reclama youtube lumeasatuluitv
Lumea Satului

Lumea Satului

Romsilva introduce o nouă metodă de teledetecţie pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a introdus o nouă metodă de teledetecţie pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori prin care poate fi comparată situaţia actuală a unei păduri cu cea înregistrată în urmă cu 5 ani.

"Am introdus cu ajutorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice nişte metode noi de teledetecţie prin care se poate compara pe ortofotoplanuri situaţia pădurii cu 5 ani în urmă şi situaţia actuală, în aşa fel încât pădurarul, titular de canton, nu mai poate comenta şi veni cu tot felul de argumente că nu este vinovat de sustragerile de lemn de pe suprafaţa respectivă. Prin această nouă metodă de teledetecţie încercăm să depistăm toate situaţiile şi toate focarele de acest tip, iar rezultatele sunt spectaculoase", a declarat directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

Acesta a precizat că în pădurile administrate de Romsilva poate să exploateze lemn şi un agent economic căruia regia îi dă acest drept, însă problemele apar când agentul taie în plus, iar pădurarul nu sesizează aceste fapte.

Şeful Romsilva nu neagă faptul că unii dintre angajaţii regiei sunt vinovaţi de sustrageri de lemn sau neglijenţă în serviciu pe pădurile administrate, însă toate cazurile depistate - 37 de persoane numai în primele 5 luni ale anului - au fost deferite justiţiei.

"Într-adevăr, populaţia a perceput în ultimii 20 de ani că regia este cel mai mare administrator şi ar fi răspunzătoare de tot ceea ce se întâmplă în păduri. Nu vă ascund că şi noi avem probleme, la Bihor, la Maramureş, Cluj sau la Giurgiu, dar sunt cazuri pe care le descoperim şi le gestionăm. Numai la Ocolul Dobreşti din judeţul Bihor avem 13 persoane acuzate că au permis sustrageri de lemn, iar la nivel naţional, numai în primele 5 luni ale anului, avem vreo 37 angajaţi ai regiei, care vor răspunde penal pentru sustragerile de lemn, neglijenţă în serviciu, fals şi uz de fals. Sunt lucruri pe care nu le tolerăm, nu le ascundem, pentru că ele există, dar pe care încercăm să le gestionăm. Cred, însă, că rezultatele sunt spectaculoase prin folosirea acestei metode de teledetecţie pentru că mergem pe sectoare cu ortofotoplanurile", a adăugat directorul general al regiei.

Romsilva administrează, pe lângă cele 3,2 milioane de hectare de păduri ale statului, şi un milion de hectare fond forestier din proprietatea persoanelor fizice sau juridice, iar în ultimul timp tot mai multe primării solicită serviciile silvice oferite de Romsilva, chiar dacă tarifele de administrare sunt mai mari decât cele oferite de ocoalele private.

"Suntem preocupaţi ca şi în aceste suprafeţe ale proprietarilor privaţi să plantăm pe zonele neîmpădurite, dar şi să schimbăm imaginea RNP, iar lumea să fie informată că Romsilva administrează doar jumătate din fondul forestier naţional. Asta presupune că nu toate tăierile şi defrişările care sunt prezentate în mass media, multe din ele fără să fie verificate, sunt pe pădurile care aparţin de Romsilva. În ultimul timp, tot mai multe primării au solicitat să se mute de la ocoale silvice private la RNP, cu toate că noi am avut un tarif mai ridicat. Fiind o societate comercială aplicăm TVA 24%, comparativ cu ocoale silvice private care sunt ONG-uri şi care nu sunt toate plătitoare de TVA. Înainte, foarte mulţi proprietari privaţi de pădure au preferat să se ducă la ocoale silvice private pentru că aveau tarife cu 24% mai mici, dar în ultima perioadă sunt tot mai multe solicitări pentru a le oferi noi, regia, serviciul silvic", a mai spus Crăciunescu.

Romsilva a decis în Consiliul de Administraţie mărirea suprafeţelor arondate unui canton şi care se află în paza unui pădurar deoarece regia deţine echipamente moderne şi mijloace de comunicare mult mai rapide pentru a acţiona în cazul în care se ivesc anumite probeleme.

"Am luat o decizie în Consiliul de Administraţie, ca să putem asigura personalul de pază, să mărim suprafaţa cantoanelor pentru că avem o dotare tehnică bună, mijloace de comunicare mult mai rapide, autoturisme de deplasare în teren şi putem acţiona. Acestea ne-au permis să dăm în pază o suprafaţa mai mare unui pădurar, astfel că în zona de câmpie am stabilit o suprafaţă 400 de hectare de fond forestier pentru un pădurar, în zona de deal - 800 de hectare, iar în cea de munte, circa 1.300 de hectare", a mai subliniat şeful Romsilva.

