reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Mar 2019

Ministerul Agriculturii încurajează investițiile în activități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a avut în data de 19 iulie 2017 o întâlnire cu reprezentanții mai multor societăți comerciale din Bistrița-Năsăud, Râmnicu Vâlcea, Cluj precum și cu ingineri sau arhitecți, cercetători dar și crescători de ovine, interesați de valorificarea lânii de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă.

Accentul a fost pus pe identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România, manifestat de țări precum India sau Turcia.

Un exemplu apreciat, în acest sens, este cel al unor investitori din Bistrița Năsăud, care au amenajat în Sângeorz Băi un depozit unde lâna este colectată și balotată, urmând apoi să fie trimisă la export. În perspectivă, se preconizează dotarea cu o linie tehnologică de spălare a lânii dar și soluții pentru prelucrare – includere în producția materialelor izolatoare pentru construcții, cu scopul de a înlocui polistirenul și vata minerală.

Totodată, investitorii din județul Bistrița au avut inițiativa realizării unui proiect pilot de valorificare a laptelui, printr-un proces experimental, în satul Ardan, comuna Șieu,. Inaugurarea ar urma să fie făcută în luna august, eveniment la care a fost invitat și ministrul Petre Daea.

Având în vedere preocuparea pentru dezvoltarea zonei montane, participanții la întâlnirea cu ministrul Petre Daea s-au arătat interesați să dezvolte un sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte.

Ministrul Agriculturii a apreciat inițiativele prezentate în cadrul întâlnirii, fiind preocupat de revigorarea activităților de colectare, prelucrare și valorificare a lânii, ținând cont că până în prezent această resursă valoroasă nu a fost utilizată la potențialul maxim.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

MADR reamintește că potrivit unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 13 iulie 2017, crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Legea care permite fermierilor să aibă acces la apă gratuit îşi produce efectele

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a deplasat joi, 22 iunie 2017, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, din județul Ialomița.

Scopul principal al acestei deplasări a fost de a vedea dacă există fermieri care folosesc motopompele pentru a trage apa direct din canalul de aducţiune, o dată cu apariţia Legii 133/2017, care a intrat în vigoare pe 12 iunie 2017, şi potrivit căreia, fermierii primesc apă gratuit pentru irigarea culturilor.

„Am constatat că instalarea motopompelor este în curs de amenajare, având în vedere termenul scurt de la intrarea în vigoare a Legii, iar un fermier deja îşi instalase echipamentul pentru a prelua apa din canal. În sistemul de irigaţii Pietroiu-Ștefan cel Mare lungimea canalelor umplute cu apă este de 50 km din totalul lungimii canalelor existente de 96 km. Dacă vor exista solicitări, se vor umple cu apă şi restul canalelor disponibile”, a declarat Petre Daea.

Ministrul Petre Daea a vizitat staţia de pompare Pietroiu, care conţine nouă agregate de pompare şi a cărei reabilitare este prevăzută în Programul Naţional de Irigaţii, urmând ca lucrările de reabilitare să demareze la începutul anului 2018. Staţia de pompare este în funcţiune şi există solicitări din partea beneficiarilor pentru irigarea unei suprafeţe de 10.500 hectare, până la această dată fiind irigate 4.300 hectare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă fermierilor să folosească toate metodele de preluare a apei din canalele de irigat, pentru a asigura dezvoltarea optimă a culturilor în această perioadă.

Sursa: madr.ro

Autoritatea Națională Fitosanitară informează că roșiile românești sunt sigure pentru consum

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, la nivelul întregii țări, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 325 probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: madr.ro

Echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările în piețele agroalimentare

În perioada 23-25 mai 2017, echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în 15 piețe agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător și ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului și evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au aplicat în totalitate 89 de sancțiuni contravenționale, atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat existența unui număr semnificativ de atestate de producător, aproximativ 200, care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producători.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse în această săptămână, spațiile de vânzare alocate conform legii pentru producătorii agricoli, persoane fizice, au fost delimitate în mod distinct în toate piețele controlate, acestea fiind semnalizate corespunzător.

La momentul actual producătorii nu întâmpină probleme din cauza lipsei spațiului de desfacere a produselor din gospodăriile proprii, având în vedere că în piețele agroalimentare au fost disponibilizate spații distincte pentru comercializarea de fructe și legume autohtone.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua și în celelalte piețe ale Municipiului București până la instaurarea unui climat adecvat pentru ca producătorii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să beneficieze de calitățile oferite de produsele autohtone.

