Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

D. Constantin: Produsele ecologice româneşti nu se comercializează pe piaţa autohtonă din cauza preţurilor destul de mari; 90% se exportă

Produsele ecologice româneşti nu se comercializează pe piaţa autohtonă din cauza preţurilor destul de mari şi merg în proporţie de 90% la export, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

Şeful de la Agricultură a precizat că, în prezent, dincolo de calitatea produselor, foarte importantă pentru consumatori, este preocupat să asigure producătorilor agricoli din România o piaţă de desfacere, fie că este vorba despre piaţa internă, fie despre cea externă. Acesta a subliniat că România importă foarte multe produse pentru că cele autohtone nu ajung pe rafturi.

"Mi-aş dori să echilibrăm în primul rând balanţa, pentru că este deficitară. Importăm foarte multe produse pentru că produsele româneşti nu ajung pe rafturi. Iată că acum încercăm să îmbunătăţim acest lucru; s-a îmbunătăţit. Avem de lucrat mult în continuare, iar după ce vom echilibra şi vom găsi toate produsele româneşti pe rafturi, cred că ne vom putea gândi şi la export'', a spus acesta. 

Daniel Constantin a subliniat că, pe zona de export, sunt produse de nişă care merg foarte bine şi în momentul de faţă, cum ar fi produsele ecologice în primul rând.
"În special producţia din agricultura ecologică merge mai mult la export. 90% din producţia respectivă nu se comercializează pe piaţa din România pentru că sunt preţuri destul de mari", a arătat şeful MADR.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat, miercuri, la lansarea de către Metro România a programului "Bunătăţi din România", susţinut de ministerul de resort, care vizează încurajarea consumului de produse româneşti prin realizarea de parteneriate cu producătorii români.

În program participă peste 90 de producători autohtoni, care oferă diverse categorii de produse precum peşte, carne, preparate din carne, lactate, brânzeturi, legume şi fructe, pâine şi produse de panificaţie, vinuri şi conserve.
Condiţia principală pentru participarea la program este respectarea standardelor de calitate impuse de Metro România, precum şi utilizarea unor procese care pot asigura trasabilitatea produselor.

"Bunătăţi din România" continuă direcţia iniţiată de programul "D-ale Noastre", primul program din România cu susţinerea producătorilor locali de legume, lansat în luna mai de companie, în cadrul căruia Metro România asigură distribuţia produselor în reţeaua sa şi oferă asistenţă pe tot parcursul producţiei.

"Alături de legumele autentice ale noastre, proiectul "Bunătăţi din România" completează oferta de produse româneşti disponibile în Metro Cash&Carry România atingând astfel aproximativ 75% din totalul sortimentului comercializat pentru categoriile de produse menţionate (circa 4.000 de articole din totalul sortimentului românesc)", a declarat Anca Vizireanu, director Cumpărări produse alimentare Metro Cash&Carry România.

Prin întreaga platformă de susţinere a producătorilor români, Metro România încurajează dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei.

Sursa: AGERPRES

80 de milioane de euro pentru crearea centrelor de colectare a produselor agricole

Producătorii agricoli vor avea la dispoziţie, începând cu sfârşitul lunii noiembrie, 80 de milioane de euro pentru crearea unor centre de colectare, sortare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare a produselor agricole, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

"În această lună alocăm o sumă extrem de importantă pentru crearea acelor centre de condiţionare, etichetare, sortare şi ambalare a produselor agricole. Toate aceste lucruri sunt menite să ajute producătorii agricoli. Nu mai puţin de 80 de milioane de euro vor fi disponibile de la sfârşitul acestei luni pentru agenţi economici, oameni care se vor asocia cu producătorii agricoli pentru a ajuta la o mai bună desfacere a produselor agricole", a afirmat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că în ultimul timp s-a extins numărul hipermarketurilor care au intrat în programul de promovare a produselor româneşti iniţiat de ministerul pe care îl conduce, scopul fiind acela de a asigura o desfacere cât mai mare a producţiei autohtone. El a adăugat că, în acest scop, au fost luat şi alte măsuri, precum modificarea legislaţiei pentru certificatele de producător, dar şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare, astfel încât să se dea tuturor producătorilor posibilitatea de a comercializa şi de a păstra produsele româneşti nu doar pe perioada de durată a acestora fără să fie în atmosferă controlată.