RNP-Romsilva funcţionează din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi administrează 3.266.494 hectare de pădure aflată în proprietatea statului cu circa 18.000 de angajaţi, asigurând servicii silvice pentru o suprafaţă de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi. Din totalul suprafeţei administrate 586.214 hectare se găsesc în arii protejate şi care cuprind inclusiv ultimele păduri virgine din Europa.

Sursa AGERPRES

Daniel Constantin: Prin reducerea TVA la pâine la 9 la sută, încasările la buget ar creşte

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, consideră că prin reducerea TVA la pâine de la 25%, la 9%, încasările la bugetul de stat vor creşte şi nu vor apărea probleme care să genereze deficite.

'Din punctul meu de vedere, ca ministru al Agriculturii, care interacţionează cu sectorul de panificaţie, de morărit, cu cei care sunt în producţia vegetală, la cereale, eu cred că dacă va scădea TVA de la 24 la sută, la 9 la sută, încasările la bugetul de stat ar creşte, deci nu ar fi o problemă care să genereze costuri suplimentare pentru bugetul de stat, care să fie înregistrate la deficit', a spus ministrul, sâmbătă, la postul de televiziune RTV.

Acesta a reamintit că nu există niciun document oficial al Fondului Monetar Internaţional cu privire la subiectul reducerii TVA la pâine şi a precizat că în discuţiile mai vechi cu oficialii FMI a explicat că în cazul identificării surselor financiare, pentru a nu fi afectat bugetul, poate fi redusă cota TVA la pâine.

'În discuţiile mai vechi cu Fondul Monetar Internaţional, noi am arătat că dacă vor exista bani la bugetul de stat, dacă vor creşte încasările, sau dacă vom identifica în bugetul care a fost stabilit pentru anul 2013 o sumă de 250 de milioane de lei, în momentul acela, sigur că se poate proceda la o reducere a TVA de la 25 la sută, la 9 la sută. Este o măsură necesară, pentru cel de-al doilea semestru, pentru care noi încercăm să facem eforturi, în aceste zile, să identificăm, împreună cu Ministrul de Finanţe, aceste sume şi să ne asumăm, în continuare această decizie. Este un angajament politic pe care îl avem în continuare, la care nu am renunţat, dar, repet, trebuie să fie făcute eforturi extraordinare şi de către domnul Chiţoiu (ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, n.r) şi de către domnul Voinea (ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea n.r), să identifice aceste sume', a arătat Constantin.

Ministrul a explicat, în context, că FMI nu se implică în politica socială la nivel naţional din România şi nici în politica economică pe care şi-o asumă orice guvern.

'Fondul Monetar Internaţional are o relaţie contractuală cu România, cum are cu orice alt guvern. Decizia este la nivel naţional, dar Fondul Monetar Internaţional atrage doar atenţia că ar putea exista riscul ca în cazul în care nu creşte colectarea la bugetul de stat, să avem o pierdere care automat s-ar duce în deficit şi ar destabiliza macroeconomic bugetul de stat', a subliniat ministrul Agriculturii.

Sursa AGERPRES

APIA a încheiat aal 2-lea act adiţional la convenţiile de finanţare a capitalului de lucru necesar crescătorilor de porcine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat cel de-al doilea act adiţional la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a porcine, conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES.

Potrivit acestor acte adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, adeverinţa prin care se atestă că acesta a depus cerere de ajutor pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor şi, de asemenea, suma înscrisă în adeverinţă reprezentând diferenţa dintre valoarea  cumulată a deconturilor justificative depuse de beneficiar şi valoarea celor 2 adeverinţe eliberate de către Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. 

Agenţia a încheiat acte adiţionale cu CEC Bank, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, OTP Bank, Unicredit Ţiriac, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank Romania, Banca Comercială Intesa Sanpaolo Romania, Agricover IFN.Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.

Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe /acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care creditorul le poate solicita din partea beneficiarului.AGERPRES

Salonul Național de Vinuri al României, VINTEST 2013

Salonul Național de Vinuri al României, VINTEST 2013 București, ediția a 3-a, va avea loc la Sala Palatului în perioada 6-9 iunie. Evenimentul este organizat cu ocazia celei de-a 36-a ediții a Congresului OIV. Numai în anul 1968, România a mai fost acceptată ca țară organizatoare.