Sursa: madr.ro

Roșiile românești, sigure pentru consum

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 68 de probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Ministerul Agriculturii face controale în piețe

În această săptămână, echipe de control din cadrul MADR verifică respectarea prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în toate piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Pentru desfășurarea optimă a acestei acțiuni de amploare, s-a solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru constituirea de echipe mixte de control alcătuite din inspectori de specialitate ai MADR și ofițeri de poliție economică și ordine publică, în scopul de a asigura depistarea, sancționarea și eliminarea tuturor activităților ilicite ce se manifestă în aceste zone de comercializare, în special, în domeniul fructelor și legumelor proaspete.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului şi evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

În urma controalelor efectuate s-a constatat faptul că foarte mari cantități de legume și fructe proaspete provenite din comerțul intracomunitar sau din import, tranzacționate “la negru” ajung a fi comercializate ca produse autohtone în depozite en-gros sau direct în piețele agroalimentare.

Foarte multe atestate de producător eliberate de primării ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora, urmând ca pentru toate aceste situații să se extindă verificările de specialitate la instituțiile care le-au eliberat, respectiv primării.

În prima zi de verificări, echipele de control ale MADR au aplicat 40 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 43.000 lei.

A fost angajată răspunderea contravențională în cazul a trei administratori de piețe agroalimentare, cărora li s-a aplicat fiecăruia amendă contravențională în valoare de 12.000 lei.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua până la eradicarea fenomenului ilicit din piețele Municipiului București și instaurarea unui climat adecvat pentru ca fermierii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să aibă garanția calității oferită de produsele autohtone.

Întâlnire de lucru între oficialii MADR și reprezentanţii crescătorilor de ovine

 Marţi, 17 mai 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, alături de secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu şi directorul general al Agenţiei Naţionale de Zootehnie, Iacob Lelior, au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanţii crescătorilor de ovine din România.

Tema principală a discuţiilor a vizat-o proiectul de Hotărâre pentru aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control, care se află în dezbatere publică pe site-ul instituţiei.

De asemenea, s-a mai discutat despre identificarea cantităţilor de ovine disponibile pentru export şi modalităţi de colectare a animalelor şi transportul acestora. În acest sens, ministrul Petre Daea a purtat discuţii privind identificarea unor măsuri de a împiedica arderea și aruncarea lânii.

***

Tot marţi, 17 mai 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea şi Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu s-au întâlnit cu reprezentanţii legumicultorilor şi ai pomicultorilor şi ai Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România – UNSAR şi ai unei companii de asigurare de pe piaţa românească.

Scopul întâlnirii a fost acela de a identifica soluţii pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre fermieri şi asiguratori în sensul analizării de posibilităţi pentru a-şi diversifica ofertele de asigurare în ce priveşte legumicultura şi pomicultura.

Ministrul Petre Daea a propus ca prin intermediul MADR să se creeze un cadru propice de discuţii pentru analiza variantelor de prevenire a riscurilor în domeniul legumiculturii şi pomiculturii, având în vedere că în fiecare an fenomenele meteo extreme se manifestă din ce în ce mai des.

Totodată, ministrul Agriculturii a făcut referire şi la crearea Fondului Mutual, care ar putea fi un instrument la îndemâna fermierilor pentru a acoperi riscurile care nu pot fi asigurate în prezent de companiile de asigurări.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, s-a deplasat la centrele locale ale APIA

Marţi, 9 mai 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, s-a deplasat la centrele locale ale APIA, spre a verifica modul în care se desfăşoară procesul de depunere a cererilor unice de plată pentru Campania 2017. 

Astfel, ministrul Petre Daea s-a deplasat la sediul local APIA din Roşiorii de Vede şi la cel din Caracal, pentru a vedea stadiul în care se află depunerea cererilor şi pentru a reaminti că termenul limită de depunere a Cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2017 este data de 15 mai 2017.

Menţionăm că ieri, 9 mai 2017, la sediile județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a înregistrat cel mai mare procent de depunere a cererilor de plată pentru Campania 2017, faţă de planificarea făcută. Astfel, au fost depuse 21.979 cereri, faţă de programarea de 9.412 cereri, ceea ce reprezintă un procent de 233,51%. Suprafața înregistrată în sistem în cursul acestei zile a fost de 488.946 hectare.

Ministrul a vizitat şi câteva ferme legumicole din localităţile Peretu, Drăgănești-Vlașca (jud. Teleorman), Cilieni, Izbiceni, Giuvărăşti (jud. Olt). Astfel, ministrul a mers şi a văzut starea de vegetaţie a culturilor de cartof timpuriu, varză, roşii cultivate în sere şi solarii.

Dornic să-i cunoască pe fermierii din bazinele legumicole care au reuşit să ajungă cu roşii româneşti în pieţele din ţară, ministrul a avut discuţii cu legumicultorii, la acestea fiind prezenţi şi mai mulţi primari din bazinul legumicol din judeţul Olt, dar şi angajaţii din teritoriu de la Direcţiile Agricole.

MADR a elaborat proiectul de ordin de modificare a Ordinului 619/2015

În data de 8 mai 2017, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334, s-a publicat Legea nr.97/2017, prin care s-a aprobat, cu modificări și completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada  2015-2020 (…).

