Plante de bază mai puțin cunoscute și efectele lor asupra sănătății
Pe lângă porumb, grâu, orez și cartof, mai sunt alte patru plante la fel de importante despre care se vorbește mai puțin. Cu nutrienți suficienți, aceste plante sunt de bază în special pentru comunități rurale defavorizate, dar nu numai. Din cele peste 50.000 de specii de plante comestibile în întreaga lume, doar câteva sute contribuie în mod semnificativ la dieta noastră. Mai exact, doar 15 culturi asigură 90% din aportul global de energie, iar porumbul, orezul, grâul și cartoful sunt alimente de bază pentru aproximativ 5 miliarde de oameni. Aceste plante stau la baza sistemelor noastre alimentare și a subzistenței umane. Tehnologiile inovatoare, precum produsele de protecție a plantelor și semințele selecționate, au contribuit la supraviețuirea și dezvoltarea acestor sisteme alimentare.
Știați că soia este săracă în carbohidrați?
Una dintre cele patru plante este soia, plantă leguminoasă ce se cultivă de mii de ani. Soia fixează azotul în sol, absorbind acest nutrient esențial și fixându-l în sol cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot. În mod normal, acest lucru înseamnă că îngrășămintele nu sunt neapărat necesare atunci când se cultivă soia. Mai mult, beneficiile aduse de tehnologiile științei plantelor au determinat producții din soia din ce în ce mai mari. Boabele de soia au un conținut scăzut de carbohidrați și sunt foarte apreciate pentru conținutul lor în ulei. Sunt considerate un aliment de bază datorită conținutului bogat în proteine. Boabele de soia reprezintă una dintre cele mai bune surse de proteine vegetale, dar conțin și multe vitamine și minerale. Soia se consumă mai mult în țări asiatice precum Japonia, China, India, sub formă de lapte, brânză tofu etc.
Maniocul, sursă de vitamina C, potasiu și fibre
Aliment de bază pentru peste 600 de milioane de oameni din Africa, Asia și America Latină, maniocul este a doua plantă de bază mai puțin cunoscută. Maniocul (cassava) reprezintă o sursă excelentă de vitamina C și o sursă bună de fibre și potasiu. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a identificat-o drept o cultură vitală în lupta împotriva foametei și a format un parteneriat pentru a-i îmbunătăți genetica. Potrivit AIPROM, maniocul este cultivat de mulți fermieri din țările în curs de dezvoltare datorită capacității sale de a prospera în solurile sărace, având nevoie de o cantitate mai mică de apă și îngrășăminte decât alte culturi și poate fi recoltat oricând de la 8 luni la 24 de luni de la plantare, ceea ce înseamnă că poate fi lăsat în pământ până în momentul consumului, fără să aibă nevoie de un spațiu de depozitare. Singura problemă este dată de faptul că, lăsat în sol perioade mai lungi, maniocul este expus atacului bolilor și dăunătorilor. Grație inovațiilor aduse de biotehnologie, florile de manioc sunt mai fiabile, oferind cercetătorilor o mare speranță pentru viitorul acestei culturi. Aceste soiuri de manioc ar putea ajuta la controlul bolilor și dăunătorilor, precum și la sporirea randamentelor și a nutriției. Experții estimează că introducerea unor astfel de soiuri ar putea crește cu 150% producția de manioc în Africa.
Cartofii dulci, bogați în fibre și vitamina A
Vitali în dietele oamenilor din Africa și Asia, unde sunt o sursă importantă de hrană, fiind și o sursă bogată de fibre și vitamina A, cartofii dulci tolerează seceta și se dezvoltă bine și în terenurile marginale, neavând nevoie de prea multă îngrijire. Fermierii apreciază aceste calități, astfel încât cartofii dulci s-au extins, în ultimii 20 de ani, mai repede decât toate celelalte culturi de bază din Africa subsahariană. De asemenea, au atras atenția cercetătorilor care doresc să folosească cartofii dulci pentru a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din aceste zone sărace ale lumii. În Africa subsahariană rurală, aproximativ 48% dintre copii au deficiențe de vitamina A. Acest lucru poate degrada sistemul imunitar, crescând riscul de deces prematur și orbire. În 2009, această situație gravă a dus la formarea Inițiativei pentru cartof dulce pentru profit și sănătate, care a dezvoltat soiuri cu rezistență mai mare la viruși, toleranți la secetă și cu niveluri mai mici de zahăr. Aceste cercetări au condus la producția comercială de cartofi dulci îmbogățiți cu betacaroten. Acest soi îmbunătățește semnificativ nivelul de vitamina A în cazul copiilor.
Beneficii ale consumului de cartofi dulci
Potrivit Harvard Medical School, vitamina A din compoziția cartofilor dulci (consumată ca betacaroten și apoi convertită în vitamina A în organism) este esențială în timpul sarcinii și a lactației. De asemenea, datorită combinației puternice de substanțe nutritive și vitamina C, cartofii dulci îmbunătățesc imunitatea organismului. Colina este un nutrient extrem de important ce se găsește în cartofii dulci, aceasta ajutând la un somn odihnitor, mișcarea mușchilor, învățare și memorie. Colina ajută și în menținerea structurii membranelor celulare, asistă în absorbția grăsimilor și reduce inflamația cronică. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Medicinal Food, extractul de cartof dulce violet are efecte antiinflamatoare. De asemenea, un studiu realizat de Departamentul de Nutriție al Harvard School of Public Health arată că dieta bogată în betacaroten poate avea efecte pozitive împotriva cancerului de prostată, mai ales în cazul bărbaților tineri.
O altă sursă bogată de proteine vegetale
Cu un conținut ridicat de proteine și potasiu, sorgul este o cultură de bază în zonele semiaride din Asia și Africa, unde milioane de oameni se bazează pe această cultură care reprezintă singura sursă de proteină viabilă din cereale pentru populația din aici. Adaptabile și deloc pretențioase, majoritatea soiurilor sunt tolerante la căldură și secetă, în timp ce soiurile pitice cu un randament mai mare au înregistrat o creștere a producției comerciale în țări precum SUA. Combinând aceste soiuri cu protecția modernă a plantelor și gestionarea inteligentă a apei, se poate observa o creștere a producției de până la opt ori. Calitățile naturale ale sorgului îl fac ideal pentru regiunile susceptibile la secetă. Experții estimează că, odată cu intensificarea schimbărilor climatice, această cultură ar putea deveni una dintre cele mai importante culturi de cereale de pe planetă. Soiurile de sorg conțin un compus care reduce capacitatea organismului de a utiliza fierul și zincul, ceea ce poate provoca anemie. Noile soiuri obținute ca urmare a aplicării biotehnologiei au abordat această provocare, adăugând în plus și un aport de betacaroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Acesta este un exemplu excelent unde știința plantelor îmbunătățește nutriția pentru unii dintre cei mai vulnerabili oameni din lume.
Simona-Nicole David
soia, sanatatea oamenilor, cartofi dulci, manioc, proteine vegetale
- Articol precedent: Amenzi în valoare de 896.000 de lei aplicate unor unităţi de alimentaţie publică
- Articolul următor: Județul Sibiu - zonă atractivă și sigură pentru iubitorii de cultură și turism