreme ce abia în 2015 s-au deschis sesiunile de depuneri de proiecte, iar ele se aplică efectiv, inclusiv cu finanțare asigurată, de la anul. Potrivit datelor furnizate de MADR, în cadrul noului PNDR, aprobat de Comisia Europeană abia în luna mai 2015, au fost organizare 13 sesiuni și depuse 6.425 de proiecte, cu o valoare totală de 924,70 milioane de euro. Până acum au fost selectate 559 de dosare.

Producție de cereale, mai scăzută cu 5,7 milioane de tone

Despre recolta de cereale a României se vorbește încă estimativ la nivel național și european. Cifre sigure vom avea la anul, probabil în martie, după ce datele preluate de la fermieri vor fi prelucrate de Institutul Național de Statistică. Experții de la Bruxelles vorbeau, la finalul lunii octombrie, de o prăbușire a producției de cereale în România cu 25,8%, scădere survenită la culturile de porumb și floarea-soarelui din cauza secetei severe de peste vară și a lipsei sistemului de irigații care să suplinească deficitul de precipitații.

Comisia Europeană a prognozat că recolta de porumb va fi de 7,5 milioane de tone, în scădere cu 4 milioane de tone față de 2014. La nivel european se pare că avem cea mai mare diminuare de producție la prășitoare, după Ungaria (16%), Polonia (12%) și Italia (11,3%). În schimb, producția de grâu a fost salvată. Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, aprecia, la sfârșitul campaniei de recoltare, că România poate conta pe 7,5 milioane de tone de grâu, recoltă chiar mai bună decât în anul 2014, considerat unul dintre cei mai buni din ultimul deceniu, când s-au dus în hambare 7,4 milioane de tone de grâu. CE estimase un total de 7 milioane de tone pentru 2015. Nici la orz nu au fost dificultăți: media la hectar a fost de 4,03 tone, spre comparație cu 3,8 tone în 2014, producția totală situându-se spre 1,051 milioane de tone. Rapița a avut mult de suferit, media fiind de 2,36 tone/ha, față de 3,87 tone/ha în 2014. În total, prognozele europene avansează o producție de cereale în România de 16,6 milioane de tone, în comparație cu 22,3 milioane de tone în 2014.

Legume și fructe mai puține

Legumele au ocupat, în 2015, în jur de 240.000 hectare, suprafață mai mare decât cea de pomi fructiferi (145.000 ha). Nivelul producției a fost afectat de secetă, unele asociații vorbind despre o diminuare de 20%, altele – de până la 30%. S-ar putea conta totuși pe 3-3,2 milioane tone de legume și pe 1 milion de tone de fructe, în condițiile unui an care a creat probleme sâmburoaselor (cireș și prun, în special).

Reconversie cu piedici în viticultură

Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), apreciază anul ca unul normal pentru viticultură: „Nu avem încă toate datele, dar pot să vă spun că, în ansamblu, a fost un an normal, nu excepțional, pentru viticultori. În particular, sunt județe ori podgorii unde recolta a fost cu probleme din cauza anului climatic atipic și aș aminti aici Vrancea, ceva din plantațiile din Vaslui și Iași. Rău este că programul de reconversie și restructurare a plantațiilor nu a decurs spectaculos, pe de o parte, fiindcă a început destul de târziu, iar pe de altă parte, pentru că au fost introduse niște prevederi noi, respectiv garanția de bună execuție de 500 de euro/ha, al cărei rost noi nu l-am văzut, dar MADR a insistat să mențină condiționalitatea, asumân­du-și pesemne și ritmul mai slab de absorbție a fondurilor europene. Cred că oficialii au încercat în acest fel să stopeze avalanșa de proiecte într-un segment care decurgea de altfel perfect, iar acum au căzut în cealaltă extremă, când numărul de cereri a scăzut semnificativ și probabil nu se vor absorbi banii angajați anual în program, fiindcă micii producători e limpede că nu vor putea să indisponibilizeze o astfel de sumă. Sper ca MADR să aibă capacitatea de a înțelege că trebuie să renunțe la aceste încorsetări. În schimb, Programul Suport Vie-Vin, de 47,7 milioane de euro/an, a început să prindă foarte bine. Măsura se referă la achiziția de bariculi, fiindcă noi am zis că avem via, avem crama, dar trebuie să rotunjim vinurile și am creat acest nou program care se bucură de succes, de cumpărare a bariculilor (butoaie), care altminteri costă mult (cel puțin 400 de euro/buc) și au o durată de folosință limitată, de 3-4 ani. Succes are și linia de finanțare pentru investițiile în modernizarea magazinelor de prezentare din interiorul cramelor și a sălilor de degustare; singurul lucru pe care dorim să-l facem este să rupem acest program de PNDR din cauza condițiilor care fac imposibilă acumularea punctajului pentru eligibilitatea proiectelor și să-l trecem în Programul Național Suport Vie-Vin.“

Maria Bogdan

Ministerul Agriculturii a publicat Ghidurile Solicitantului pentru măsurile privind investițiile în ferme și instalarea tinerilor fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în data de 5 martie 2015 versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) prin care sunt stabilite condițiile și criteriile accesării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru activitățile prevăzute în aceste forme de finanțare.”Ghidurile Solicitantului, publicate pe pagina de internet http://www.madr.ro  pot fi consultate de către potențialii solicitanți, pe care îi așteptăm să formuleze propuneri de modificare și observații. Toate aceste solicitări vor intra în analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Ghidurile au fost elaborate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale în baza consultărilor cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 transmisă Comisiei Europene spre aprobare.