Legea va intra în vigoare în trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Astfel, pentru implementarea prevederilor din Legea nr. 97/2017 și corelarea acestora cu documentele aferente, este necesară modificarea în mod corespunzător a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul de Ordin de modificare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, care a fost postat pe site-ul madr.ro, pentru consultare publică (http://madr.ro/transparenta-decizionala/proiecte-de-acte-normative.html).

Principalele modificări ale Ordinului vizează:

-  în cazul pajiștilor concesionate/închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor de animale, la articolul 61, se evidențiază trei posibile categorii de beneficiari, respectiv, membrii asociației, asociația fără cod propriu de exploatație și care desfășoară activitate cu animalele membrilor pe raza localității precum și asociația cu cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor în taberele de vară pe perioada de pășunat

- la articolul 7, alin.(1) și (2), pentru formele asociative de proprietate, categoria documentelor justificative a fost completată cu adeverința emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, în vederea preîntâmpinării reducerii numărului de beneficiari eligibili și asigurării menținerii capacității de absorbție a fondurilor europene.

De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a prevederilor cuprinse în ordin, s-au mai propus:

- modificarea literei b) a alineatului (1) al art. 44, fiind necesară pentru corelarea condițiilor de eligibilitate ale măsurii de sprijin cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare cu titlul și scopul măsurii „Leguminoase boabe pentru industrializare”, notificată la Comisia Europeană.

- abrogarea art.481, urmare a scrisorii DG AGRI prin care se precizează că fermierul care nu atinge nivelul de producție minimă stabilită trebuie exclus de la plata sprijinului cuplat, întrucât nivelul respectiv reprezintă o condiție de eligibilitate.

Mai jos aveți atașat Ordinul 691 din 2015 în forma actuală.

MADR a demarat ample acțiuni de verificare pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a demarat ample acțiuni de verificare a obligațiilor legale pe care le au comercianții, utilizatorii și prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor în conformitate cu legislația în vigoare.

Controalele sunt extinse la nivelul țării, atât în unități fitofarmaceutice, cât și în piețe, târguri, oboare și chiar la utilizatorii sau prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor. Acestea au un rol preventiv și ne dorim ca disfuncționalitățile constatate de-a lungul timpului sa nu se mai regăsească, astfel încât verificările inspectorilor fitosanitari să aibă un rol preventiv și de îndreptare și doar, mai apoi de sancționare.

Agenții economici sau persoanele fizice care desfășoară sau doresc să desfășoare activități cu produse de protecție a plantelor, trebuie să respecte prevederile Ordonanței nr. 4 din ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată prin Legea nr.85 /1995, a Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecția plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar aprobată prin Legea nr.28/2009.

Inspectorii fitosanitari din cadrul Direcției Fitosanitare București au depistat în urma controalelor efectuate neconformități privind depozitarea produselor de protecție a plantelor și efectuarea de tratamente fitosanitare în condiții improprii, ceea ce adus la anularea Autorizației pentru utilizarea produselor de protecția plantelor precum și, anularea Autorizației pentru prestări servicii, conform art.33 din OG nr. 4/1995 modificat prin art. 7 din OG nr 41/2007.

De asemenea, au fost depistați operatori economici care comercializau produse de protecție a plantelor fără a deține certificat de înregistrare sau comercializau produse expirate, utilizatori care nu au returnat ambalajele și produse etichetate necorespunzător.

Pentru 12 neconformități s-au aplicat sancțiuni în valoare de 21.600 lei, conform prevederilor OG nr. 4/1995 și OG nr. 41/2007.

În baza protocolului încheiat intre Autoritatea Națională Fitosanitară și Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, sunt constituie echipe de control pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute și/sau depozitate în locații neautorizate.

MADR promovează produse de calitate

Pe lângă cele 4 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european : Magiunul de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salamul de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată) și cele 2 produse care se află în analiză la Comisia Europeană Cârnați de Pleșcoi ((Indicație Geografică Protejată) și Scrumbie de Dunăre afumată (Indicație Geografică Protejată), un alt produs românesc a trecut etapa opoziției naționale și a fost transmis la Bruxelles, în vederea înregistrării și dobândirii protecției la nivelul Uniunii Europene ca Indicație Geografică Protejată.

Este vorba de produsul ”Cașcaval de Săveni”, produs obținut după o metodă de tip gospodăresc, bazată pe o reţetă transmisă din generaţie în generaţie şi de prelucrare a laptelui de vacă crud provenit din arealul geografic delimitat.

Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată cu pastă opărită având o consistenţă semitare. Acest sortiment de caşcaval se obţine din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

Potențialul gastronomic și natural al României, pus în valoare de Politica Agricolă Comună prin politica de calitate, constituie un element important pentru creşterea valorii adăugate a produselor agroalimentare, valorificarea zestrei locale, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea zonelor rurale.