"Au mai cedat şi unii şi ceilalţi şi putem vorbi despre un grad mai mare de asociere în agricultură, de conştientizarea faptului că trebuie să atingem anumite puncte de calitate pentru a comercializa produsele româneşti. Pe de altă parte, şi hipermarketurile au înţeles că au nevoie de produse româneşti. Astăzi, suntem undeva în zona de mijloc, în condiţiile în care 50% din produsele româneşti care se comercializează în medie pe an în zona de legume-fructe sunt de origine românească", a arătat Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, în zona de legume-fructe, comparativ cu 1 ianuarie - 31 august 2011, anul acesta balanţa comercială pe produse agroalimentară s-a îmbunătăţit "vizibil".

În ceea ce priveşte condiţia ca un producător român să poată pătrunde într-un hipermarket cu produsele sale, ministrul a precizat că acesta trebuie să îndeplinească nişte cerinţe impuse de unitatea comercială, cerinţe care, însă, nu mai sunt atât de mari, ca în anii trecuţi. În plus, Daniel Constantin a îndemnat consumatorii să aleagă produsele româneşti, pentru că acestea sunt cele mai bune.

Susa: AGERPRES

Deficite de apă în solul agricol în mai multe regiuni din ţară, în perioada 15-21 noiembrie 2012

Rezerva de umiditate din solul agricol va fi în limite satisfăcătoare, în următoarea săptămână, la cultura grâului de toamnă, deficite semnificative semnalându-se, însă, în Moldova, cea mai mare parte a Olteniei şi Dobrogei, vestul, sudul şi estul Munteniei, precum şi local în centrul Banatului, se menţionează în prognoza agrometeorologică întocmită pentru perioada 15-21 noiembrie de către specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Potrivit sursei citate, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm, în cultura grâului de toamnă se va menţine în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

În Moldova, cea mai mare parte a Olteniei şi Dobrogei, vestul, sudul şi estul Munteniei, precum şi local în centrul Banatului, se vor semnala deficite de apă în sol, seceta pedologică fiind moderată şi local puternică.

Din punct de vedere agrometeorologic, procesele vegetative ale speciilor de toamnă şi pomi-viticole se vor derula normal în aproape toată ţara şi uşor mai lent în zonele depresionare.
Astfel, culturile de orz, grâu de toamnă şi rapiţă îşi vor continua dezvoltarea, în timp ce la pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor înregistra maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea frunzelor. Totodată, izolat se va putea declanşa faza de repaus vegetativ, în majoritatea plantaţiilor.

În ceea ce priveşte caracteristicile meteorologice, sub aspect termic, în intervalul 15-21 noiembrie, va predomina o vreme uşor mai rece decât în mod normal, în cea mai mare parte a ţării.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -3 şi 10 grade Celsius, mai scăzută cu 1-4 grade în raport cu mediile multianuale, la nivelul întregii ţări. Maximele vor oscila între 4 şi 15 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar minimele între -9 şi 7 grade Celsius. Valorile cele mai scăzute, respectiv între -9 şi -5 grade Celsius, sunt posibile în zonele depresionare, unde se va produce brumă şi îngheţ la suprafaţa solului.

La nivelul solului agricol, temperatura medie diurnă la adâncimea de 10 cm va fi cuprinsă între 4 şi 12 grade Celsius, optimă desfăşurării proceselor vegetative ale speciilor de toamnă din zonele de câmpie.

Specialiştii ANM prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, nesemnificative din punct de vedere agricol, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului.

Sursa AGERPRES

9.000 de tineri şi-au făcut ferme cu bani europeni

Peste 9.000 de tineri, dintre care aproape 4.000 de femei, au început afaceri cu ferme la ţară în ultimii patru ani, pentru care au primit fonduri nerambursabile de peste 200 de milioane de euro, potrivit datelor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Prima sesiune de cereri de proiecte aferentă măsurii 112 - "Instalarea tinerilor fermieri" a fost deschisă în decembrie 2008. Până la jumătatea lunii octombrie, APDRP a încheiat contracte pentru instalarea în mediul rural a 9.197 de fermieri cu vârsta sub 40 de ani. Dintre contractele de finanţare încheiate, 5.351 de proiecte, cu finanţare de la UE de 114,79 milioane de euro, sunt derulate de barbaţi, iar 3.846 de investiţii, finanţate cu 85,59 milioane de euro, sunt implementate de femei.