A 3-a ediție VINTEST este dedicată vinurilor autohtone și turismului vitivinicol. Vizitatorii vor putea localiza pe hartă fiecare cramă participantă și vor avea ocazia să cunoască vinurile și oferta turistică a acestora.

Deschiderea oficială a salonului va avea loc în 6 iunie la ora 11.00.

Partenerii principali ai evenimentului sunt Agerpres, Radio Romania, Casa Lux, Millesime.

Până în prezent, și-au anunțat participarea: Crama Oprișor, WINE RO Crama, Domeniile Anastasia, Agrofam Holding Fetești, Intervitt Zimnicea, Domeniile Sâmburești, Domeniile Dealu Mare Urlați, Stațiunea de Cercetare SCDVV Pietroasa, Budureasca, Domeniile Sara, Scharfenberger Gmbh O.KG, Transilvania Bois.

Vizitatorii pot caștiga din oră în oră o sticlă de vin, iar marele premiu este o excursie pentru două persoane pe Drumul Viilor oferită de Wine Bar 1000 de Chipuri.

www.vintest.ro

www.facebook.com/vintest

0721 550 084

Braconajul banilor europeni

Mă îngrijorează numeroasele semnale primite din partea crescătorilor de animale cu referire la modul cum sunt administrate păşunile naturale şi, mai ales, de cine. Mulţi dintre edilii locali, odată ajunşi în fruntea obştii, se consideră unicii proprietari ai fondului funciar aflat în posesia localităţii, prin măsurile ilegale pe care le iau făcând să umbrească activitatea până şi a celor mai oneşti reprezentanţi ai comunităţilor rurale, cu respect pentru lege şi corecţi în folosirea banilor europeni. Aşa că nu mă voi referi decât la acea categorie care face obiectul numeroaselor sesizări adresate diferitelor instituţii ale statului de către crescătorii de animale, din păcate rămase fără răspuns.

Pentru că legiuitorul a făcut astfel încât să nu responsabilizeze pe nimeni privind controlul banilor alocaţi pentru păşuni, cei în posesia cărora intră miliardele de euro îi folosesc după bunul plac. M-am întrebat de multe ori cum este posibil să nu existe niciun control asupra banilor europeni şi de la bugetul naţional alocaţi pentru această categorie de folosinţă. APIA, Direcţiile Agricole nu au legal dreptul de a controla modul cum şi pentru ce sunt folosite respectivele subvenţii. Aşa că, acei primari la care fac referire nu se tem în a le folosi „după cum îi taie capul“ sau după cum le dictează anumite interese.

Sumele respective, conform regulamentelor europene, trebuie alocate celor care utilizează păşunea. Ca şi în cazul subvenţiilor pe suprafaţă. Dar ca să mascheze ilegalităţile în folosirea uneori a sutelor de mii de euro ce revin anual unei localităţi, primarii respectivi au găsit cea mai eficientă metodă de a intra în posesia lor; înfiinţează repede o asociaţie a crescătorilor de animale cu membri fideli lor, care uneori nu are niciun animal sau, în cel mai bun caz, un număr de animale care nu asigură nici pe departe încărcătura pe unitatea de suprafaţă. Adevăraţilor crescători li se închiriază păşunea, de unde primăria mai încasează o sumă frumuşică. Nimic rău în asta, numai că, măcar în parte, chiria ar trebui plătită din sumele cuvenite crescătorilor pentru utilizarea păşunilor respective.

Fără îndoială, vicleşugurile la care se recurge sunt mult mai numeroase.

Iată cum sume uriaşe sunt folosite pentru orice altceva decât pentru ce sunt destinate: întreţinere, supraînsămânţare, asigurare cu apă, diverse construcţii etc., pentru care, normal, se întocmesc devize de lucrări şi proiecte. M-aş bucura să găsesc aşa ceva la vreuna din primăriile vizate.

Mulţi dintre primari, văzându-se în posesia unor aşa sume, au abandonat până şi ideea participării la alegeri. Păi cum să stai pe un salariu de câteva mii de lei, când poţi „gestiona“ milioane de euro? Au preferat să administreze o asociaţie de genul celei descrise mai înainte sau cine ştie ce altfel de „afacere“ cu fonduri europene.

Un adevărat braconaj al banilor europeni. Cum ar putea fi numită altfel această goană ilegală după bani? Până la urmă, banii europenilor. Parcă şi noi suntem printre ei, nu?

Ion Banu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Evoluţia vremii în intervalul 16-31 mai 2013

Caracteristici termice şi hidrice

Pe ansamblu, perioada se va caracteriza prin temperaturi medii diurne ale aerului situate sub mediile climatologice în cea mai mare parte a ţării, iar în centrul teritoriului regimul termic diurn al aerului se va încadra în limite normale.

La adâncimea de 10 cm, temperatura medie diurnă a solului va fi cuprinsă între 15...21°C în cea mai mare parte a ţării, valori favorabile desfăşurării proceselor de răsărire şi înfrunzire la culturile prăşitoare înfiinţate în perioada optimă.

În general, cantităţile de precipitaţii vor putea depăşi normele climatologice în aproape toate zonele agricole, exceptând Muntenia şi Dobrogea, unde acestea se vor situa în limite apropiate de mediile multianuale.

Starea solului

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare şi local apropiate de optim şi optime, pe suprafeţe agricole extinse din jumătatea de vest a ţării. În Dobrogea, Moldova, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei şi Banatului, precum şi în sudul şi izolat în centrul Transilvaniei, se vor înregistra deficite de apă în sol, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi chiar extremă.

În cultura neirigată de porumb, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură, cu excepţia unor suprafeţe agricole din sud-estul şi local în sudul, estul şi vestul ţării, unde se va semnala seceta pedologică moderată şi local puternică.

Caracteristici fenologice

Regimul hidrotermic din aer şi sol va determina o evoluţie normală a proceselor vegetative la culturile de câmp (orz, grâu de toamnă şi porumb), în majoritatea regiunilor agricole. De asemenea, în jumătatea de sud a ţării, în special pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului, ritmurile biologice ale plantelor vor putea fi mai intense.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) semănate în epoca optimă vor înregistra predominant fazele de alungire a tulpinii, „burduf“ şi înspicare, pe majoritatea suprafeţelor agricole, local fiind posibilă apariţia fazei de înflorire. La semănăturile înfiinţate în afara perioadei optime se va semnala alungirea paiului.

Sub aspect fenologic, porumbul se va afla în fazele de răsărire şi formare a frunzei a treia, la nivelul întregii ţări.

Recomandări de specialitate:

• Efectuarea lucrărilor agrotehnice de întreţinere la culturile de primăvară (erbicidări, praşile mecanice şi manuale, tratamente cu insectofungicide);

• Aplicarea tratamentelor fitosanitare la cerealierele de toamnă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU

Colectiv de elaborare: Dr. Maria COŞCONEA, Anghel DUMITRU, Oana OPREA

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Fermierii, mai mult indiferenţi la fondul mutual

Ministerul Agriculturii intenţionează să înfiinţeze, până la jumătatea acestui an, un fond mutual prin care să-i asigure pe fermieri faţă de riscurile mai greu de anticipat, neacoperite de poliţele curente de asigurare.

Daniel Constantin este optimist cu privire la acest proiect, în timp ce agricultorii susţin că ministerul ar trebui să ţină seama şi de părerile lor când elaborează proiectele de acte normative. În cazul fondului mutual, de exemplu, primul draft realizat după modelul francez nu includea seceta şi îngheţurile de iarnă, se plânge Nicolae Sitaru, fostul preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El susţine că oficialii de la minister au promis că vor rezolva această problemă, însă rămâne de văzut dacă chiar se vor şi ţine de cuvânt.

Nu e inclusă seceta, nu ne interesează, spun fermierii

Agricultorii, în schimb, împărtăşesc mai puţin optimismul ministrului cu privire la viabilitatea acestui fond mutual. Ei cred că, în loc de fond, ministerul ar fi creat, mai degrabă, o bancă a micilor fermieri, care le-ar fi mult mai utilă.

„Fermierii noştri nu prea au timp de lucruri de-astea. Ei sunt mai mult în câmp. Nu cred că acest fond va avea vreun mare succes. Pe noi nu ne ajută cu mare lucru. N-avem nicio treabă. Dacă se făcea o bancă pentru agricultori cu credite pe zece ani, cu perioadă de graţie şi dobândă subvenţionată, ne-ar fi interesat, dar aşa... Ce să zic, dacă nu asigură seceta, nu ne interesează aflatoxina care există de zeci de ani în România. A fost un scandal gratuit“, consideră Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei Grup Est Huşi, judeţul Vaslui.

Şi Samson Popescu, un agricultor din Timiş, priveşte mai degrabă cu scepticism intenţia celor de la Agricultură. „Din punct de vedere teoretic, se pare că totul merge bine. Nu neg că propunerea ministrului nu s-ar face. După Revoluţie, toţi guvernanţii au promis tot felul de lucruri care nu s-au realizat. Dacă fondul mutual ar funcţiona, va fi un avantaj pentru fermieri, însă eu sunt sceptic. Chiar vreau să văd că se va face un astfel de fond“, spune Popescu, care are în administrare circa 300 ha de teren agricol.

Cât despre intenţia Ministerului Agriculturii de a-i convinge pe agricultori să contribuie la acest fond, Popescu spune că este un lucru greu de realizat. „Sunt nişte idei care se nasc moarte. Ca să vină fermierul cu bani la fond e mai greu. Ar trebui să ajungă la fond banii plătiţi de agricultori drept impozit către stat“, mai spune Popescu. Fermierul exploatează 300 ha de teren agricol, arendat în mare parte de la „orăşenii“ care au moştenit pământ la Cărpiniş, judeţul Timiş. Principalele culturi înfiinţate sunt cele de porumb, unde obţine şi 12 tone/ha în anii buni, grâu şi floarea/soarelui.

Unii apreciază proiectul

Gheorghe Lămureanu, un fermier din judeţul Constanţa, pare încântat de ideea celor de la Agricultură de a constitui un astfel de fond,

„Sunt încântat că, după 23 de ani de la Revoluţie, s-a gândit cineva în România la această formă de ajutor pentru fermieri. Este o idee extraordinară, mai ales că ne putem ajuta noi între noi, fermierii“, susţine Lămureanu. În loc să plătească asigurări către firmele de profil, agricultorii pot veni aici, declară Lămureanu.

Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani, spune că este foarte important ca ministerul să găsească o metodă transparentă de funcţionare a fondului pentru a nu se naşte tot felul de suspiciuni.

„Este o idee bună. Uitaţi, câte un pic, câte un pic, adunăm de la toţi şi îl ajutăm pe cel aflat la necaz. Numai că trebuie găsită o metodă transparentă de funcţionare a fondului, care să nu ridice suspiciuni. În caz de secetă, de exemplu, acest fond n-ar funcţiona pentru că aici arealul afectat este mare, e o zonă întinsă, cu mulţi fermieri afectaţi“, crede Andrici. Agricultorii se tem că şi de această dată ar putea fi „uitat“ riscul de secetă.

„Este bine-venit un astfel de fond, cu contribuţia tuturor factorilor implicaţi. E adevărat că fermierii sunt decapitalizaţi, dar ar fi şi mai tare afectaţi dacă ar da vreo calamitate peste ei. Numai că ar trebui să cuprindă toate riscurile, iar cel mai important este riscul de secetă. De ce să nu cuprindă şi seceta?“, se întreabă Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.  

Ioana GUŢE

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Porumbul şi floarea-soarelui au răsărit bine, dar lipsa apei începe să se resimtă

Primăvară în continuare cu probleme pentru agricultură! Dacă semănatul s-a efectuat cu întârziere, din cauza umidităţii ridicate a solului, a precipitaţiilor ori a temperaturilor scăzute, în nici 20 de zile, situaţia s-a modificat  radical. Perioada fără ploi din ultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai, însoţită de temperaturi mult prea ridicate în comparaţie cu media normală lunară şi vântul intens din perioada 4-10 mai, au determinat pierderea umidităţii din stratul 1-10 cm, exact în profilul de sol de care are nevoie planta după răsărire. Toţi fermierii din ţară au rămas şi de această dată cu speranţa că va ploua în timp optim astfel încât rezerva de apă să fie refăcută, pentru a permite dezvoltarea plantelor. Stranie dependenţă pentru o agricultură care se ia la întrecere cu înalta tehnologie din Europa!

Argeş: stagnare în dezvoltarea plantelor

Mihai Herişanu, preşedintele Asociaţiei fermierilor din horticultură şi producţie vegetală AGROARGEŞ, din judeţul Argeş, ne spunea că nici în data de 10 mai nu fusese încheiat semănatul pentru culturile de primăvară: „Au mai rămas suprafeţe izolate, nearate din toamnă, iar în aprilie, lucrurile s-au precipitat, astfel că unii proprietari nu au mai ajuns să înfiinţeze cultura de porumb, în special“. Acolo unde s-a semănat însă, porumbul şi floarea soarelui au răsărit, dar în evoluţia plantelor se înregistrează o stagnare, din cauza lipsei umidităţii în stratul 1-8-10 cm: „sistemul radicular este abia în formare şi nu-şi poate lua necesarul de apă decât din profilul 1-10 cm“.