Pentru cei interesați mai multe informații referitoare la produsul Cașcaval de Săveni se pot obține accesând site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la următorul link:

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii- geografice/produse-agricole-si-alimentare/caiete-de-sarcini-2017.html

Specializarea fermelor va reduce dependența de materialul biologic importat

Pentru a exista o specializare a unităților, spune Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, este nevoie de acte normative elaborate de Ministerul Agriculturii, acte care să confere coerență. Iar măsurile în acest sens, completează domnia sa, trebuie duse până într-acolo încât să reducă dependența României de materialul biologic din străinătate.

Să mizăm pe rasele românești

Potrivit directorului general al ANZ, România stă bine la capitolul efective de animale. În momentul de față țara noastră are aproximativ 14 milioane de ovine și 2 milioane de bovine, din care un milion sunt vaci pentru lapte. „Avem rase autohtone foarte bine adaptate condițiilor de creștere și exploatare, care de fiecare dată au adus bunăstare fermierilor români. Ovinele și albina carpatină, spre exemplu, sunt două specii care și-au păstrat însușirile de acum 2.000 de ani, de pe vremea dacilor. Ciobanii români mizează, în general, pe rasa Țurcană, cu toate varietățile care există, și care deține o pondere de aproape 80% din totalul efectivelor de oi. Rasa Țurcană, de asemenea, este foarte bine consolidată genetic și este adaptată de la Dunăre până în vârful muntelui. Avem și rasa Merinos, Țigaie, Karakul care predomină în zona de nord a României. Fiecare rasă trebuie crescută acolo unde a fost formată. La vacile de lapte ponderea cea mai mare o deține Holstein, rasă din care avem exemplare deosebite ce exprimă rezultatele obținute în zootehnie la producția de lapte.“ Iacob Lelior completează spunând că, aplicând noile tehnologii, fermierii români au reușit să aducă un progres genetic zootehniei, iar crescătorii de animale care au beneficiat de ajutoarele de minimis pe care le-a oferit Ministerul Agriculturii au achiziționat repro­ducători de înaltă valoare genetică, berbeci, țapi și juninci care să populeze și să dezvolte fermele mici și mijlocii.

Continuitate și stabilitate legislativă

Totuși un pericol planează asupra raselor românești. Importul raselor străine poate amenința patrimoniul genetic național.

„Rasele aduse din străinătate sunt bune, dar merg pe generații foarte scurte, de aceea trebuie folosite la încrucișări cu rasele autohtone pentru obținerea metișilor de primă generație. Constatăm din expe­riențele fermierilor că rasele aduse din afara României nu reușesc să se adapteze foarte bine la condițiile pedoclimatice, iar fermierii care recurg la astfel de investiții au ajuns la concluzia că pierd niște bani. De aceea, sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă. Astfel, spune directorul ANZ, România va putea reduce dependența de importurile de material biologic. Noi trebuie să ne păstrăm rasele autohtone, moștenite de la străbuni. Nu putem renunța la ele. Principalul proiect al Agenției Naționale pentru Zootehnie este acela de a fi alături de fermieri, de a le crea posibilitatea să producă ieftin și să le deschidem piețele interne și internaționale ca să își vândă marfa. Asta este principala nevoie a fermierilor români. Au dificultăți cu vânzarea mărfii și consolidarea pe filiera de produs. Este problema care trebuie rezolvată în viitorul apropiat de către Ministerul Agriculturii.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 32

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a devenit operațional

Începând din data de 15 aprilie 2017, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) sunt operaționale, fiind pregătite pentru combaterea căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă.

Având în vedere faptul că dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină reprezintă una din prioritățile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a stabilit pentru acest an alt grafic de punere în funcțiune a Unităților de combatere a căderilor de Grindină, conform HG 70/23.02.2017, privind aprobarea obiectivelor etapei a XVIII-a 2017, a programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024.

Astfel, în anul 2017 acest program guvernamental a fost pregătit pentru lansare cu o lună mai devreme față de anul 2016 (respectiv 15 mai 2016), ca urmare a modificărilor climatice, precum temperaturi scăzute, căderi de grindină ș.a., factori ce s-au manifestat atipic față de anii precedenți.

În momentul de față sunt operaționale 34 puncte de lansare, acoperindu-se o suprafață totală de 500.000 ha, cu o creștere de 78% față de anul 2016.

Sursa: madr.ro

MADR găzduieşte în curtea interioară un Târg de Florii

În perioada 7-9 aprilie 2017, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se va desfăşura „TÂRGUL DE FLORII”, organizat în parteneriat cu Federaţia Națională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România.

În cadrul acestei expoziții cu vânzare, cei interesați vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoaștere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea), precum şi alte produse alimentare.

Vizitatorii „TÂRGULUI DE FLORII” sunt invitaţi să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, al produselor din lapte (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş) sau din carne (cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, pită coaptă pe vatră etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.