Prin intermediul subMăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole în vederea înființării și modernizării fermelor, în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii, inclusiv dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală.

 Prin subMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă fonduri nerambursabile pentru a susține stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole.

Toți cei interesați pot trimite propuneri și observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Peste 200 de fermieri au primit diploma de "Fermierul anului" pentru producțiile obținute în 2014

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a organizat marti prima ediție a „Balului Fermierilor”, singurul eveniment de acest tip de anvergură națională, în cadrul căruia au fost recunoscute eforturile și rezultatele deosebite înregistrate în acest an de producători agricoli din întreaga țară, atât cei care derulează activități în sectorul vegetal, cât și în zootehnie.

Câștigătorii premiilor „Fermierul Anului 2014”, decernate marti, au fost fermieri care au declarat la direcțiile agricole județene producțiile obținute în 2014 la culturile de grâu, rapiță și orz, precum și tinerii fermieri și administratorii fermelor de familie, care au devenit afaceri de succes.

Prin acordarea premiilor „Fermierul Anului 2014”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dorește atât să încurajeze producătorii agricoli să continue investițiile și eforturile, astfel încât agricultura românească să devină principalul motor al creșterii economice, cât și aducă în prim plan producătorii agricoli care au contribuit la obținerea acestor rezultate extraordinare, prin care demonstrează că, în România, se poate face agricultură performantă, la standarde europene, cu respectarea cerințelor consumatorului.

Lista câstigătorilor premiilor „Fermierul Anului 2014” (pdf)

  • Publicat în Social

Ministerul Agriculturii pregătește ajutoare de minimis în agricultura ecologică și apicultură

Apicultorii vor beneficia de un ajutor de minimis pentru a compensa pierderile înregistrate în acest an din cauza ploilor, iar în agricultura ecologică fondurile vor fi suplimentate tot printr-o schemă de minimis, a declarat, pentru AGERPRES, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

"Vrem să facem două ajutoare de minimis unul pentru agricultura ecologică și altul pentru apicultură. În acest an, apicultorii au fost foarte afectați de ploile abundente, iar în agricultura ecologică vrem să suplimentăm fondurile. Aceste două scheme de minimis se adaugă celorlalte două pe care le-am avut cele cu sere și solarii și cele pentru tancuri de răcire", a spus ministrul de resort.

Referitor la schema de minimis privind tancurile de răcire, Constantin a precizat că, deși nu s-a bucurat de succesul scontat, există 300 de comune din 3.000 care au aplicat pentru aceste ajutoare.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că agricultura va beneficia de mai mulți bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va avea loc până la finele lunii septembrie.

"Rectificarea din septembrie o să fie pozitivă pentru agricultură. Vom avea deblocată rezerva de 10% prevăzută pentru cheltuieli bugetare ceea ce înseamnă peste 200 de milioane de lei și alte câteva milioane pentru câteva măsuri pe care le luăm, respectiv pentru cele două scheme de minimis", a arătat Constantin.

Potrivit proiectului de HG privind acordarea de plăți suplimentare exploatațiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, bugetul total estimat al schemei este de 10,6 milioane lei, iar numărul maxim estimat de beneficiari este de 9.600. Durata schemei este prevăzută a se derula între 1 octombrie și 31 decembrie 2014.

Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis va fi de aproximativ 270 euro/exploatație, respectiv echivalentul în lei a 1.180 lei/exploatație pentru cei care dețin între 0,30 ha și 5 ha, inclusiv, și de aproximativ 192 euro/exploatație, respectiv echivalentul în lei a 845 lei/exploatație pentru exploatațiile din categoria 5,1 ha — 20 ha, inclusiv.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarului începând cu data de 1 noiembrie 2014.

Potrivit proiectului privind aprobarea schemei 'Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai — iulie 2014 ce au produs pagube asupra sectorului apicol', resursele financiare necesare aplicării acesteia sunt de 4,131 milioane lei.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă beneficiarilor prevăzuți în schema pentru cheltuielile suplimentare efectuate de aceștia, suportate ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile din perioada mai — iunie 2014, în cuantum de până la 50% din cheltuielile efectuate cu achiziția hranei necesare menținerii efectivului de familii de albine, dar nu mai mult de 4 lei/ familia de albine pentru o stupină de până la 75 familii și până la 50% din cheltuielile efectuate cu achiziția hranei necesare menținerii efectivului de familii de albine, dar nu mai mult de 7,5 lei/familia de albine pentru o stupină cu peste 75 familii.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

MADR şi MAE celebrează Ziua Europei alături de producătorii agricoli

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează Ziua Europei, în 9 mai 2014, alături de producătorii agricoli.

Evenimentul are loc la sediul MADR, cu participarea membrilor Asociației BIO - România și ai Federației Naționale de Produse Tradiționale prin organizarea expoziției de produse tradiționale și ecologice.

Ceremonia de deschidere va avea loc la ora 9.30în prezențadomnului Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

O paradă a costumelor populare din opt regiuni ale țării noastre, realizată de elevii de la Cercul de Folclor "Dor şi dor cu mine călător" al Liceului teoretic "DIMITRIE BOLINTINEANU",  va pune în valoare bogăţia culturală a țării noastre.

Pe toată durata zilei de vineri, 9 mai 2014, curtea MADR se va transforma într-un loc în care voia bună, mâncarea sănătoasă și portul popular se vor armoniza în spiritul tradițional românesc.

La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS