Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Piața mondială a mierii valorează 8 miliarde de dolari

Dimensiunea pieței globale a mierii a fost evaluată la 9,21 miliarde de dolari în 2020 și este de așteptat să aibă o evoluție a ratei de creștere anuală compusă (CAGR) de 8,2%. Un factor major care stimulează creșterea pieței este cererea mare de produse alimentare nutritive, creștere justificată de gradul de conștientizare a beneficiilor unui stil de viață sănătos.

Supermarketurile, principalul canal de distribuție 

Segmentul supermarketurilor/hipermarketurilor a reprezentat cea mai importantă sursă a veniturilor în comercializarea mierii pentru că peste 62% din cantitatea de miere în 2020 a fost distribuită prin aceste canale. În plus, marile companii din acest segment se concentrează pe deschiderea de noi magazine pe piețele emergente. Europa deținea cea mai mare cotă de piață, de peste 34% în 2020. Potrivit statisticilor, anul trecut aproape 60% din mierea consumată în regiune a fost produsă pe continent, iar jucătorii din Europa investesc sume importante în menținerea lanțului de producție și aprovizionare. În ianuarie 2018, producătorul de miere din Turcia, Altýparmak, a obținut o finanțare de 4,98 milioane de dolari de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru a-și dezvolta și promova lanțul valoric intern.

China este cel mai mare producător

Cel mai mare volum de miere se produce în China, iar statisticile arată că în 2019 producția totală de miere a fost de aproximativ 444.000 de tone metrice de miere. Tot în  2019, China a fost principalul exportator de miere naturală, iar valoarea exporturilor a fost de 253,3 milioane de dolari. Principalii importatori au fost SUA și Japonia. Estimările pentru producția de produse apicole la nivel național pentru ultimii ani sunt în jur de: 3.000 de tone metrice de lăptișor de matcă; 4.000 de tone metrice ceară de albine; 3.500 tone metrice propolis și 5.000 de tone metrice polen. Există mai mult de 2.000 companii specializate în producția și vânzarea de produse apicole în China.

Producția de miere în Statele Unite ale Americii a cunoscut fluctuații mari începând cu anul 2000, dar are o tendință generală pozitivă. Dakota de Nord este de departe cel mai mare stat producător de miere, cu o cotă de piață de aproximativ 38 de milioane de lire sterline în 2020, de peste două ori mai mult decât a obținut Dakota de Sud, care se află pe locul doi în topul marilor producători de miere din SUA. Cu toate acestea, Dakota de Sud a avut cel mai mare stoc de miere în 2020.

India, țara cu cei mai mulți stupi

V.V. Belavadi, om de știință emerit al Departamentului de entomologie de la Universitatea de Științe Agricole, Bengaluru, spune că India găzduiește aproape 796 de specii de albine (descrise până acum de cercetători), dintre care 40% sunt endemice în țară.

Conform celor mai recente date furnizate de Departamentul Agriculturii, producția totală de miere a țării în 2017-2018 a fost de 100.000 tone metrice (MT), comparativ cu 35.000 de tone metrice în 2005-2006. Astăzi, India are cei mai mulți stupi din lume, cca. 35.000, comparativ cu 8.000 în perioada 2005-2006. A crescut și numărul apicultorilor, al companiilor apicole și al societăților melifere, iar în ianuarie 2019 țara avea 9.091 de afaceri apicole înregistrate. În timp ce consumul de miere pe cap de locuitor este de până la 50 de grame pe an în India, la nivel global variază de la 250 la 300 de grame. Germania are un consum de miere pe cap de locuitor de 2 kg pe an. În Asia, Japonia este cel mai mare consumator de miere, cu un consum pe cap de locuitor de până la 700 de grame pe an. Odată cu creșterea cererii internaționale de miere, India exportă 50% din marfă, iar în ultimii 12 ani exporturile țării au crescut cu 207%. (D.Z.)


Mierea este cel mai vechi îndulcitor cunoscut de oameni și a fost folosită încă din timpurile preistorice. Primele mențiuni despre colectarea mierii datează din 6.000 î.Hr., atunci când oamenii colectau mierea albinelor sălbatice.


Aproximativ 120.000 de albine sunt necesare pentru a produce 1 kg de miere și o singură albină va produce doar aproximativ o lingură de miere în timpul vieții [Thomas și Schumann, 1992].


 

APIA: Termenul limită pentru Schema de Ajutor de minimis în sectorul apicol este 26 noiembrie 2021 inclusiv!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește apicultorilor interesați că termenul limită de depunere a cererilor de acordare a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, este data de 26 noiembrie 2021 inclusiv.

Facem precizarea că în perioada 19 – 24 noiembrie 2021 au fost depuse 14.747 cereri pentru un număr de 1.377.726 familii de albine.

Apicultorii pot accesa formularele necesare depunerii cererii pe site-ul APIA www.apia.org.ro (link: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-minimis-sector-apicol).

Cuantumul ajutorului este în valoare de 23,7 lei/familia de albine.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 53.250.724 lei, reprezentând 10.763.157,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie  2021, respectiv 4,9475 lei petru un euro.

Sursa de finanțare este bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Termen de plată a ajutorului de minimis este data de 31 decembrie 2021.

Ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție.

AFIR a finalizat evaluarea cererilor de finantare ale tinerilor fermieri si ale micilor fermieri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Sursa: afir.info

Măsuri de prevenire a fenomenului de deșertificare

Fenomenul general al schimbărilor climatice se manifestă din plin și pe teritoriul țării noastre. Se apreciază că, dintr-un climat temperat-continental existent în România, s-a transformat în climat subtropical, cu toate consecințele provocate de această schimbare.

Sunt studii care menționează că 1/3 din teritoriul României (7 mil. ha) și 40% din suprafața agricolă prezintă risc de deșertificare. Deja se pierd anual cca 1.000 ha din cauza acestui fenomen. Cele mai expuse teritorii sunt zonele de stepă formate din sudul Munteniei, Dobrogea și sudul Moldovei.