De asemenea, la eveniment vor fi prezenţi producători de fructe şi mai ales de legume de sezon, de miere şi produse ale stupului (polen, faguri, propolis) dar şi cei de ţuică şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, din județul Argeș produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P.”, produsul “Scrumbie de Dunăre afumată”, din județul Tulcea a cărei documentație a fost înaintată de România în octombrie pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată și “Cașcaval de Săveni”, din județul Botoșani depus la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a obține protecția europeană - Indicație Geografică Protejată.


 INFORMAŢII SUPLIMENTARE

La “Târgul de Florii” vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Sibiu, Tulcea, Vaslui, Vâlcea Vrancea, o parte dintre aceştia fiind membri ai Federaţiei Naționale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România.

“Târgul de Florii” va putea fi vizitat între ora 8:30-20:00 vineri şi sâmbătă, iar duminică, în intervalul 8:30-16:00. Și pentru că sunt “Floriile”, pe lângă produsele agro-alimentare de la acest târg, vizitatorii vor putea să aleagă pentru sărbătoriții zilei dintr-o gamă variată de flori, pentru a-i felicita cu această ocazie.

România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul MADR

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Sursa: MADR

Proiect MADR - Ajutor financiar pentru fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte

Fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piață, potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

"Se distribuie echivalentul în lei a sumei de 5.448.041,5 euro pentru producătorii de lapte, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Ajutorul financiar prevăzut se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice, persoane fizice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (...), care se încadrează la activitatea 'agricultură la scară mică," se arată în document.

Pentru obținerea ajutorului financiar beneficiarii trebuie să dețină un efectiv de vaci de lapte de minimum 3 și maximum 9 capete, inclusiv, pe beneficiar, identificate și înregistrate în RNE la data depunerii cererii, în exploatație cu cod ANSVSA și să aibă documente că a livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 — 31 martie 2016. Cererea pentru obținerea ajutoarelor se depune la centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București, însoțită de documentele legate prevăzute, până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Proiectul de act normativ precizează că producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete nu beneficiază de prevederile actului normativ.

"Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărțirea sumei totale prevăzute la efectivul eligibil de vaci de lapte. Plățile pentru aceste ajutoare se efectuează până la data de 30 iunie 2017. În vederea evaluării eficacității măsurii, ANSVSA verifică beneficiarii care au solicitat ajutorul de adaptare excepțional prevăzut de prezenta hotărâre a Guvernului, dacă mențin exploatația/exploatațiile înregistate în RNE până la data de 31 august 2017, și transmit rezultatul verificărilor către APIA", se arată în document.

Autoritatea competentă comunică Comisiei, până la data de 15 octombrie 2017, sumele plătite, numărul și tipul beneficiarilor și evaluarea eficacității măsurii.

Potrivit notei de fundamentare, exploatațiile cu efective de vaci de lapte cuprinse între 3 și 9 capete sunt ferme mici a căror producție, aproximativ 50%, este destinată consumului propriu, ceea ce duce la venituri reduse din această activitate, risc mărit de apariție a bolilor transmisibile la om (zoonoze), exploatarea de metiși cu grad genetic scăzut.

Conform regulamentului Comisiei Europene din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor, României i s-a alocat un pachet
financiar în valoare de 10.896.083 euro, din care 5.448.041,5 euro se distribuie pentru producătorii de lapte.

"Prin acordarea acestui ajutor financiar, micii fermieri vor avea posibilitatea să crească și să producă mai mult pentru piață, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură. De asemenea, fermele mici se pot consolida și impune pe piață, asigurând îndeplinirea indicilor de calitate urmăriți de procesator, respectiv parametrii fizico-chimici, grăsime, proteină, substanță uscată, punct de îngheț și indicii de calitate: NTG și nr. de celule somatice. De asemenea, se creează posibilitatea creșterii valorii adăugate a produselor agricole, promovării laptelui și produselor lactate pe piețele locale,
dezvoltării circuitelor scurte de aprovizionare", se arată în document.

În nota de fundamentare se precizează că fermele mici reprezintă un mecanism de securitate economică și o modalitate de protecție în spațiul rural. Protecția economică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente și de câștiguri. În perioadele de criză economică, forța de muncă este resorbită de agricultură. În cazul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranță economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală non-agricolă nu este diversificată.

"În contextul european, sectorul laptelui se confruntă cu o criză severă care are la bază un dezechilibru între cererea și oferta la nivel mondial, în care prelungirea embargoului impus Rusiei până la finele lui 2017, precum și o scădere a cererii de produse din partea Chinei. O consecință a acestui dezechilibru a fost scăderea prețului pentru laptele materie primă în UE care continuă să se resimtă în continuare, atingând niveluri care nu mai sunt sustenabile pentru producători. În luna iulie 2016, prețul mediu la nivel UE a fost cu 22% mai mic decât media ultimilor 5 ani. Diferențele la nivel de structură a fermei și de preț sunt destul de mari, afectând în special fermele mici, cele cu ponderea cea mai mare, și periclitând activitatea de producție din zonele rurale", se precizează în nota de fundamentare.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Petre DAEA s-a întâlnit cu Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti

Petre DAEA, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit luni, 6 martie 2017, pe E.S. Mihael Zupančič, Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti.