Pentru terenurile situate în localităţile limitrofe municipiului Piteşti, fermierii se pregăteau deja cu motopompele pentru a asigura o primă irigare, în cazul în care ploile ar fi întârziat încă o săptămână: „Zona a făcut parte cândva din perimetrul irigabil, sistemul este nefuncţional şi astăzi, dar curge apă în canale, în alte câteva locuri există lacuri naturale, astfel că avem posibilitatea de a efectua o udare. În restul judeţului, unde nu sunt astfel de condiţii minime, agricultorii rămân la discreţia hazardului“. Cât despre tehnologie, „noi am aplicat tot ceea ce este necesar pentru a obţine, la porumb, cel puţin 6-8-10 tone boabe/ha, în funcţie de hibridul ales, iar la baza alegerii nu au stat neapărat performanţele hibridului, ci atractivitatea pachetului, modalitatea de plată etc. La semănat, am aplicat 350 kg substanţă brută îngrăşăminte complexe, urmând să completăm doza până la 500 kg/ha cu azot, administrat într-o singură etapă, ori chiar două, în funcţie de evoluţia plantelor, la primele praşile. Erbicidatul, de asemenea, a fost executat, primul în preemergenţă timpurie şi al doilea postemergent“.

Mehedinţi: tehnologie bună, umiditate-ba!

În Mehedinţi, floarea soarelui a răsărit în totalitate, iar porumbul doar parţial, ultimul din cauză că a fost semănat târziu, iar acum nu are umiditate în stratul 5-10 cm. Iordache Ghiorghiţă, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice: „Nu vreau să-mi închipui ce se va întâmpla cu porumbul dacă nu va ploua în următoarele zile. Judeţul Mehedinţi n-a fost irigat nici în trecut, acum nici pomeneală! Anul acesta, fiecare dintre noi ne-am programat tehnologia pentru o producţie care să ne ajute să recuperăm pierderile din 2012. Am lucrat pământul ca la carte, am ales soiurile şi hibrizii care şi-au probat valoarea pentru condiţiile pedoclimatice din zona noastră, am procurat cantitatea de îngrăşăminte pentru o fertilizare completă (n.n. - în Mehedinţi, pentru 2013, mulţi fermieri au renunţat, pentru culturile de primăvară, la îngrăşământul complex, în favoarea ureii, pe care au aplicat-o, la semănat, în doză de 300 kg/ha s.b., următoarea doză fiind rezervată pentru perioada de vegetaţie), am efectuat ori vom efectua erbicidatul în momentul optim. Deci am creat premisele pentru o recoltă bună. Dacă nu plouă însă în următorul interval, n-am idee pe unde o să scoatem cămaşa“.

Buzău: o lună a extremelor!

Valeriu Călin, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice AGROCERES din Buzău, face de haz de necaz: „noi, la Buzău, am pregătit terenul pe moale, cu consecinţele cunoscute, am semănat destul de greu, am avut apoi grindină, porumbul prezintă goluri multe, apoi a bătut vântul zile-n şir, temperatura atmosferică a urcat brusc la 28-30 grade, iar acum suferim din cauza secetei. Tot acest tablou, cu treceri la extreme climatice, s-a desfăşurat pe parcursul unei luni“. Fermierii nu şi-au pierdut însă speranţa: „o ploaie de 15 litri în perioada imediat următoare ar fi suficientă să refacă rezerva de apă până pe la 12 cm, stratul care ne interesează pe noi acum. Dacă nu vom avea precipitaţii, e de rău, sub aspectul producţiei. Porumbul are acum 5-6 frunzuliţe, floarea soarelui, 4-5 frunzuliţe. Primul erbicidat, la ambele culturi, a fost efectuat după semănat, pentru buruienile cu frunză lată, iar următorul, pentru mohor şi costrei, îl vom face în maximum o săptămână, în funcţie şi de temperatură, umiditate, spectrul de buruieni, densitatea acestora, faza de vegetaţie a culturii etc. La semănat am distribuit 200 kg s.b./ha complex, urmând ca, la prima praşilă, să aplicăm şi 200 kg/ha s.b. azot. Practic, am făcut tot ceea ce trebuie pentru o producţie bună. Restul... rămânem cu speranţa la Dumnezeu“!