Dar trebuie protejate și zonele de silvostepă care cuprind Câmpia Bărăganului, Câmpia Burnasului, Câmpia Olteniei și Centrul Moldovei.

Evoluția nedorită și care trebuie stopată are loc după schema:

Pădure-defrișare-teren arabil-eroziune-aridizare-deșertificare

Condițiile pedoclimatice în zonele expuse deșertificării se caracterizează prin:

tabel1

Se constată că toate aceste zone au deficit de apă și în anii normali, nu mai vorbim de perioadele de secetă care au devenit tot mai frecvente.

Dacă ne referim numai la Bărăganul de Nord, aici se înregistrează deficit de umiditate de 100-150 mm în anii umezi, 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii uscați.

Deșertificarea reprezintă degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și sub umede din cauza diverșilor factori, printre care schimbările climatice și activitățile umane, unde raportul anual dintre precipitații și evapotranspirația (ETM) potențială este cuprins între 0,05-0,65.

Calculând Indicele hidrotermic pe anumite teritorii, el are următoarele valori:

indice precipitatii

  irigat neirigat

O unitate indicată hidrotermic asigură producții de 1,0-1,5 t/ha porumb boabe, 0,8-1,0 t/ha cereale păioase, 0,4-0,5 t/ha floarea-soarelui, rapiță soia 10,0 t/ha sfeclă de zahar.

Ca măsuri generale pentru prevenirea fenomenului de deșertificare se recomandă:

1. Creșterea suprafețelor împădurite care în țara noastră reprezintă 26% față de media Europei de 29,3%.

Pe zone, suprafețele ocupate cu păduri sunt de 6,8% în Câmpia Transilvaniei, 5,8% în Câmpia Olteniei, 4,1% în Câmpia Moldovei, 3,5% în Câmpia Bărăganului și 3,2% în Câmpia de Vest.

În principalele județe agricole suprafețele ocupate cu păduri sunt de 10,6 % în Giurgiu, 9,6% în Galați, 9% în Tulcea, 5,8% în Ialomița, 5,1 în Teleorman și 4,4% în Călărași. Sunt recomandate fâșii de pădure de-a lungul Dunării, pe traseul Turnu Severin-Giurgiu, București-Galați și în Dobrogea.

2. Crearea perdelelor forestiere de protecție pentru 7 mil. ha în Dobrogea, Câmpia Română și S-E Moldovei.

Încă din secolul trecut, acad. Traian Săvulescu spunea că: „Agricultura de viitor a României este agricultura la adăpostul perdelelor forestiere de protecție.“ În zonele protejate de perdele evaporarea apei din sol este mai mică cu 25-30% iar transpirația plantelor cu 30%. Pentru fermele mici sunt recomandate perdele de hotar cu plantații de arbuști.

Pentru eficiența maximă a perdelelor forestiere de protecție este necesar un sistem național de perdele în rețele rectangulare cu 300-400 m între perdelele principale, 500-1000 m între cele secundare și sub un anumit unghi față de direcția vântului dominant.

3. Amenajarea pentru irigat a suprafețelor cu deficit de umiditate menționate mai sus.

Ca măsuri curente care pot evita riscul de deșertificare menționăm:

  • Asolamente cu o diversitate de culturi, corect eșalonate, cu 20% leguminoase și cu solă săritoare de ierburi perene.
  • Extinderea sistemului de agricultură conservativă.
  • Menținerea terenului permanent verde prin culturi duble, culturi verzi.
  • Creșterea cantității de materie organică din sol și 30% din resturile vegetale menținute la suprafață.
  • Executarea lucrărilor de afânare a solului pe verticală fără întoarcerea brazdei.
  • Reducerea fenomenului de tasare-compactare prin reducerea trecerilor și executarea lucrărilor numai la umiditatea optimă.
  • Reducerea fenomenului de eroziune prin asigurarea afânării și acoperirii cu vegetație.

Este de datoria lucrătorilor din agricultură și a tuturor specialiștilor agronomi să acționeze permanent pentru prevenirea oricărui fenomen de degradare a solului prin dehumificare, destructurare, compactare, acidifiere, salinizare, eroziune, înmlăștinire și, bineînțeles deșertificare.

FMC Agro România a încheiat un nou sezon de monitorizare prin aplicația ARC™ farm intelligence

În luna septembrie, compania FMC Agro România a încheiat cu succes un nou sezon de monitorizare a celor doi dăunători deosebit de periculoși din culturile de porumb: Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera prin aplicația ARC™ farm intelligence. Prin intermediul celor peste 500 de capcane feromonale (cu feromoni și atractanți alimentari) clasice și automate, amplasate în 120 de puncte de monitorizare de pe întreg teritoriul țării, FMC a colectat informații valoroase despre activitatea celor doi dăunători, pe care le-au transmis mai apoi fermierilor cultivatori de porumb din România.

Informațiile colectate au fost comunicate sub două forme: de MESAJE de atenționare privind zborul intens al dăunătorilor și BULETINE de avertizare pentru verificarea culturilor și efectuarea tratamentului cu insecticid acolo unde situația din câmp impunea acest lucru.

Programul de monitorizare a dăunătorilor s-a desfășurat în perioada 1 iunie – 15 septembrie 2021 și a reprezentat un ajutor real pentru fermieri și distribuitori, aceștia luând decizii inteligente pentru gestionarea dăunătorilor la cultura de porumb.

Compania FMC a avut și susținerea cercetătorilor în entomologie de la renumitele institute de Cercetare şi Dezvoltare în Agricultură în acest program de prognoză și avertizare a dăunătorilor, valorile rezultate din citirea capcanelor fiind validate de către specialiștii companiei FMC în colaborare cu INCDA Fundulea, prin CS3 dr. ing. Georgescu Emil pentru partea de est a țării și SCDA Lovrin, prin șef lucrări dr. ing. Cotuna Otilia pentru partea de vest a țării.