În cadrul discuţiilor au fost abordate subiecte ce privesc schimburile comerciale dintre România şi Slovenia, ambele părţi apreciind că relaţiile bilaterale sunt foarte bune, iar comerţul este în creştere. În prezent, cifra schimburilor comerciale dintre România şi Slovenia este situată în jurul valorii de 700 milioane de euro, atât ministrul Petre Daea cât şi Ambasadorul Mihael Zupančič opinând că lucrurile pot fi îmbunătăţite în această privinţă.

Ambasadorul a afirmat că Slovenia este interesată să importe din România produse alimentare, pe care le-a catalogat ca fiind de foarte bună calitate întrucât le-a testat personal în mare parte, în călătoriile pe care le-a făcut pe teritoriul României în decursul ultimului an şi jumătate. Totodată, Ambasadorul Sloveniei s-a arătat plăcut impresionat de faptul că a întâlnit oameni care au contact cu ţara sa natală, aceştia având diverse proiecte în derulare.

La rândul său, ministrul Petre Daea a afirmat că România este interesată să identifice noi căi de colaborare cu Slovenia, astfel încât oamenii de afaceri din cele două state să se coreleze, în acest fel reuşindu-se o impulsionare a schimburilor comerciale îndeosebi în ceea ce priveşte domeniul agricol. Ambasadorul Sloveniei a apreciat potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră din punct de vedere agricol, suprafaţa României fiind de 11 ori mai mare decât a Sloveniei, iar 70% din acesta este acoperit de păduri, rămânând puţin teren cu destinaţie agricolă.

În cadrul întâlnirii de astăzi, cei doi oficiali au abordat teme ce vizează legea vânzării terenurilor agricole din România, situaţiile privind eventualitatea unui dublu standard în ceea ce priveşte produsele agroalimentare comercializate pe piaţa din vestul Europei, retrocedarea terenurilor agricole etc.

Cu privire la relaţiile dintre România şi Slovenia, Ambasadorul Mihael Zupančič a apreciat că ar fi oportun ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire la nivel de miniştri ai Agriculturii, pentru a continua colaborarea în acest domeniu şi a identifica noi modalităţi pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cele două state membre ale Uniunii Europene.

Anunț MADR cu privire la intenția de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează fermierii cu privire la intenția de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, aferente anului de cerere 2017, în temeiul art. 25 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/ 1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Întâlnirea ministrului Petre Daea cu Ambasadorul Statului Israel în România

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a primit-o pe E.S. Tamar Samash, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statului Israel în România, luni, 27 februarie 2017.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a subliniat importanţa colaborării cu statul Israel pe un domeniu foarte important pentru România, respectiv irigaţiile, exprimându-şi intenţia de a identifica modalităţi concrete prin care ar putea fi transferată ştiinţa de care Israelul dispune către ţara noastră.

Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru poporul din Israel, care a identificat soluţii inovative în agricultură şi a reuşit să atingă performanţa, cu toate că dispune de resurse extrem de limitate în ce priveşte terenul agricol şi apa dulce. De asemenea, ministrul Daea a subliniat că România are ce învăţa de la Israel, iar, în opinia sa, principala provocare este de a căuta soluţii concrete pentru folosirea apei în mod raţional în agricultură.

În acest sens, doamna Ambasador a reiterat invitaţia lansată anul trecut ministrului Agriculturii de la acea vreme pentru un student român din agricultură de a vizita Israelul şi chiar de a acorda burse de studiu. Totodată, E.S. Tamar Samash a afirmat că între România şi Israel s-au dezvoltat relaţii foarte bune de colaborare, de altfel companii de top din Israel în domeniul irigaţiilor au reprezentanţe în ţara noastră.

În opinia doamnei Ambasador, România are multe avantaje pe care trebuie să le pună mai bine în valoare, între acestea amintind calitatea solului, condiţiile climatice favorabile, fructe şi legume dar şi produse de origine animală de foarte bună calitate. În acest context, E.S. Tamar Samash a subliniat că Israelul dispune de un bun management al fermelor şi deţine echipamente foarte performante.

La finalul întâlnirii, ministrul Petre Daea a asigurat-o pe doamna Ambasador că România doreşte să colaboreze cu Israelul, având deschidere pentru orice domeniu care ar putea să aducă beneficii ambelor părţi.

Sursa madr.ro

Autoritățile anunță: cheltuieli de peste un miliard de euro în irigații

Ce va fi, dacă va fi, până la urmă, vom vedea!

Irigațiile au fost și sunt un subiect despre care se vorbește mult de cel puțin 10 -15 ani și tot de 10-15 ani s-a făcut extrem de puțin în acest domeniu sensibil. Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale găsim, în clipa în care vorbim, două documente care se referă la irigații: Programul de guvernare pentru agricultură, care poartă sigla unui partid, și Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, ca parte a unei strategii naționale.

