Cămara inteligentă și combaterea risipei alimentare
Scris de Simona DavidSecuritatea alimentară rămâne o problemă importantă a secolului XXI, pentru combaterea risipei alimentare fiind nevoie de educație, în primul rând.
Deși se tot discută, se analizează cifre, se realizează alte statistici și se organizează dezbateri aprinse și mese rotunde – mai rare, din cauză de COVID-19 acum, măsurile întârzie să fie luate. Iar timpul trece. Resursele se duc și ele.
Există și o veste bună însă! Soluțiile pot fi găsite chiar de noi, trebuie să vrem. Și vrem pentru că orice risipă înseamnă mai puțini bani la bugetul gospodăriei. Banii aruncați la gunoi, pot fi economisiți pentru vacanța de vis (când s-o putea!), un gadget de ultimă generație, accesorii vestimentare sau ceva pentru copii, casă…
Ideea unor elevi…
De altfel, conștienți că risipa alimentară poate fi rezolvată cu cap, câțiva elevi de clasa a XI-a și a XII-a din Galați au construit cămara inteligentă. Sună interesant, nu-i așa? Ce este această cămară inteligentă? Ei bine, acest „device“ este un dispozitiv care realizează un management eficient al alimentelor pentru a preveni risipa de mâncare. Dovadă că elevii din Galați au avut o idee excelentă este chiar premiul obținut! Proiectul le-a adus elevilor români locul 6 mondial și locul 3 în Europa la Olimpiada Internațională de Robotică în urmă cu trei ani, în 2017.
Cei trei liceeni – Vener Andrei, Robert Enache și Alexandra Buruiană – au dezvoltat un robot cu ajutorul căruia oricine dorește își poate organiza cămara cu alimente. Dispozitivul recunoaște diverse date pe care le obține scanând un cod QR: numele produsului, data de expirare și temperatura la care trebuie păstrat.
Foarte interesant este faptul că acest prototip nu doar așează alimentele pe rafturi în funcție de informațiile pe care le deține, dar poate chiar să recomande rețete culinare, oferind astfel prioritate produselor ce urmează să expire mai rapid.
„Proiectul nostru stochează eficient mâncarea în cămară și toată ideea este să fie așezate în funcție de datele de pe etichete, în funcție de data de expirare“, explică inventatorii prototipului.
Elevii au ales să realizeze un astfel de proiect din simț civic și respect pentru resursele tot mai diminuate ale planetei. De altfel, la capitolul hrană aruncată la gunoi, statisticile sunt îngrijorătoare.
„Noi am ales să răspundem la problema mondială a risipei de alimente, deoarece în ziua de astăzi este una dintre cele mai mari probleme la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, se pierd 88 de milioane de tone de alimente. În România, cu ceea ce aruncăm noi într-un an de zile am putea să hrănim o mică comunitate timp de 20 de ani“, a explicat adolescenta Alexandra Buruiană.
Să respectăm alimentele
Tonele de mâncare aruncate la gunoi confirmă faptul că nu respectăm alimentele. Cumpărăm pentru a ne satisfice o poftă pe moment, le aruncăm în frigider sau în cămară și apoi uităm de ele. Comandăm mâncare gata preparată sau ronțăim diverse snacks-uri. Dacă am conștientiza cât putem economisi doar gătind eficient și nu am arunca mâncarea, am avea doar de câștigat.
„Ideea este că în România nu respectăm alimentele. Paradoxul este că aruncăm foarte mult din bugetul familiei… Nu știm să gătim, ne apucăm să gătim cât pentru tot blocul și la restaurant când comandăm, alegem porțiile cele mai mari fără a ține cont de faptul că este importanta calitatea mâncării, nu cantitatea“, a declarant Chef Cezar Munteanu, recent, în cadrul unui eveniment despre risipa alimentară, organizat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Potrivit lui Munteanu, una dintre componentele stopării risipei alimentare este chiar societatea civilă, căci fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi. „Sunt foarte bune campaniile: „Nu mai consumați foarte multă grăsime, nu mai consumați sare și zahăr în exces!“ Dar haideți să vedem și campanii media, în parteneriat cu Guvernul României, în care să se spună „Nu mai risipiți alimentele! Respectați alimentele!“ O astfel de campanie ar putea fi susținută fără probleme de societatea civilă“, a detaliat Chef Cezar Munteanu.
Soluția pe care o vede Chef Munteanu este educația în școli și în licee.
„Este nevoie de educație în școli, în licee și o spun din punctul de vedere al celui care a umblat timp de nouă ani și a lucrat cu peste o sută de mii de copii într-unul din cele mai frumoase programe de educație pentru alimentație sănătoasă“, a mai spus Cezar Munteanu.
Pe lângă educația în unitățile de învățământ, există și bunăvoința fiecăruia dintre noi. Putem să realizăm rețete culinare folosind resturile alimentare rămase de la masa anterioară. De pildă, ce a rămas de la cină poate fi utilizat inteligent într-un preparat pentru prânzul de a doua zi. Un exemplu foarte simplu este pâinea veche. În loc să o aruncăm, putem să o tăiem cubulețe sau orice altă formă dorim și să o dăm la cuptor 10 minute. În loc să ajungă la gunoi, se poate transforma în crutoane delicioase pentru o supă din legume. Iar supa se poate prepara din legume care au rămas câteva zile în frigider și nu mai sunt suficient de apetisante pentru a fi consumate crude. Soluții sunt, trebuie doar să vrem!
Simona-Nicole David
Articole recente - Simona David
- Vești bune pentru agricultura României: Syngenta anunță noi soluții pentru protecția plantelor
- Locul ideal pentru o vacanță cu atracții turistice inedite
- Primul standard românesc pentru agricultura ecologică: SR-13595
- Obiective turistice din Corabia. Fântâna secretă, unicat în Europa
- Divizia europeană a BASF Agricultural Solutions are o nouă conducere
- Syngenta a sprijinit plantarea a 8.000 de puieți forestieri la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească
- Oamenii flămânzi devin agresivi. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați că vom flămânzi?
- Clubul Fermierilor: „România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi”
- LAPAR are o nouă componență a Consiliului Director
- Divizia AGRO a grupului CIECH intră pe piața din România. Cât vrea să investească și ce cifră de afaceri vizează