Galaţi: un judeţ cu potenţial de irigare, rămas la voia Cerului

Şi la Galaţi lucrurile stau la fel. Judeţul are, într-adevăr, o climă cu veri calde şi uscate, dar dispune de un bazin hidrografic cum nu se poate mai bogat (Siret, Prut, Dunăre). De altfel, judeţul a fost cândva acoperit cu un sistem model de irigaţii, distrus între timp în cea mai mare parte. Anul trecut, doar pe 41.000 de hectare s-au efectuat udări. În Câmpia Covurluiului, acolo unde îşi au terenurile fermierii Asociaţiei producătorilor agricoli Galaţi, conduşi de Elena Patriche, nici vorbă să se poată iriga: „Aveam o infrastructură extraordinară. N-a mai rămas absolut nimic din amenajare, de la conducte, la stâlpii de iluminat, de la hidranţi, la canale. Până acum am avut umiditate, dar în trei săptămâni  de lipsă a precipitaţiilor şi de temperaturi foarte ridicate, situaţia s-a schimbat total. Nu suntem totuşi foarte alarmaţi, fiindcă este imposibil să nu cadă vreo ploaie cât de mică în următoarea săptămână“.

Vaslui: îngrijorare mare pentru grâu, mai puţin pentru porumb

La Vaslui, încă nu se încheiase semănatul, dar pe suprafeţele pe care s-a putut intra mai devreme, grâul şi floarea soarelui au răsărit. Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, ne spunea că nu culturile de primăvară îl îngrijorează deocamdată, ci cele de toamnă: „Ultima ploaie din zona noastră a căzut în jur de 10 aprilie. Exact când rapiţa, grâul şi orzul s-au aflat în perioada de consum maxim de apă, nu avem deloc umiditate în sol, până pe la 12-14 cm. Grâul, aflat în fenofaza de creştere avansată, pe alocuri a dat spicul, dezvoltat până acum extraordinar de bine, se ofileşte deja în timpul zilei. Dacă nu plouă, vă închipuiţi ce efecte vor fi, cu o lipsă a apei exact când se formează baza recoltei!“

Satu Mare: doar sfecla are nevoie urgentă de ploi

În Satu Mare, singura dificultate întrevăzută de Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, se referă la sfeclă: „Pe fondul lipsei de precipitaţii din ultima vreme, la sfeclă, cultură la care adâncimea de încorporare este în stratul superficial, la 2,5-3 cm, avem mare nevoie de ploi. Semănatul s-a încheiat la începutul lunii mai, cele 2000 ha fiind răsărite sau în curs de răsărire, acolo unde lucrările s-au efectuat mai târziu“. În judeţ însă nu s-a finalizat înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea soarelui: „În zonele joase, acolo unde a fost excedent de apă, nu s-a putut intra cu utilajele mai devreme de 20 aprilie. Încă sunt fermieri care lucrează acum la semănat. Ce a fost însă cultivat a răsărit uniform, culturile arată bine şi, cel puţin în clipa de faţă, nu ne facem probleme de apă la porumb şi floarea soarelui, existând un pic de umiditate la 6-7 cm“.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Starea de vegetaţie a culturilor de câmp

La sfârşitul lunii aprilie, conform operativei elaborate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, starea de vegetaţie a culturilor agricole era următoarea:

• Culturile însămânţate în toamna anului 2012

Suprafaţa totală însămânţată în toamnă a fost de 2.737.761 ha, neconstatându-se apariţia unor atacuri masive de boli la aceste culturi. Din suprafaţa totală însămânţată în toamnă, 301.850 ha au fost cultivate cu rapiţă.

În zonele din sudul ţării, grâul este în faza de preburduf sau formare a burdufului, iar orzul se află în faza de preînspicare. Temperaturile ridicate din ultima perioadă au grăbit înfloritul rapiţei în detrimentul ramificaţiei şi a aparatului vegetativ. Starea culturilor de toamnă este bună, cu creşteri semnificative faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Se monitorizează evoluţia indicatorilor climatici în perioada următoare.

• Culturile însămânţate în primăvara anului 2013

Suprafaţa programată a fost de 5.143.651 ha, iar cea realizată până la sfârşitul lunii era de cca 1.700.000 hectare.

La porumb, acolo unde însămânţatul s-a realizat înainte de precipitaţiile căzute, cultura a răsărit fiind în faza de 2 frunze adevărate. Floarea-soarelui se găseşte în faza de răsărire, de formare a cotiledoanelor.