Valoarea totală nerambursabilă acordată pentru instalarea tinerilor fermieri, până la jumătatea lunii octombrie, este de 200 de milioane de euro. Reprezentanţii APDRP spun că în sud-vest-ul ţării au fost făcute cele mai multe investiţii, cu 1.987 de proiecte contractate, urmat de sud-est, cu 1.522 de proiecte contractate şi de vest, cu 1.263 de proiecte contractate.

La nivel general, cele mai multe proiecte contractate prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de cele care vizează investiţii în culturi de câmp. De asemenea, tinerii fermieri au făcut şi investiţii în horticultura, sectorul vitivinicol, culturi permanente (plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, pepiniere, viţă-de-vie, livezi etc.), lapte şi produse lactate, precum şi creşterea porcilor.

Sursa: Ziarul de Iasi

Grâul, semănat pe doar 70% din suprafaţa estimată

"S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an", declară Vasile Schipor, şeful DADR.

În judeţul Suceava, arăturile pentru însămânţările de toamnă au fost efectuate pe 86% din cele 21.750 de hectare propuse, în timp ce terenurile care vor fi semănate în primăvară au fost arate pe 26% din totalul de 97.975 ha.

Directorul executiv al DADR, Vasile Schipor, declară că epoca optimă a fost depăşită, iar până acum în judeţ au fost însămânţate 15.650 ha din 21.570 ha estimate, înfiinţarea noilor culturi făcânduse în proporţie de 73%. Campania este declarată încheiată şi cu realizări de 100% la orzoaica de toamnă, orz, plante de nutreţ, legume, rapiţă şi loturile semincere.

"În contextul secetei grave cu care ne-am confruntat, culturile de toamnă au răsărit şi arată destul de bine. Este vorba, în principal, despre rapiţa şi grâul cultivate până pe 15 octombrie, dar şi despre cele însămânţate mai târziu", subliniază şeful DADR.

"Rămâneri în urmă se înregistrează la grâu, secară şi triticale, la care semănatul este făcut pe 65% din ceea ce s-a prins în plan, adică pe 10.850 ha din 16.750 ha. Schipor este de părere că, date fiind circumstanţele vitrege din 2012, se poate aprecia că procentajul este bun, mai ales că se contează pe o creştere cu peste 5% faţă de anul agricol încheiat.

"La grâu, secară şi triticale stăm un pic mai prost din cauza secetei. S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an, deoarece, comparativ cu suprafeţele de anul trecut, venim cu o creştere de 5-10%. Dacă vom mai beneficia de ploaie şi de condiţiile actuale de temperatură, se mai pot face însămânţări de toamnă. La fel, dacă ne ajută Dumnezeu şi cu un pic de zăpadă, care este anunţată pentru sfârşitul lunii, atunci vom avea pornire bună pentru viitoarea recoltă", explică oficialul DADR.

Vasile Schipor apreciază că, în această toamnă, programul de însămânţări la grâu, secară şi triticale va fi realizat în proporţie de doar 70%, însă suprafaţa va creşte după anotimpul rece, când la cereale se pot face şi însămânţările de primăvară. 

Sursa: Crai Nou

Dacian Cioloş a discutat cu Vlad Filat despre cooperarea în domeniul agriculturii

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a avut marţi o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, în cadrul căreia au fost discutate probleme legate de cooperarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării regionale.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău, cele două oficialităţi s-au referit în timpul discuţiei lor la importanţa dezvoltării durabile în sectorul rural, ca o componentă de bază a economiei naţionale.

Vlad Filat a subliniat importanţa expertizei UE în procesul de apropiere de standardele europene, în contextul negocierilor purtate de Republica Moldova privind crearea Zonei de Comerţ Liber cu UE. Totodată, premierul Filat a dat asigurări că asistenţa oferită Republicii Moldova va fi valorificată în mod eficient şi în condiţii de maximă transparenţă.

UE va susţine şi în continuare Republica Moldova pe calea dezvoltării, a declarat Dacian Cioloş, apreciind succesele Chişinăului în realizarea angajamentelor asumate privind implementarea agendei europene.

Premierul Filat a reiterat angajamentul guvernului de la Chişinău de a avansa consecvent în dialogul cu UE în vederea realizării obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Sursa AGERPRES

Cum poţi să fertilizezi pământul dobrogean cu alge şi nămol

O echipă de cercetători din Constanţa a brevetat un compozit din deşeuri sută la sută ecologic.