„S-a constatat apariția mult mai timpurie a adulților primei generații, atât în cazul sfredelitorului porumbului cât și în cazul omizii fructificațiilor, posibila explicație pentru acest fapt constând în temperaturile mult mai ridicate înregistrate la sfârșitul primăverii, tendință observată din ce în ce mai des și în anii precedenți. Tot ca o consecință a creșterii temperaturilor s-a constatat prelungirea zborului adulților omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera), inclusiv în prima decadă a lunii octombrie (în cazul capcanelor amplasate la INCDA Fundulea)“, a declarat dl Emil Georgescu, cel care s-a ocupat de monitorizarea zonei de sud-est a țării.

Pentru zona de sud și vest a țării, d-na Otilia Cotuna a tras următoarea concluzie: în urma studiilor efectuate pe teren, „incidența și virulența atacului la știuleți sunt mai ridicate în acest an comparativ cu anul trecut și este posibil să constatăm probleme cu privire la calitatea producției de porumb în anumite zone. Neefectuarea tratamentelor pentru combaterea dăunătorilor a dus în acest an la importante pagube în producție în zona de vest a României. […] Având în vedere rezultatele foarte bune obținute în acest an la capcanele feromonale (maximul de zbor al insectelor a coincis cu apariția primelor larve în câmp), consider că sistemul de monitorizare din cadrul proiectului ARC™ farm intelligence a fost un real succes, contribuind la gestionarea tratamentelor fitosanitare din cultura de porumb pentru combaterea celor doi dăunători.“

Pentru studii complete privind biologia Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera, în punctele de monitorizare amplasate în cadrul INCDA Fundulea și SCDA Lovrin, monitorizarea celor 2 dăunători continuă până la finalul lunii octombrie.

Care este mecanismul din spatele aplicației ARC™ farm intelligence?

fmc 1

Cele 500 de capcane automate și clasice amplasate pe teritoriul țării sunt monitorizate de specialiștii FMC și fermierii parteneri în program cu o frecvență de două ori pe săptămână, apoi citirile capcanelor sunt comunicate cercetătorilor pentru validare finală.

După validare, datele sunt introduse în aplicația Arc™ farm intelligence, aceasta transformându-le în grafice, care reprezintă curbele de zbor ale dăunătorilor. La atingerea zborului maxim al dăunătorilor, sunt emise mesaje sub formă de buletine de avertizare tuturor utilizatorilor activi din aplicație.


Ce avantaje au fermierii dacă folosesc aplicația ARC™ farm intelligence?

  • Accesibilitate – aplicația este disponibilă gratuit atât pentru fermieri, consilieri tehnici, cât și pentru distribuitori, de pe dispozitivele iOS și Android, prin crearea unui cont de utilizator.
  • Hartă interactivă cu capcanele din zona geografică selectată (sumar al presiunii de atac, lista capcanelor amplasate și presiunea de atac în fiecare zonă).
  • Date fiabile disponibile în timp real, legate de presiunea de atac a dăunătorilor, grafice calitative cu evoluția capturilor, poze cu dăunătorii capturați.
  • Alerte și avertizări primite direct pe telefon pentru efectuarea tratamentului cu insecticide.
  • Recomandări pentru combaterea dăunătorilor monitorizați
  • Comunicare în timp real cu specialiștii FMC pentru informații suplimentare.

 

Întreținerea „ca la carte“ a unui hectar de livadă costă cca. 40.000 de euro pe an

Agricultura, chiar și în condițiile unei supertehnologizări, este o loterie care implică mulți factori (schimbări climatice, degradarea terenurilor, lipsa resurselor etc.) independenți de fermierii care girează cu încrederea lor acest domeniu vulnerabil și indispensabil. În plus, se adaugă presiunea de a produce din ce în ce mai multă hrană pentru populația în creștere a globului și implicit se creează iluzia că este primordial ca agricultura să ofere cantitate în orice condiții și uneori cu abateri de la nevoia, la fel de imperioasă, de a asigura hrană sănătoasă. Agricultura ecologică, deși ocupă un procent relativ restrâns, compensează prin „curajul“ de a oferi și calitate. Panaete Pop Vasilică, administrator și asociat al fermei Agromass Biofood și al magazinului on-line Dealul Sofiei, spune totuși că perspectivele pentru acest segment de nișă există. Chiar și în România.

Riscurile sunt foarte mari, dar alegerea făcută a fost corectă

– Rep.: Agricultura este un domeniu supus multor provocări și este dependentă de mulți factori, iar când vorbim despre agricultura ecologică presiunea este și mai mare. Ați riscat totuși și ați dezvoltat această fermă Dealul Sofiei pentru care ați ales și un nume cu semnificație.

– Panaete Pop Vasilică: Proiectul Agromass Biofood a început în anul 2013, când eram în căutarea unei căi de urmat pentru viitor, iar ideea de ne apuca de agricultură ecologică a venit din partea unei rude și asociat în cadrul Agromass Biofood. Ferma Dealul Sofiei a luat ființă șapte ani mai târziu din două motive, și anume dorința de a vinde direct către client produsele noastre și pandemia care ne punea oarecum piedică. Numele Dealul Sofiei provine de la numele primei și ultimei doamne care a locuit în zona respectivă. Ferma noastră se află în vechea vatră a satului Răducești, comuna Topliceni, și are în proprietate aproximativ 20 de hectare, din care peste 50% sunt în sistem ecologic și este formată din livezi, vii și terenuri arabile cu diferite culturi. Partea de livezi și vii este în totalitate în agricultura ecologică.

– Când ați obținut conversia către sistemul ecologic?

