Bibiana Stanciulov: „Este imoral să realizezi produse românești cu materie primă de import și nu am făcut niciodată asta“

În mediul antreprenorial din România au rămas puține afaceri cu capital 100% românesc, iar cele care au supraviețuit junglei capitalismului sunt astăzi un simbol al rezistenței, al dorinței românilor de a arăta că sunt capabili să gestioneze singuri businessuri de succes. Bibiana Stanciulov a dus faima țării peste tot în lume prin produsele pe care le-a realizat de-a lungul timpului. Nu este nimeni care să nu fi auzit de magiunul de Topoloveni. Acesta a devenit un ambasador al României și peste granițe și a ajuns chiar și pe masa Papei. În mod paradoxal, autoritățile române care l-au oferit ca dar Sanctității sale se gândesc de puține ori la prosperitatea producătorului român, spune Bibiana Stanciulov. Așa că responsabilitatea de a crea branduri serioase și de a le menține le revine aproape exclusiv oamenilor de afaceri români. Vă invităm la un dialog cel puțin interesant despre cronologia unei afaceri de succes construită de la zero de o doamnă care a demonstrat că se poate.

„Pe mine nu mă vor putea scoate din rădăcinile mele“

Fabrica de la Topoloveni nu funcționează pe principiul de a produce cantitate, ci de a produce calitate. Puțin și foarte bun, spune Bibiana Stanciulov. „Faceți-vă un calcul elementar. Dacă mergeți, spre exemplu, la un țăran să vă cumpărați carne veți crede că este de două ori mai scump decât în magazin, numai că în momentul în care mănânci sănătos elimini cheltuiala cu doctorul. Toate alimentele sănătoase sunt sanogene, adică te saturi consumând puțin, prin comparație cu produsele care conțin aditivi și din care trebuie să consumi mai mult. Și atunci, dacă faci un calcul la finalul zilei, vei vedea că ce ai cumpărat mai mult a costat mult, iar ce ai cumpărat mai puțin ai dat într-adevăr aceeași sumă de bani, dar în ultimul caz ai două câștiguri mari, respectiv sănătatea și gustul produselor.“

Unul dintre principiile pe care s-a sprijinit afacerea dnei Stanciulov a fost acela de a crea o rețea de producători români care să furnizeze materie primă autohtonă pentru fluxul tehnologic din fabrică. A fost o decizie pe care nu a pus-o niciodată la îndoială, în pofida provocărilor economice care au apărut în piață.

„Niciodată nu am luat legume și fructe din străinătate. Mi s-ar părea imoral să faci produse tradiționale cu ingrediente din afara țării sau chiar să le lucrezi cu personal din alte țări. Pământul României este unul dintre cele mai bogate cel puțin din Europa și automat aici se obțin produse foarte bune. Sunt însă, într-adevăr, mai scumpe. Eu știu pentru că am pățit asta când statul român a eliminat subvenția de la producătorii de prune, iar pentru a recupera această pierdere mi-a impus-o mie la preț. În acel moment bulgarii, foarte buni comercianți, au venit și mi-au oferit prune cu un preț mai mic decât prețul cerut de producătorii români înainte de eliminarea subvenției. Cred că 99% dintre antreprenori ar fi acceptat oferta bulgarilor. Eu nu am făcut asta. Era imoral. Cum să faci magiun de prune Topoloveni cu prune bulgărești? Normal că apoi m-au căutat și producători de prune din Polonia și din Ungaria. Deși Uniunea Europeană îmi dă voie prin această indicație geografică a produsului să folosesc ingrediente din toată Uniunea, eu am refuzat să fac acest lucru. Pe mine nu mă vor putea scoate de aici, din rădăcinile mele.

„Lucrăm la doar 20% din capacitate din cauza concurenței neloiale“

În fabrica de la Topoloveni fluxul tehnologic continuă tot timpul anului. Fructele și legumele aduse de la producători români intră aproape imediat în procesare și se transformă într-o gamă variată de produse. Bibiana Stanciulov vorbește cu recunoștință despre oamenii care i-au stat alături în tot acest timp și spune că fără această echipă fabrica ar fi fost închisă. „Inițial producția din fabrică se realiza doar pe parcursul a două luni și jumătate, dar oamenii lucrau în continuare tot anul. Ușor-ușor, în timp am diversificat paleta de produse, astfel încât ciclul de producție să fie pe tot timpul anului. Astăzi punem pe piață 63 de produse.“

Începând cu anul 2003, afacerea dnei Stanciulov s-a aflat în centrul unei dispute judiciare despre care aceasta spune că i-a provocat pierderi economice importante și că a generat la nivelul companiei nevoia de rebranduire. „Lucrăm totuși doar la 20% din capacitatea fabricii și asta din cauza concurenței neloiale permisă de statul român din anul 2002-2003, de când cei de la Mnady și-au transformat imaginea astfel încât imaginea lor să se apropie de topomimul protejat de noi geografic. Ne judecăm din anul 2004. În plus, cei la ANPC au intervenit în mod brutal și îl numesc în mod special pe Horia Constantinescu care a început cu noi un «război civil» Totul a început cu sistemul de inscripționare a alimentelor, atunci când ne-a interzis prezența la raft cu Nutri score, deși acesta a fost eliminat cinci ani mai târziu de la primul atac pe care l-a lansat la adresa noastră. Hypermarketurile mi-au refuzat comenzile, a trebuit să schimb toate etichetele și să le facem fără Nutri score și nu a fost ieftin deloc. Atacul a continuat cu faptul că ne-a obligat să scoatem de pe etichetă «Fără adaos de zahăr» , deși noi așa am înregistrat produsul la Uniunea Europeană și spunem un adevăr atunci când subliniem faptul că este un magiun 100% din prune. În plus, avem și de la Ministerul Sănătății o analiză care atestă că este un produs fără adaos de zahăr.

Ne-am judecat, am câștigat, dar aproape un an noi nu am avut produsele în rafturile magazinelor. Asta înseamnă că nu ai vânzări, nu ai venituri și atunci cu ce îți susții activitatea?“

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO