Adama 750x100 30 martie
update 30 Mar 2020

Bio-România: Bine la producție, rău la consum

  • Publicat în Alimentatie

România îşi creşte considerabil suprafaţa cultivată bio şi numărul de producători de profil de la an la an. Şi vânzările de astfel de produse sunt în creştere, dar consumăm de trei ori mai puţine produse bio decât media europeană. La fiecare supermarket sau hipermarket găseşti, de ani buni, un raion special dedicat produselor bio. Oamenii vin, se opresc, zăbovesc preţ de câteva minute şi citesc etichetele. Unii cumpără, alţii nu.
Ezitarea lor arată că produsele nu le sunt încă familiare.

"Ponderea acestei categorii de produse rămâne încă destul de scăzută, însă categoria a cunoscut o creştere semnificativă de la an la an. De exemplu, în primele şapte luni ale acestui an, vânzările în număr comparabil de magazine au fost mai mari cu cel puţin 20% faţă de cele din anul trecut", spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Tendinţa ultimei perioade se manifestă printr-un interes crescut al consumatorilor faţă de tot ce înseamnă produs bio sau orice alt concept apropriat de produs natural, spun şi reprezentanţii Cora. Pentru acest an, aceştia estimează că vor depăşi valoarea de 2,5 milioane de euro vânzări pentru această categorie de produse.

Totuşi, la rafturile bio din super şi hipermarketuri, cele mai multe produse provin din import (aproape 70%), chiar dacă suprafaţa cultivată ecologic de români a fost în creştere. Explicaţia ar putea veni din faptul că producţia necesită deja alte investiţii şi majoritatea fermierilor s-au orientat întâi spre o cultivare ecologică, lăsând pe mai târziu procesarea. Puţini sunt cei care au început direct cu procesarea şi asta doar după ce au văzut exemplul celor din vest. Este cazul antreprenorului de la compania Petrasbio din Deva, care a realizat pe când lucra în Irlanda de Nord într-o brutărie că un anumit soi de paste - pastele ecologice - se pot face doar cu făină şi apă de izvor (fără praf de ouă sau alţi aditivi). Astfel, el a deschis prima fabrică de paste ecologice româneşti.

România deţine doar 90 de unităţi de procesare în sistem bio, majoritatea fiind de procesare a mierii, morărit şi panificaţie, paste, orez, lactate şi vinuri. în reţele de retail ori în shopurile specializate pe produse bio (nici ele foarte multe), ponderea produselor autohtone este redusă. De exemplu, în categoria produselor proaspete ponderea produselor româneşti este de aproximativ 14%, după cum spune directorul de marketing de la Carrefour.

În magazinul bio din Piaţa Amzei, unul dintre cele 4-5 deschise în Bucureşti, produsele proaspete există la raft, dar în cantităţi mici. O pondere importantă de produse româneşti proaspete (ouă ecologice, unt, lapte şi caşcaval bio) se regăseşte şi în Cora. Practic, dacă eşti un consumator permanent, trebuie să îţi rezervi timp să te aprovizionezi cu astfel de produse, pentru că nimeni nu-şi riscă afacerea pentru a aduce cantităţi mai mari. Este ştiut faptul că produsele fără E-uri au un termen de valabilitate mai redus. Iar ca să fie certificată, hrana animalelor trebuie să provină dintr-un sol nepoluat şi netratat cu niciun fel de substanţe chimice.

De ce am folosi astfel de produse, pentru care plătim, uneori, şi de trei ori mai mult decât preţul obişnuit? Pentru sănătatea noastră, ar fi răspunsul scurt şi evident. Un exemplu bun ar fi laptele, produs aflat în coşul zilnic de consum. Cel din comerţ conţine E211 şi alte substanţe nesănătoase. Laptele bio conţine acizi graşi de tip omega 3, care ne protejează împotriva afecţiunilor cardio-vasculare şi întârzie îmbătrânirea celulară, şi vitamina E care ne ajută în lupta cu colesterul.

Cifre pentru Bio-România

Totuşi, deşi intrarea în sistem poate părea facilă şi la îndemâna celor care fac agricultură pentru uzul propriu, nu este chiar aşa. Un fermier care vrea să aibă produse şi producţie bio trebuie să obţină un certificat de la un organism de inspecţie privat. Trebui să plătească o taxă anuală între 100 şi 200 de euro şi să primească vizitele periodice ale unui inspector. Abia apoi se poate înregistra la Ministerul Agriculturii pentru a primi sigla AE, garanţia că produsul vine din agricultura ecologică.

La o fermă viticolă de zece hectare, certificarea ecologică costă 3.000 de euro, iar la una cu trei - cinci vaci de lapte costă 50 de euro. Dar, pentru a primi banii, fermele sunt obligate să menţină agricultura ecologică timp de cinci ani de la accesarea fondurilor.

În România sunt înregistraţi în prezent peste 10.000 de producători bio, iar suprafaţa totală a culturilor ecologice a crescut de peste 10 ori din anul 2000 până în prezent. Există peste 300.000 de hectare de păşuni, cereale legume şi fructe cultivate în acest sistem. Totuşi, spre comparaţie, Germania cultivă organic aproape un milion de hectare anual, adică de trei ori mai mult decât noi.

Numai că România exportă materii prime într-o proporţie mai mare decât produse procesate. Din cauza lipsei sectorului de procesare, percepţia românilor este că produsele ecologice, chiar dacă sunt bune, sunt şi foarte scumpe. Preţurile mai mari sunt justificate prin producţiile mai mici la hectar (cu un randament redus cu 20%-30%), costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologică, obligatorie pentru ca un produs să poată fi vândut sub această marcă pe piaţa europeană. Toate la un loc majorează costurile de producţie cu aproximativ 60%.
Pentru a acoperi cererea internă şi externă, ţara noastră ar trebui să mărească de aproape şase ori suprafaţa cultivată. Ca volum, producţia bio în România depăşeşte per total 250.000 de tone, în condiţiile în care la începutul deceniului era de doar 13.500 de tone. Cea mai mare parte a producţiei ecologice româneşti merge la export 95% din producţia vegetală (inclusiv miere de albine) şi 80% din cea de provenienţă animalieră (lapte şi derivate), în principal în ţările Uniunii Europene.

 

Produsele Bio în cifre

- 3.500 de producători bio în România

- 300.000 ha cultivate organic

- 90.000 de animale crescute în sistem ecologic

- 4-5 magazine bio în Bucureşti

- 2,5 milioane euro vânzări produse bio în Cora

 

La nivel european, Austria deţine cele mai mari suprafeţe agricole biologice. Astfel, 18,5% din suprafaţa agricolă a Austriei este biologică şi 12,6% din cea a Suediei este biologică. Locul trei este ocupat de Estonia, cu 10,5% suprafaţa agricolă ecologică din suprafaţa agricolă a ţării, urmată de Cehia, cu 9,4%. Raportat la numărul de locuitori ai ţărilor, Austria este în topul clasamentului la câştigurile obţinute din comercializarea alimentelor biologice.

Faţă de situaţia de acum 18 ani (1994), suprafaţa agricolă destinată agriculturii ecologice din Europa a crescut de zece ori. Dacă în 1994 aceasta reprezenta 1%, acum produsele biologice sunt obţinute pe o suprafaţă de 9,3% din teritoriul european. 

Sursa: Biz