– Am înființat plantația în anul 2014, iar certificarea am obținut-o trei ani mai târziu, după perioada de tranziție. Deși inițial ne temeam de birocrația procedurii, a decurs totul fără probleme. Motivul pentru care am ales agricultura ecologică a fost dorința de a consuma fructe cât mai naturale, dar și pentru a oferi și altora această posibilitate. Dacă la început aveam o oarecare reticență legată de acest domeniu, acum sunt 100% convins că am făcut alegerea potrivită, chiar dacă riscurile legate de atacurile dăunătorilor și apariția bolilor sunt foarte mari pentru că există această imposibilitate de a interveni convențional pentru sporirea cantității și a calității roadelor.

Soiuri românești și producții pe măsură

– Ce tratamente aplicați în livezi?

– Datorită studiilor, cercetărilor si „globalizării“ activităților din toate domeniile, inclusiv din agricultura ecologică, am ajuns să folosim tratamente, soluții și idei tehnologice la zi (soluții fitosanitare din extrase de fructe și plante, utilaje de generație nouă, palpator, atomizor, fertirigare prin picurare, dar și prin aplicarea de tehnologii clasice, gunoi de grajd, văruit). Astfel am avut anul acesta la cireș o producție de 18 tone/hectar, la prun 25 de tone/hectar și la măr 20-25 tone/hectar. Datorită acestor producții bune, din punctul nostru de vedere, vom continua în același trend, aplicând toate tratamentele și lucrările tehnologice de sfârșit de sezon și conservare peste iarnă (gunoi de grajd, tratament cu zeamă Bordelaise și arătură de toamnă).

– Evident că în obținerea acestor producții au contat și soiurile pe care le aveți.

– În urma analizelor agrochimice și pedologice făcute, am hotărât să folosim soiuri românești sau cel puțin aclimatizate pentru România. Am făcut acest lucru la îndrumarea domnului inginer Grivu, căruia îi mulțumesc pentru sfaturi si recomandări. Am achiziționat de la Stațiunea de Cercetare a USAMV Istrița, Săhăteni materialul săditor pentru partea de livezi din speciile cireș, prun și măr. La cireș avem Van, Stela și Rubin, la prun Silvia, Stanley și Annaspath și la măr Generos, Pionier și Florina. Toate aceste soiuri au un potențial de producție ridicat și rezistență mare.

Plus valoare prin procesarea materiei prime în suc

– De multe ori, pentru producători provocările apar în momentul în care producția trebuie comercializată. Ce se întâmplă cu fructele obținute în ferma dvs.?

– Datorită magazinului online și a contractelor încheiate cu marii retaileri și magazinele de specialitate am reușit să vindem peste 70% din producție, ambalată sub diferite forme sau vrac. Anul acesta, în urma colaborării cu un procesator din zonă pe care l-am ajutat să se certifice ecologic, vom avea și produs procesat, respectiv suc de mere 100% ecologic și natural. Sperăm ca acest lucru să aducă plus valoare în activitatea noastră, chiar dacă piața eco din România este în stadiu incipient din cauza lipsei de promovabilitate a produselor și beneficiilor din domeniul agriculturii ecologice. Chiar dacă prețurile sunt de 2-3 ori mai mari ca în sectorul convențional, beneficiile și avantajele acestor produse sunt infinit mai mari.

– Ați menționat această diferență de preț între produsele obținute în livezile convenționale și cele din livezile ecologice. Cum se justifică această diferență?

– Dacă luăm în calcul faptul că înființarea unui hectar de livadă în sistem clasic intensiv costă aproximativ 15.000 de euro, tratamentele fitosanitare și întreținerea lui anuală, „ca la carte“ costă aproximativ 40.000 de euro pe an, iar timpul de așteptare de la înființarea culturii și până la intrarea ei pe rod este de 4-5 ani consider că prețurile per kilogram (cireșe, prune, mere) este justificat și totuși accesibil pentru mare parte din consumatori. Chiar dacă este greu și produsele se vând cu dificultate, personal cred că agricultura ecologică este de perspectivă și va avea un viitor și în România.

(D.Z.)

Echipamente de ultimă generație testate la stațiunea didactică a USV Iași

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV Iași, fosta USAMV) a găzduit la Stațiunea didactică – Ferma Ezăreni un eveniment remarcabil de testare a echipamentelor agricole de ultimă generație, menite să protejeze solul. Manifestarea intitulată „Cercetări privind comportamentul în exploatarea diferitelor echipamente agricole și influența acestora asupra indicilor de calitate a lucrărilor“ a fost organizată împreună cu Apan Agriculture Equipments în cadrul proiectului „AGRIECOTEC“ și a reunit atât fermieri din zona Moldovei, cât și cadre didactice și studenți ai USV Iași.

Echipamente performante

„Sper ca această colaborare cu Apan Agriculture Equipments să fie atât în beneficiul studenților, al viitorilor absolvenți, dar și în beneficiul companiilor care promovează mașini agricole și elemente de tehnologie. Echipamentele prezentate sunt performante, sunt din categoria celor specifice tehnologiei sistemului minim de lucrare a solului și semănat direct. Dacă în mod obișnuit sistemele conservative care merg până la semănatul direct asigură reducerea costurilor cu 15 până la 25 sută, astfel de echipamente sunt bine-venite. Nu în ultimul rând, sunt foarte necesare și pentru că reușesc să asigure semănatul în condiții de secetă excesivă. Credem că se impune în actualele condiții, când secetele de vară sau toamnă sunt tot mai frecvente să utilizăm, cât se poate, pe suprafețe cât mai mari, semănătorile din categoria celor care seamănă direct și celor specifice sistemului minim de lucrare a solului“, a declarat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USV Iași.