Sunt coşmarul turiştilor vara şi al constănţenilor tot timpul anului. Le spunem generic deşeuri, dar ele ar putea fi adevărate comori pentru pământul dobrogean. Este vorba despre alge şi despre nămolul de la staţiile de epurare a apei. Cu ajutorul unei instalaţii nu foarte costisitoare şi cu sprijinul mai multor cercetători din Constanţa, ele ar putea fi transformate în fertilizator pentru agricultură, dar şi pentru grădinile şi parcurile din oraş ori plantele de apartament.

Ideea valorizării acestor deşeuri aparţine Asociaţiei pentru protejarea Omului şi mediului înconjurător pentru o dezvoltare durabilă în lume, pe scurt, ECOM. Această organizaţie a reuşit chiar să breveteze sistemul, care deocamdată nu a fost recunoscut decât de norvegieni. Statul român îl ignoră, chiar a spus că nu îl interesează aşa ceva, astfel încât singura şansă ca să poată fi pus în aplicare este tot o finanţare externă.
De altfel, echipa de cercetători constănţeni a fost deja recompensată cu două medalii la începutul lunii noiembrie, la Salonul Internaţional Idei, Invenţii Noi Produse - IENA de la Nurenberg, Germania.

"Am pornit de la ideea să rezolvăm o problemă a comunităţii, care poluează, atât prin prezenţă, cât şi prin miros. Şi am zis să le transformăm în fertilizator. Cercetarea a fost finanţată de fonduri de la Norway Grand, am văzut că este bun, l-am brevetat. Urma faza pilot, ce să facem, bani nu mai erau, vroiam să ducem totul până la capăt, pentru ca să nu rămână cercetarea pe nişte hârtii şi în câteva ghivece. Aşa am găsit un fermier din Agigea care ne-a pus la dispoziţie terenul pe care am experimentat fertilizatorul brevetat de noi", ne-a povestit Maria Năstac, preşedintele ECOM.

30 la sută în plus, la hectar

Aşa se face că, folosind nămolul adus de RAJA şi algele adunate de pe plaje de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a fost produs fertilizator pentru 80 de hectare pe care a fost însămânţat grâu.

"Rezultatele au fost mult peste aşteptări. Pe terenul fertilizat de noi s-au recoltat 3.600 de kg de grâu la hectar, în condiţii de secetă, cum a fost vara aceasta, iar pe celelalte hectare ale fermierului, unde au fost folosiţi fertilizatori chimici, au strâns doar 2.500 de kg la hectar. Astfel, s-a produs o însănătoşire a pământului, o recoltă sporită, iar grâul a fost mult mai viguros", ne-a mai spus Maria Năstac.

De unde bani?

Aşadar biocompozitul brevetat de echipa constănţeană funcţionează şi ar putea fi folosit la scară largă, atâta vreme cât materia primă, adică deşeurile de alge şi nămol există din belşug, la malul mării.

Anual se strâng cel puţin 30.000 de tone de alge, iar nămolul este produs din abundenţă de staţiile de epurare din judeţ. Mai mult decât atât, prin contracte cu ECOM, RAJA şi ABADL sunt de acord să le transporte, gratuit, la locul de prelucrare. Mai rămâne de rezolvat doar problema construirii sistemului în sine, a unei fabrici care să-l producă. 'Deocamdată nu avem finanţare pentru aşa ceva. După ce au auzit despre fertilizatorul nostru, cei de la Ambasada Finlandei ne-au sunat şi ne-au spus că vor să ne cumpere toată producţia. La fel şi cei din Norvegia. Dar care producţie? Ne-am adresat Ministerului Agriculturii din România pentru a-i informa asupra brevetului nostru, dar ni s-a spus că nu-i interesează.

Aşa că singura şansă este tot finanţarea externă. Vom aplica pentru un proiect tot în Norvegia. Ei ne oferă bani nerambursabili, pe concurs de proiecte. Poate avem şansa şi câştigăm. Dacă finanţarea va fi mai mare, vom face o fabrică mai mare, dacă va fi mai mică, va fi doar o făbricuţă. Noi nu vindem drepturile de autor, nu vrem să ne îmbogăţim pe noi şi pe nimeni, vrem doar să aplicăm principiile noastre şi să însănătoşim pământul din Dobrogea", a mai explicat preşedintele ECOM.

Sursa: Cuget Liber

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare în 2014-2020

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună şi de o alocare superioară vizând fondurile de coeziune şi structurale, a declarat marţi premierul Victor Ponta, după întâlnirea Grupului "Prietenii coeziunii", care a avut loc la Bruxelles, subliniind, totodată, necesitatea, ca ţara noastră să administreze mai bine banii primiţi.

"România îşi păstrează poziţia de a beneficia în următorul exerciţiu financiar multianual de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună. Asta înseamnă că acel obiectiv de convergenţă - să avem plăţi directe şi subvenţii la media europeană - să fie realizat în cadrul exerciţiului financiar următor, dar, în acelaşi timp, România îşi doreşte o alocare superioară în ceea ce priveşte fondurile de coeziune şi structurale, o alocare superioară, care să vină în paralel cu o capacitate administrativă superioară", a afirmat Victor Ponta.

El a precizat că discuţiile vizând următorul cadrul financiar multianual tind să se finalizeze, fiind necesar ca "Prietenii coeziunii" şi susţinătorii unor cheltuieli reduse să ajungă la un acord.
"În cadrul Consiliului European, sub coordonarea preşedintelui van Rompuy, trebuie armonizate poziţii diferite, aparţinând membrilor Coeziunii - cei care beneficiază de fonduri mai mari decât propria contribuţie - şi celălalt grup, al statelor net contributoare, care solicită o reducere a bugetului alocat pentru 2014-2020", a spus Ponta.

El a afirmat că este important ca România să obţină o alocare superioară în 2014-2020, aspect care depinde de rezultatul negocierilor vizând bugetul şi de modul în care ţara noastră reuşeşte să-şi crească gradul de absorbţie.

"Am salutat ralierea Parlamentului European, reprezentat de Martin Schulz, care a afirmat că PE sprijinul de vedere al ţărilor noastre, privind necesitatea alocării unor fonduri suficiente pentru dezvoltarea convergentă a statelor din UE. Adică pentru ţări cum este România aflate în urmă în ceea ce priveşte infrastructura, dezvoltarea agriculturii", a spus Victor Ponta.

Sursa AGERPRES

Franţa: Manifestaţie cu tractoare, fân şi îngrăşământ natural

Câteva sute de agricultori francezi au manifestat, marţi, la volanul tractoarelor, pe străzile din Strasbourg (est), pentru a-i cere guvernului să micşoreze 'constrângerile administrative' şi 'costul mâinii de lucru' în profesia lor, transmite AFP.

'Mizam pe 500 de tractoare, însă suntem între 800 şi 1.000, aceasta arată cât de mobilizaţi suntem', a declarat preşedintele Tinerilor Agricultori din departamentul Bas-Rhin (est), Didier Braun, coorganizator al manifestaţiei împreună cu Federaţia departamentală a sindicatelor exploatatorilor agricoli (FDSEA).

Prefectura a contabilizat circa 800 de tractoare.

Manifestanţii au pus pneuri, fân şi au deversat îngrăşământ natural în faţa unei clădiri administrative din Strasbourg, unde se află Direcţia regională pentru alimentaţie, agricultură şi păduri (DRAAF) şi Direcţia departamentală pentru teritorii (DDT).

Numeroase banderole agăţate de tractoare erau adresate guvernului şi Uniunii Europene: 'Hollande, nu mai avem nici o para chioară', 'Europa, nu uita cine îţi hrăneşte copiii'.

Agricultorii cer guvernului să nu înăsprească reglementarea în vigoare pentru a lupta împotriva poluării apelor cu nitraţi. 'Facem eforturi, însă fiecare nouă directivă ne costă bani', a spus un agricultor, René Stumpf.

'În Franţa sunt multe norme administrative, mai ales în materie de mediu, care merg dincolo de ceea ce fac celelalte ţări europene şi care ne pun în dificultate faţă de concurenţii noştri', a estimat Didier Braun.

Potrivit Tinerilor Agricultori şi FDSEA din departamentul Bas-Rhin, agricultorii alsacieni au de suportat, de asemenea, o mână de lucru cu un cost prea ridicat în raport cu vecinii germani, care îi afectează mai ales în materie de fructe şi legume.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social
  • 0

ANSVSA a amendat cu peste 14.000 de lei unităţi din industria agroalimentară

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară a amendat cu 14.400 de lei 13 societăţi din industria agroalimentară, în urma unor controale efectuate în perioada 2 noiembrie - 8 noiembrie, în Bucureşti şi în ţară, au anunţat, marţi, reprezentanţi ai ANSVSA.

Au fost controlate unităţi de morărit, de producere a pâinii şi a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, a altor produse alimentare precum şi unităţi de depozitare pentru produse alimentare, seminţe, legume şi fructe.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS