Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a declanşat luni o serie de controale la nivel naţional pentru verificarea modului în care sunt produse, transportate şi valorificate carnea de miel, ouăle, dar şi alte alimente consumate cu precădere în perioada sărbătorilor pascale.
ANSVSA recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în care sunt respectate condiţiile generale de igienă.
"Atât carnea cât şi celelalte produse de origine animală sau non-animală care sunt cumpărate din spaţii şi unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor au fost supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un risc pentru sănătatea publică", se arată într-un comunicat al ANSVSA, remis AGERPRES.
Astfel, carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare (ante-mortem) precum şi după sacrificare (post-mortem), iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.
Autoritatea subliniază că din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne. Carnea de miel (ied) - care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare - este marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală, cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele: în partea superioară denumirea tării respectiv 'ROMÂNIA' cu majuscule sau codul ISO al ţării 'RO', în cazul cărnii obţinute în abatoare din România, în centru numărul de autorizare acordat de autoritatea veterinară centrală a ţării de origine în partea inferioară abrevierea Comunităţii Europene, respectiv: CE, EC, EK, CEE, etc. cu majuscule.
Carnea de miel (ied) - care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar - are aplicată o ştampilă de formă rotundă, cu diametrul de 3,5 cm, cu următoarele înscrisuri: în partea superioară: "ROMÂNIA", cu majuscule; în centru: indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii. Imediat sub acesta se înscrie numărul de identificare al medicului veterinar oficial care asigură supravegherea veterinară a unităţii; în partea inferioară: "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR", cu majuscule.
"Din punctul de vedere al particularităţilor specifice speciei precizăm că ovinele dispun de incisivi numai pe maxilarul inferior, pe cel superior având un burelet gingival, dentiţia incisivă lipsind, iar membrele anterioare şi posterioare se termină în formaţiuni ungulare, respectiv copite biongulate. În acest sens este de preferat ca mielul sacrificat să aibă capul ataşat de carcasă, precum şi porţiunea terminală a unui membru. Facem aceste precizări în vederea prevenirii substituirii acestor cărnuri cu cea de câine, care sunt uşor de confundat pentru o persoană neavizată", se arată în comunicat.
În ceea ce priveşte ouăle, autoritatea susţine că achiziţionarea lor din locuri aflate sub supraveghere sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor presupune că acestea provin de la păsări sănătoase, din ferme autorizate şi controlate sanitar veterinar; au fost transportate până la locul de desfacere cu mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi care respectă normele şi condiţiile de igienă şi de temperatură; sunt depozitate şi expuse spre comercializare cu respectarea condiţiilor de igienă şi temperatură.
De asemenea, comercializarea laptelui şi a brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, de către producătorii agricoli, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară, eliberate de către DSVSA judeţene. Producătorii care vând direct lapte crud către consumatorul final în pieţe trebuie să deţină fişe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine.
Alte produse alimentare tradiţionale precum cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot achiziţiona din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.
De asemenea, un aspect foarte important este reprezentat de modul în care persoanele care comercializează produsele de origine animală respectă cerinţele de igienă stabilite de legislaţia în vigoare. Astfel, toate persoanele care manipulează produsele de origine animală până la comercializare trebuie să fie sănătoase, să aibă carnete de sănătate vizate periodic de către o unitate medicală şi să poarte o îmbrăcăminte curată (halat, şorţ şi bonetă de culoare albă).
ANSVSA face apel către cetăţeni să sesizeze toate neregulile pe care le observă în domeniul siguranţei alimentelor, la numărul de telefon 0800 826 787, care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie.
Potrivit sursei citate, controalele efectuate de inspectorii veterinari în perioada Paştelui catolic s-au desfăşurat fără probleme.
Anul acesta, la fel ca şi în anii trecuţi, în perioada sărbătorilor pascale se vor sacrifica în jur de patru milioane de miei, producţia de carne ovine acoperind necesarul de consum intern în proporţie de 99%.
Potrivit datelor MADR, în 2012, exportul de ovine şi caprine vii a ocupat un loc fruntaş în balanţa comercială a României, totalizând 53.907 tone, cu încasări de peste 136,199 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de numai 212 tone în valoare de 860.598 euro.
În ceea ce priveşte vânzările pe piaţa internaţională de carne de miel proaspătă sau refrigerată, anul trecut au fost cumpărate de pe piaţa autohtonă o cantitate de 1.170 de tone, încasările totalizând circa 5,8 milioane de euro. importurile au fost de 1.153 de tone de carne de ovine, în 2012, în valoare de 2,21 milioane de euro.
Sursa AGERPRES