Sisteme conservative de lucrare a solului

Activităţile demonstrative, practice privind prezentarea noilor tehnologii conservative de cultivare a plantelor, inclusiv utilaje pentru semănatul direct desfășurate în Ferma Ezăreni-Stațiunea Didactică a USV Iași au avut în prim-plan atât prezentarea proiectului de cercetare și utilajelor agricole implicate în proiect, cât și a obiectivelor și acțiunilor în câmp. „Studenții noștri au avut ocazia să vadă la lucru două semănători pentru sisteme conservative de lucrare a solului, iar în această situație partea teoretică pe care o învață la cursurile și laboratoarele de la diferite discipline se îmbină cu partea practică“, a punctat Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură a USV Iași.

Principalii jucători de pe piața de agribusiness

Printre primele firme care și-au manifestat interesul față de colaborarea cu USV Iași se numără unul dintre principalii jucători de pe piața de agribusiness, importator de tractoare și utilaje agricole. „De mai bine de doi ani suntem într-o frumoasă și fructuoasă colaborare cu Universitatea de Științele Vieții, la baza căreia este dorința noastră de a veni mai aproape de studenți. Suntem la a cincea acțiune de cercetare, dar în spatele acestor acțiuni stau multe alte evenimente pe care le-am făcut împreună, de exemplu prezentare evenimente, concursuri și alte manifestări. Facem tot ce ne stă în putință pentru ca studenții să simtă că și mediul de afaceri este alături de ei“, a declarat Lili Mihaela Pavel, director de marketing Apan Agriculture Equipments.

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsuri în vederea stocării utilajelor agricole pe timpul iernii

Operațiunea de stocare se efectuează cu scopul de a proteja utilajele agricole împotriva unor factori distructivi ca: razele solare, umiditatea atmosferică, variațiile bruște de temperatura, precipitațiile, praful etc.

Ideal ar fi ca stocarea să aibă loc în spații închise (remize, hale, șoproane, barăci), iar în lipsa acestora pot rămâne sub cerul liber, dar locurile alese să fie adăpostite, pe suprafețe mai înalte pe care nu băltește apa, de dorit betonate sau cel puțin pavate cu pietriș. Utilajele mai complexe ar fi indicat să fie acoperite cu prelate. În spațiile respective nu trebuie să fie depozitate cereale, fiind pericol de șoareci, șobolani care rod instalațiile electrice. Dar nici îngrășăminte sau alte produse chimice care provoacă coroziunea. În mod preventiv, pentru rozătoare trebuie asigurate momeli, capcane.

Ca măsură generală se are în vedere curățirea perfectă a tuturor utilajelor de pământ și resturi vegetale și în special de rezidurile chimice (la mașinile de administrat îngrășăminte și la cele de stropit). Se folosește jet de apă sau aer sub presiune pentru a îndepărta aceste impurități din cele mai îndepărtate colțuri. Când se folosește apa se are în vedere protejarea instalației electrice.

Stocarea tractoarelor, combinelor și mașinilor autopropulsate

Ne vom referi numai la pregătirea motoarelor pentru stocare deoarece pentru celelalte componente vom prezenta măsurile corespunzătoare când vom vorbi de celelalte utilaje.

Pregătirea motoarelor

  • Se insistă pe curățirea radiatorului care este înfundat cu resturi vegetale și praf.
  • Se schimbă uleiul și filtrele sistemului de ungere.
  • Se strâng șuruburile peste tot și se gresează.
  • Se schimbă piesele uzate.
  • Se umple rezervorul cu motorină pentru a preveni condensul.
  • Se scot injectoarele și se păstrează în magazie, iar în orificii se introduc dopuri de lemn.
  • Cu o jumătate de oră înainte de oprirea definitivă a motorului se adaugă ulei în motorina din rezervor pentru a asigura o peliculă de ulei pe tot traseul instalației de alimentare, inclusiv între cilindri și pistoane.
  • Dacă nu s-a efectuat această operațiune se vor introduce 50-60 g de ulei prin orificiile injectoarelor la fiecare cilindru și se rotește de 10-15 ori arborele cotit, iar la 2 săptămâni se repetă rotirea.
  • Când în sistemul de răcire nu este antigel ci apă, acesta se golește și, dacă este necesar, se curăță crusta depusă.
  • Dacă este antigel, se verifică concentrația acestuia.
  • Bateriile se scot, se curăță bornele și se ung; se păstrează în magazie având grijă să fie reîncărcate lunar.

Pregătirea utilajelor agricole pentru stocare

  • După ce au fost curățate se aduc la locul de stocare și se suspendă pe capre special confecționate sau pe suporți de lemn, astfel încât nicio componentă să nu vină în contact cu platforma, să fie ridicată la cel puțin 10 cm de sol.
  • Roțile cu pneuri mici se demontează și se păstrează în magazie, iar la cele rămase pe utilaje se reduce presiunea la jumătate. Anvelopele se vopsesc în alb pentru a reflecta razele solare și a evita îmbătrânirea cauciucului.
  • Porțiunile cu vopseaua deteriorată se curăță, se dau cu grund și se vopsesc.
  • Suprafețele nevopsite se ung cu un strat de ulei ars sau vasilină.
  • Se verifică și se înlocuiesc piesele uzate.
  • Se strâng șuruburile la toate îmbinările.
  • Se gresează toate articulațiile.
  • Curelele se scot, se protejează cu lapte de var sau cu talc și se păstrează agățate de perete.
  • Lanțurile și axele cardanice se scot, se degresează și se păstrează în vase cu motorină sau ulei ars.
  • Cilindrii și instalațiile hidraulice să nu fie sub presiune.
  • Se curăță bine și se verifică lagărele și rulmenții.
  • Geamurile se spală, se ung cu vasilină, peste care se lipesc foi de ziare.
  • Manometrele se demontează și se păstrează în poziție verticală în magazie.
  • Furtunurile hidraulice și cilindrii de față se demontează, se curăță și se păstrează în magazie etichetate.
  • Cuțitele de combine și cositori se demontează, se curăță, se ung și se păstrează fiecare între două scânduri.