Program politic de guvernare

Programul PSD de guvernare pentru agricultură imaginează un plan în trei etape: etapa I, 2017-2020, refacerea a 40 de amenajări care acoperă 1,3 mil. ha; etapa a II-a, 2018-2020, refacerea a 37 de amenajări corespunzătoare pentru 0,490 mil. ha; etapa a III-a, 2019-2020, refacerea a 9 amenajări pentru 0,190 mil. hectare. Efortul financiar însumat este de 1,482 miliarde de euro: 1,14 miliarde de euro de la bugetul de stat și 342 milioane de euro de la FEADR. De aceste 86 de amenajări ar beneficia 484 de organizații ale udătorilor cu peste 200.000 de agricultori.

Program tehnic al MADR

Celălalt document, realizat anul trecut, este programul oficial după care MADR lucrează. Acesta explică, pe larg: ce a avut România în domeniul irigațiilor; ce mai are astăzi valid ca sistem; ce acțiuni/măsuri au fost realizate până acum; care este planul până în 2020. Programul vorbește despre aceleași trei etape de lucru: *etapa I, 40 de amenajări de irigații (infrastructură principală), cu suprafața de 1.317.042 ha, pe care s-au constituit Organizații și Federații ale Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF și FOIF) ce au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR 2007-2013; *etapa a II-a, 37 de amenajări de irigații viabile, cu suprafața de 490.089 ha, pe care s-au constituit OIF și FOIF ce vor putea accesa Submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020; *etapa a III-a, 9 amenajări viabile de irigații, în suprafață de 199.810 ha, pe care nu sunt constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.

Ce a avut România în domeniul irigațiilor?

Sistemele de irigații din România, construite până în anul 1990, acopereau circa 22% din suprafața agricolă a țării și aproximativ 34% din suprafața arabilă. Aceste cifre corespund unei suprafețe amenajate pentru irigat de cca 3,1 milioane ha. Nord-vestul, vestul și centrul necesită mai puțină apă de irigații, în vreme ce în sud și sud-est, regiuni cu deficit de precipitații, suprafața acoperită de irigații este mai mare.

Ce avem astăzi?

În prezent, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare apreciază că 1,5 mil. ha reprezintă suprafața viabilă și marginal viabilă, ceea ce ar corespunde unui procent de 11% din suprafața agricolă a țării, din care suprafața viabilă este de 823.000 ha: canale de aducțiune și distribuție – 10.630 km; rețele de conducte îngropate – 26.700 km; stații de pompare plutitoare și fixe – 2.710 de bucăți; construcții hidrotehnice – 4.856 de bucăți. În program se spune: „amenajările de irigații sunt într-un stadiu avansat de degradare și, pe 75% din suprafața acestor amenajări, irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă/energie și costisitoare pentru fermieri“. Probleme mari sunt la infrastructura primară, care aparține statului. Ca gestionare a sistemului de irigații, avem, practic, următoarea situație: infrastructura principală/primară aflată în domeniul statului (care face obiectul programului pe care-l prezentăm astăzi); infrastructura secundară, preluată de OIF și FOIF de la ANIF; infrastructura interioară din ferme.

Ce s-a realizat în ultimii ani?

Nu foarte mult. Au fost constituite 475 OIF, pe o supra­față de 1.085.053 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pe 995.000 ha și 24 FOIF, pe o suprafață de 395.753 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pentru 171.000 ha. În exercițiul bugetar 2007-2013, 134 de organizații au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații preluate de la ANIF. În document nu se vorbește și despre sistemele de irigații din ferme, realizate pe cheltuiala fermierilor.

Ce se propune de aici înainte?

Programul vizează strict reabilitarea infrastructurii principale de irigații care va conduce la creșterea suprafeței funcționale din suprafața viabilă și marginal viabilă economic pentru irigații la 70%, în anul 2020 și 90%, la orizont 2030. Vor fi reabilitate 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 mil. ha, până la sfârșitul anului 2020. Programul se va desfășura în trei etape, așa cum am scris mai sus.

Sursa de finanțare

Sursa de finanțare a investițiilor de reabilitare a infrastructurii principale o reprezintă bugetul de stat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigații. Acest program completează măsurile din PNDR care se adresează infrastructurii secundare: 128 de milioane de euro, în perioada 2007-2013 (Măsura 125 a) și 435 milioane de euro, în perioada 2014-2020 (Submăsura 4.3).

Sisteme de irigații avute în vedere pentru reabilitare

Vă prezentăm programul de reabilitare a infrastructurii principale (amenajări care vor fi refăcute), cu precizarea că în paranteză vom trece numărul proiectelor europene deja accesate și implementate de organizații ale utilizatorilor de apă de irigații.

ETAPA I

Bacău: Sascut – Valea Seacă, 5.028 ha (fonduri europene accesate de un OUAI), Dămienești, 2.499 ha (un proiect implementat); Brăila: Făurei – Jirlău, 14.606 ha (Măsura 125 aplicată de un OUAI), Călmățui II, 1.624 ha (un proiect implementat), Călmățui V, 1.105 ha (un proiect), Terasa Ialomița-Călmățui (cuprinde și județul Ialomița), 137.291 ha (8 proiecte), Terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte), Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte), Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect), Terasa Brăilei, 64.441 ha (11 proiecte); Buzău: Câmpia Buzăului – Canal Vest, 35.860 ha (2 proiecte); Covasna: Câmpu Frumos, 2.998 ha (un proiect); Călărași: Gostinu – Greaca Argeș (cu suprafețe și în Giurgiu), 25.517 ha (un proiect), Borcea de Sus, 11.404 ha (un proiect), Pietroiu – Ștefan cel Mare (cu suprafețe și în Ialomița), 52.428 ha (3 proiecte), Boianu – Sticleanu, 19.296 ha (3 proiecte), Gălățui – Călărași, 75.197 ha (2 proiecte); Constanța: Carasu – Galeșu, 4.726 ha (2 proiecte), Carasu – Movilița, 8.043 ha (un proiect), Carasu Sud, 3.341 ha (un proiect); Dolj: Sadova – Corabia, 71.775 ha (2 proiecte); Needia – Măceșu, 55.387 ha (2 proiecte); Galați: Brateșul de Sus, 5.083 ha (un proiect), Câmpia Covurlui, 115.396 ha (3 proiecte); Iași: Tabara – Trifești – Sculeni, 17.258 ha (2 proiecte); Olt: Bucșani – Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (5 proiecte), Terasa Caracal, 75.739 ha (un proiect), Potelu – Corabia, 10.928 ha (2 proiecte); Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha (2 proiecte), Viișoara, 96.481 ha (4 proiecte), Olt – Călmățui, 46.553 ha (2 proiecte), Lița – Olt, 4.871 ha (un proiect), Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha (2 proiecte); Tulcea: Babadag, 24.449 ha (3 proiecte), Beibugeac – Sarinasuf, 14.694 ha (1 proiect), Sinoie (cu o suprafață din Constanța), 60.474 ha (un proiect), Sud Razelm, 13.454 ha (un proiect), Sarighioi, 7.011 ha (2 proiecte); Vaslui: Albița – Fălciu, 16.937 ha (5 proiecte), Ciorăști – Măicănești, 10.434 ha (7 proiecte).

ETAPA a II-a

Arad: Semlac – Pereg, 8.394 ha, Fântânele – Șagu, 6.920 ha; Argeș: Ștefănești – Leordeni, 5.675 ha; Bacău – Letea, 1.118 ha; Botoșani: Movila – Hăvârna, 804 ha, Curtești, 437 ha; Brăila: Călmățui, 23.426 ha, Lunca Râului Buzău, 6.453 ha, Latinu – Vădeni,13.009 ha, Surdila – Greci, 26.762 ha, Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha; Buzău: Câmpia Buzău – Est, 9.941 ha; Călărași: Călărași – Râul, 6.845 ha, Mostiștea, 20.000 ha, Jegălia, 22.268 ha; Constanța: Carasu – Basarabi, 5.903 ha, Hârșova, 2.954 ha, Seimeni, 22.784 ha, Nicolae Bălcescu, 29.813 ha, Mihail Kogâlniceanu, 26.481 ha; Dâmbovița: Titu – Ogrezeni, 40.647 ha; Dolj: Bistreț – Nedeia – Jiu, 12.326 ha; Galați: Nicorești – Tecuci, 16.349 ha; Giurgiu: Argeș, 1.691 ha; Ialomița: Slobozia – Dunăre, 2.853 ha, Orezăria Luciu – Giurgeni, 5.140 ha, Terasa Bordușani, 22.863 ha, Borcea de Jos, 5.677 ha; Mehedinți: Crivina – Vânju Mare, 26.592 ha; Olt: Terasa Corabia, 35.795 ha, Stoenești – Vișina, 25.813 ha; Peceneaga – Turcoaia – Măcin, 19.024 ha; Vâlcea: Galicea, 736 ha, Olanu – Drăgoești, 1.494 ha; Vrancea: Putna, 2.385 ha, Slobozia – Ciorăști, 14.980 ha, Suraia – Vadu Roșca, 2.795 ha.

ETAPA a III-a

Oltenița – Surlari – Dorobanțu (9.788 ha, Călărași), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj), Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj), Făcăeni – Vlădeni (2.224 ha, Ialomița), Țigănași – Perieni (3.368 ha, Iași), Sculeni – Țuțora – Gorbani (21.009 ha, Iași), Izvoare – Cujmir (63.889 ha, Mehedinți), Drăgănești (6.233 ha, Olt) și Mihăiești – Băbeni (1.112 ha, Vâlcea).

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 10-12

Abonează-te la acest feed RSS