La această dată rezerva de umiditate accesibilă plantelor din profilul de sol 0-100 cm se situează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în majoritatea zonelor de cultură. De asemenea, se continuă semănatul culturilor de primăvară, fertilizarea cerealelor de toamnă şi lucrările de întreţinere la culturile de câmp. Operatorii de pe piaţă estimează producţii mai bune în cazul cerealelor, comparativ cu balanţa anului trecut.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Vinul românesc produs din viţă străină

Este cunoscut faptul că vinul produs în ţara noastră a intrat, în ultimii ani, pe un trend ascendent atât din perspectiva promovării, cât şi din punctul de vedere al calităţii. În pofida acestui fapt, majoritatea viilor autohtone, multe dintre ele plantate la finalul decadei trecute prin fondurile europene de reconversie, provin din material săditor importat din Italia, Franţa, Spania sau Ungaria. Dacă în urmă cu peste 20 de ani România era un important producător de butaşi de viţă-de-vie, astăzi producătorii de material săditor viticol se pot număra pe degete.

Şcoala de viţă, din ce în ce mai rar întâlnită în România

Ca şi în celelalte ramuri ale agriculturii din ţara noastră, una dintre problemele viticulturii autohtone este obţinerea inputurilor, care, ca urmare a restructurărilor postdecembriste, provin cel mai adesea din afara graniţelor. Primul pas pentru orice cultivator de viţă-de-vie este alegerea materialului săditor, iar, după cum declară şi Branislav Giurici, directorul uneia dintre puţinele firme româneşti producătoare de butaşi, „pentru a bea un vin bun trebuie să avem un material biologic foarte bun“. În acest sens, în 2006, în comuna Variaş, judeţul Timiş, domnia sa a înfiinţat o plantaţie mamă de portaltoi care astăzi produce cam 150.000 de viţe pe an. Intenţia iniţială era ca întregul material săditor să fie de provenienţă autohtonă, însă din cauza discontinuităţii şi inconsecvenţei colaboratorilor din ţară, Giurici importă în prezent coardele de altoi din Ungaria şi Italia, dar speră totuşi ca în viitor acest sector să se relanseze şi în România. „Portaltoi se produc şi în ţară, dar eu folosesc materialul propriu al firmei noastre pentru că ne satisface cerinţele de altoire, însă în ceea ce priveşte corzile de altoi am întâmpinat greutăţi din cauza neseriozităţii unor societăţi şi atunci am optat pentru varianta de import. În trecut se puteau obţine aceşti altoi şi de la staţiunile de cercetare în viticultură, dar astăzi puţine dintre ele mai produc corzi de altoi. Din păcate, multe din şcolile de viţă au dispărut şi în acest proces de reconversie 90% din materialul săditor a fost cumpărat din afara ţării“, a precizat Branislav Giurici.

Controlul tehnologic, esenţial în producerea butaşilor de calitate

Pentru a putea fi valorificat un butaş de viţă-de-vie trebuie să aibă minimum două rădăcini, poziţionate diametral opus, cu o grosime de cel puţin doi milimetri, iar lăstarul să depăşească patru milimetri. Îndeplinirea acestui STAS de calitate necesită un proces de selecţie şi de prelucrare extrem de riguros. Astfel, conform lui Giurici, vigurozitatea şi rezistenţa sunt calităţile pe care un portaltoi le are de îndeplinit, în timp ce corzile de altoi trebuie verificate fitosanitar atât de Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, cât şi de producător pentru a nu exista boli sau alte tipuri de dăunători la nivelul butaşilor. După îndeplinirea acestor norme, se realizează altoirea propriu-zisă, compania timişeană folosind în acest sens maşini de tip omega şi forţarea în apă. Pentru realizarea acestui procedeu este necesară menţinerea unei temperaturi constante pe parcursul altoirii. „Folosim forţarea în apă, iar temperatura trebuie să fie de 28 de grade la punctul de altoire, pe care o menţinem cu ajutorul termostatelor şi a maşinilor care produc aer cald. Nivelul de umiditate se reglează acoperind materialul săditor cu saci de iută, aşa este tehnologia, iar umiditatea trebuie să fie mare, dar nu excesivă, pentru a nu crea Botrytis sau alte boli care ar putea ataca viţa-de-vie. După aceea avem plantarea în câmp, în şcoală de viţă şi procedeul de selectare şi valorificare, care dacă este posibil se petrece toamna, dacă nu le păstrăm în camere frigorifice pentru primăvară“, a explicat Branislav Giurici.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Abonează-te la acest feed RSS