La combine se demontează hederul pentru a se putea curăța cât mai bine toate componentele, mai ales aparatul de treier, casa sitelor, elevatoarele etc.De dorit să se folosească aer sub presiune. Dacă se folosește apa, după spălare se pornește combina și se lasă să funcționeze 15 minute pentru a se îndepărta apa de peste tot.

La mașinile de stropit se spală foarte bine toate componentele pentru a îndepărta chimicalele, inclusiv din pompe, după care se introduce antigel.

Duzele se demontează și se păstrează în magazie.

Periodic se controlează modul cum se păstrează utilajele stocate, se iau măsuri de îndepărtarea zăpezii și a apei colectate pe diferite component, precum și alte măsuri care se impun.

Măsurile de pregătire și stocare a utilajelor agricole necesită ceva timp și preocupare, dar în acest fel se asigură prelungirea duratei de funcționare a acestora, fără cheltuieli suplimentare.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Alba-neagra la conducerea MADR lovește siguranța și securitatea alimentară!

Situația confuză și bâlbâielile politichiei dâmbovițene afectează grav securitatea și siguranța alimentară pe termen lung. Alba-neagra cu miniștri „puși“ seara și „demiși“ dimineața în zori pare să fie un joc cinic cu viitorul națiunii române. Ce blestem să fie oare și al cui...?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre ministerele cu greutate din orice guvern de pe lumea asta, având în vedere că strategiile și politicile agriculturii pot afecta securitatea și siguranța alimentară a țării respective. Este și un minister complex, astfel că, la cârma sa, este nevoie de un om care știe agricultură. Iar, în ultimii 30 de ani, la conducerea ministerului s-au perindat mulți cu meserii onorabile de altfel, dar cu puține cunoștințe de agricultură sau de management.

Cu toate acestea, deasupra palatului de pe Bulevardul Carol I plutește o confuzie totală. Iar toată această „joacă“ de-a negocierea ne va costa scump pe noi toți, indiferent de partidul pe care îl susține fiecare sau nu...

Nu mai trageți, că îl rupeți...

Agricultura României este deja în derivă de ceva timp, iar fermierii au trecut prin toate furcile caudine. Chiar și așa, negocierile pentru acest portofoliu de importanță pentru securitatea țării – știut fiind că siguranța și securitatea alimentară sunt esențiale în securitatea oricărei națiuni – s-au tot lungit. Când și când, „pe surse“, a mai apărut câte un nume, posibil viitor ministru al acestui năpăstuit minister. De acest minister se trage din toate părțile, unii ar vrea să-l conducă, alții să-și satisfacă ambiții... Și, în tot acest timp, prioritățile agriculturii și dezvoltarea satului românesc așteaptă o minune. De n-ar fi prea târziu!

Dintre toate numele vehiculate pentru a conduce Ministerul Agriculturii s-a remarcat de departe cel al fostului ministru Daniel Constantin. Un om deschis la discuții, cu un discurs clar, Daniel Constantin părea un ministru potrivit, mai ales că nu o lua chiar de la zero. De altfel, Ministerul Agriculturii este și primul loc de muncă al lui Daniel Constantin după terminarea facultății.

Până la momentul predării în tipar a revistei, alți potențiali miniștri nominalizați au fost și Paul Stănescu, Adrian Pintea și Gheorghe Flutur. Despre toți se știe că ar fi fost specialiști potriviți pentru a cârmui eficient acest minister greu încercat.

Probleme sunt, dar cine le va rezolva?

Recent, în emisiunea Agricultura la Raport, Daniel Constantin a vorbit despre câteva din problemele agriculturii, probleme ce trebuie avute în vedere de oricine ar veni la conducerea ministerului în acest moment: „ce se întâmplă cu succesiunea atunci când se moștenește un teren, ce se întâmplă cu cadastrarea, cu zona de cooperative, (...) ce putem face să ajutăm diverși fermieri, fie că vorbim de legumicultură sau cultura mare“, iată câteva din chestiunile ridicate de către Daniel Constantin în emisiunea lui Ovidiu Ghinea de la Agro TV.

Cu bune și cu rele, cu greșeli asumate și cu dorința de a face treabă, Daniel Constantin a mai declarat în repetate rânduri că este gata să ajute Ministerul Agriculturii din orice poziție, nu neapărat din scaunul de ministru. A demonstrat că poate face echipă bună cu alți profesioniști din domeniul agriculturii, unii dintre ei foști sau actuali fermieri. Două dintre exemple sunt Daniel Dumitru Botănoiu și Valeriu Steriu, foști secretari de stat în Ministerul Agriculturii, oameni bine pregătiți cu care Daniel Constantin a colaborat foarte bine la ministerul pe care l-a condus.

Cu bune și cu rele, dar asumat

Mai multe despre ce a făcut Daniel Constantin în timpul mandatului său, inclusiv ce își reproșează, am aflat din interviul realizat de realizatorul emisiunii Din lumea satului, Ion Banu, în urmă cu câteva luni. Una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii menționată în cadrul interviului a fost debirocratizarea a tot ce ține de instituțiile statului în raport cu fermierii. De asemenea, Daniel Constantin a amintit și de alte aspecte importante, cum ar fi ajutorul dat fermierilor pentru culturile calamitate, de capitalizarea fermierilor și de resursele existente ținând cont și de bugetul „calamitat“ inclusiv de pandemia COVID-19. „Avem un buget mic și constrângeri foarte mari; fermierii, în schimb, au nevoie de capitalizare mai ales acum, în condițiile date“, a explicat Daniel Constantin în interviul realizat de Ion Banu.

Sistemul de irigații începuse bine, dar....

Trebuie menționat că, în timpul mandatului său de ministru al Agriculturii, s-a demarat programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții (2014 și 2015), ce avea termen de finalizare în 2020... Departe de a fi gata, și-ar fi dovedit utilitatea mai ales când am văzut ce a făcut seceta în mare parte a țării.

„Începusem un program coerent de refacere a sistemului de irigații în două direcții: infrastructura secundară (privată) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament. Ambele programe aveau termen de finalizare 2020! Din păcate, nu suntem deloc aproape!“, a spus cu amărăciune în glas fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.


Și promovarea produselor românești?

Tot în timpul mandatului său s-a demarat un proiect prin care un brand naţional uma să reunească produsele româneşti şi calităţile lor. Și o astfel de inițiativă, în condițiile în care promovarea lasă de dorit, ar fi ajutat enorm notorietatea și calitatea produselor românești să fie reabilitate după o serie de scandaluri agro-alimentare din ultimii ani....


Bâlbâielile și confuziile dau naștere la cel puțin trei întrebări:

1. Cine are interesul să fim în derivă?

2. De ce nu este numit un ministru competent la cârma ministerului?

3. De ce riscăm să ne punem în pericol siguranța și securitatea alimentară?

Simona-Nicole DAVID

Profit în ferma de vaci de lapte: Roboți versus mașini de muls

Deși poate părea de domeniul științei și imaginației pentru mulți, robotizarea în agricultură este mult mai aproape decât credem. De altfel, este și o soluție pentru lipsa forței de muncă, și chiar una eficientă.

De ceva timp, asistăm la o adevărată revoluție a roboților în agricultură la nivel mondial, România făcând pași destul de mari în acest sens. De altfel, primii pași în domeniul roboților agricoli din România, care s-au finalizat cu rezultate vizibile, prin apariția robotului „Banat“, au fost făcuți de o echipă formată din studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Universitatea Politehnica din Timișoara. Iar estimările sunt destul de optimiste: în aproximativ cinci decenii, fiecare gospodărie din domeniul rural va fi sprijinită și de roboți agricoli. Sau, altfel spus, fiecare țăran va avea roboți agricoli.


Părțile componente ce intră în alcătuirea robotului fac parte din toate industriile importante: mecanică, electrică, electronică, IT. În figura de mai jos este prezentată structura de bază a unui robot autonom. Structura unui robot are ca și componentă principală cadrul robotului (1) de care sunt atașate toate celelalte componente. Pentru deplasare este nevoie de un sistem de propulsie (4), a cărui mișcare se transmite la sol prin sistemul de rulare (2), prin intermediul unei transmisii (3), direcția fiind asigurată de sistemul de direcție (5). Interacțiunea robotului cu mediul înconjurător, ceea ce ține de detectarea și cartografierea obstacolelor din jurul acestuia, se datorează senzorilor (6), iar interpretarea acestora, precum și deciziile de direcționare și deplasare a ansamblului sunt îndeplinite de către sistemul de control al robotului (7), potrivit prezentării conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (USAMVBT), realizate la Lozenec, Bulgaria.

ROBOT STRUCTURA 1 Schema


Igiena reprezintă unul dintre avantajele importante

Despre eficiența roboților agricoli atestă studiile concrete. Iată care sunt datele studiului de caz pentru ferma Pădureni, din Chișineu Criș. Potrivit conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, ferma Pădureni este dotată din anul 2015 cu un robot de muls marca Lely, care are capacitatea maximă pentru 70 de bovine. După muls, laptele este transportat automat printr-o conductă direct în tancul de răcire, acolo unde este răcit până la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna de lapte care îl duce la fabrică. Este foarte important de menționat faptul că laptele nu intră în contact cu aerul nici măcar o secundă, ceea ce înseamnă o igienă foarte bună a laptelui. Într-o zi sunt bovine care se mulg cu robotul de muls de 2, 3, 4 sau chiar 5 ori. „Este foarte rar, să se mulgă vaci doar o dată sau deloc într-o zi“, explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

De asemenea, funcțiile de curățare și de spălare a sfârcurilor ugerului și de punere a paharelor de muls pe sfârcuri se efectuează cu ajutorul unui braț robotic automatizat și acționat hidraulic prin intermediul unor cilindri hidraulici. Curățarea sfârcurilor se face cu ajutorul a două perii robotizat-automatizat și cu ajutorul unei duze care stropește în permanență pe perii o soluție pentru curățarea acestora. După cum spuneam, toate acestea duc la o igienă corespunzătoare la muls.

Cum funcționează concret un robot de muls

Acest robot de muls ales de ferma Pădureni a înlocuit 2 mașini de muls mobile cu 2 bidoane. Modul de funcționare este unul simplu, care nu înseamnă bătăi de cap pentru fermieri, dar nici o sursă de stres pentru animale. Dimpotrivă, acestea învață ușor unde trebuie să meargă și se duc pentru a se mulge singure. Cum intră bovina în robotul de muls? Ei bine, aceasta merge la muls atunci când simte că trebuie să fie mulsă. „Ea știe că, după ce intră în robotul de muls, i se dă o cuvă cu mâncare, astfel încât se hrănește cât timp este mulsă. Bovina are montat la gât un cip cu care ea este recunoscută de către robotul de muls, iar când ajunge în dreptul porții de la rotul de muls bovina este recunoscută și poarta se deschide. După intrarea acesteia în boxa robotului poarta se închide la loc“, mai explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

Ce putem monitoriza datorită computerului

Robotul de muls este dotat în interior cu un calculator care ne dă, printre altele: recunoașterea bovinei și numărul acesteia, timpul de muls pentru fiecare cap de bovină, cantitatea de lapte pentru fiecare bovină și pentru fiecare mulsoare, cantitatea de lapte pentru fiecare sfârc în parte etc. De exemplu, pentru bovina cu numărul 77, timpul total de muls a fost de 5 min. și 23 secunde, cantitatea de lapte la o mulsoare a fost de 15,1 litri, cantitatea pe fiecare sfârc în parte a fost de: LF – 2,35 min.; RF – 2,44 min.; LR – 3,15 min și RR – 2,11 min. Cantitatea de furaje consumată de bovina analizată până în acel moment a fost de 3 kg.

În prezentarea efectuată în Bulgaria, conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu mai arată că robotul de muls este dotat și cu un soft care este montat pe un computer în fermă în camera în care stă fermierul. Acest soft poate arăta în fiecare secundă cantitatea de lapte pentru fiecare vacă în parte/zi, cantitatea totală de lapte obținută pe zile, celulele somatice, grăsimea, cantitatea de furaje concentrate, câte concentrate se dau la 100 litri de lapte, de câte ori s-a muls fiecare bovină pe zi și alte date relevante pentru fermieri. 

Cu ajutorul acestui soft fermierul este atenționat în legătură cu probabilitatea perioadei de împerechere pentru bovina cu numărul „X“. De asemenea, se prezintă și pragul probabilității perioadei de împerechere și totalul minutelor de rumegare.

Ce arată calculele economice ale fermei analizate

Până în anul 2015, la Societatea Agricolă Pădureni s-au muls bovinele cu ajutorul unor mașini de muls, iar pentru acest lucru erau angajați 2 muncitori. Timpul de muls era destul de mare, iar laptele nu ajungea direct în tancul de răcire, acesta intrând și în contact cu aerul. Anul 2015 a fost un an în care proprietarul fermei,  domnul ing. Szabo Zoltan, a hotărât achiziționarea unui robot de muls de la firma olandeză Lely, cei care au făcut pionierat în acest domeniu, se mai arată în lucrarea științifică prezentată de conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu. Fermierul avea de ales între o instalație de muls performantă și un robot de muls. „Deoarece acesta a fost în Olanda și a văzut pe viu performanțele robotului de muls, domnul ing. Szabo Zoltan a decis să treacă peste instalația de muls și să achiziționeze un robot de muls. Investiția s-a făcut cu ajutorul băncii, nu printr-un proiect de investiți. Astfel, fermierul a luat un credit pe 7 ani pentru robotul care a costat 120.000 de euro. Dacă facem un calcul simplu, în fiecare zi domnul Szabo trebuie să plătească la bancă o sumă echivalent cu prețul la 130 litri de lapte“, a mai detaliat Conf. Dr. Ing. Bungescu. Este deci rentabil sau nu? Ei bine, robotul a costat 120.000 de euro. În anul 2015, pe vremea când se mulgeau bovinele cu mașinile de muls, cantitatea de lapte zilnică medie pe cap de bovină era 21-22 litri/zi la 65 de bovine mulse, iar în anul 2018 cantitatea medie de lapte pe cap de bovină a ajuns la 29-30 litri/zi la 65 de bovine mulse. În urma acestor cifre, reiese clar că a crescut cantitatea de lapte mulsă pe zi/cap de bovină cu 8 litri. Mai precis, la 65 de vaci mulse, o cantitate suplimentară de 520 litri de lapte/zi/65 de bovine. Din 520 de litri care se obțin suplimentar în anul 2018 față de 2015, 160 de litri merg zilnic în bani către bancă. Asta înseamnă că ferma are un câștig de 360 de litri lapte pe zi/65 bovine mulse.

„Pe litrul de lapte, domnul Szabo primește de la fabrică 1,5 lei indiferent de luna din an. Adică, pe zi, trebuie să dea la bancă 160 litri lapte 1,5 lei = 240 lei. La 365 de zile pe an: 87.600 lei. În 7 ani: 613.200 lei. Astăzi 1 euro = 4,66 lei. Deci în 7 ani avem de plătit: 131.587,98 de euro*

În concluzie, achiziționarea robotului de muls la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș a fost rentabilă deoarece domnul Szabo poate plăti fără probleme în fiecare zi la bancă banii care corespund cantității de 160 litri de lapte și mai rămâne și în câștig față de 2015 cu 360 litri de lapte/zi“, mai spune conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.


Din studiile efectuate la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș s-au obținut următoarele date:

  • bovine la muls – 62;
  • niciuna din cele 62 de vaci nu era bolnavă de mamită;
  • vacile sunt mulse cu un robot de muls Lely, care are capacitatea maximă de 70 de capete;
  • cantitatea de lapte în ziua respectivă pentru cele 62 de vaci a fost de 1.762 l/24 h, vizualizată pe calculator la ora 24;
  • cantitatea de lapte medie pe zi, luând în calcul 7 zile, este de 1.802 l/24h;
  • numărul pulsațiilor la muls a fost fixat la pulsator la 55 pulsații/min.;
  • cantitatea de lipide în laptele muls este de 3,70%;
  • cantitatea de proteine în laptele muls este de 3,25%;
  • numărul de rumegări în ziua respectivă a fost de 445;
  • numărul de rumegări, media pe 7 zile, este de 430;
  • cantitatea de furaje, kg concentrate/100 litri lapte, este de 17,3/24 h
  • cantitatea medie de furaje pe 7 zile, kg concentrate/100 litri de lapte, este de 17,2/24 h;
  • furajarea/zi este de 4,87 kg/zi/cap de vacă, deci aproximativ 5 kg/zi/cap de vacă;
  • furajarea/cap de vacă, la 7 zile, este de 301,94 kg/cap de vacă;
  • furajarea medie, cap de vacă, la 7 zile, este de 302,8 kg/cap de vacă;
  • cantitatea totală de furaj pe zi pentru cele 62 de capete de vacă este de aproximativ 310 kg/zi;
  • de mulsori pe zi a fost de 2,5 în ziua respectivă;
  • media de mulsori pe 7 zile a fost de 2,6;
  • laptele, după ce este muls, este transportat automat în tancul de răcire,
  • laptele este răcit la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna care să-l transporte la fabrică.

* Atenție: calculele realizate la prețul laptelui și la cotația euro la momentul respectiv.


Simona-Nicole DAVID

Abonează-te la acest feed RSS