Lumea satului 750x100

update 20 Oct 2020

Dezbatere la MADR: Stop deșeurilor și risipei alimentare!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu InfoCons, a organizat recent evenimentul „Stop deșeurilor și risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!“, în cadrul căruia a fost demarată campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente „Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!“

Pentru realizarea acestui obiectiv, de reducere a risipei alimentare, este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile, de o bună comunicare și de educație. Iar educația trebuie începută chiar din școală.

„Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen“, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

De altfel, securitatea alimentară este o problemă serioasă și, deși poate părea greu de crezut, în secolul XXI există zone cu foamete și oameni care nu au acces la hrană.

De unde vine risipa?

La nivel global, aproape o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată, potrivit unor date ale ANSVSA. Aproape trei sferturi din alimentele irosite provin din gospodăriile populației, servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul. Dintre acestea, jumătate provin din gospodăriile populației.

De altfel, risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societății moderne, de aceea este nevoie de soluții concrete și rapide, cu atât mai mult cu cât statistica mondială privind producția agricolă nu variază foarte mult, dar este raportată la planetă. Astfel, potrivit statisticilor oficiale, un sistem agricol care are o variabilitate anuală destul de accentuată de 20-25% s-ar putea să aducă populația pe care o deservește în insecuritate alimentară. Această variabilitate, determinată și de modificările climei, se accentuează și poate provoca insecuritate alimentară. De aceea, este nevoie de măsuri de politică agricolă pentru diminuarea efectelor negative. De altfel, acesta este motivul pentru care au fost create rezervele de stat, pentru a oferi o siguranță în cazul în care producția nu este posibilă. Iar seceta din acest an ne-a arătat că producția poate scădea dramatic, iar efectele pot fi din cele mai grave dacă autoritățile nu iau măsuri concrete urgent.

Pe de altă parte, aproape o sută de milioane de tone de mâncare se duce la gunoi..., după cum arată datele statistice realizate în ultimii ani la nivelul țărilor Uniunii Europene. Cum s-a ajuns la o cantitate atât de mare? Ei bine, cumpărăm mai mult decât putem consuma, iar hrana ajunge la gunoi. Iar atunci când mergem la restaurant comandăm prea mult și dăm înapoi jumătate din ce am cerut. La fel se întâmplă și în cazul vacanțelor cu oferta „all inclusive“, unde umplem farfuriile cu mâncare pentru a o lăsa pe masă spre a fi aruncată mai apoi.

Viitorul nu sună bine...

Iar previziunile sunt și mai îngrijorătoare căci, în următorii ani, acest ritm menținut de risipă alimentară poate ajunge la peste 120 de milioane de tone anual. Adică, o creștere de peste 20 de milioane de tone… Din păcate, în topul statelor ce gestionează prost această situație se află și România.

„Românii aruncă 6.000 de tone de alimente pe zi, ceea ce înseamnă 16 kilograme pe lună de persoană“, arată Cornel Bertea Hanganu, consilier la Departamentul pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Hanganu a mai menționat că operatorii din sectorul agroalimentar sunt obligați să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare, aceste măsuri fiind reglementate prin legislație. Mai mult decât atât, în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, pentru orizontul 2030, se vizează reducerea la jumătate pe cap de locuitor a risipei alimentare la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum, precum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.

Potrivit datelor MADR, în România se aruncă, în medie, 11,9% din mâncarea cumpărată, în Europa această medie fiind dublă. Cu cât familia este mai numeroasă, cu atât se aruncă mai multă mâncare. Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări europene, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an. Ceea ce duce la cele peste 6.000 de tone pe zi.

Care sunt motivele pentru care ajunge mâncarea la coșul de gunoi? Ei bine, statisticile MADR arată că un procent de 26% din alimente se degradează prea repede, iar 21% reprezintă cantitatea de mâncare estimată greșit. Cu alte cuvinte, credem că o vom consuma. Însă, în realitate, această mâncare ajunge la coșul de gunoi. Uneori, o vedem aruncată chiar pe stradă... Totodată, 14% din mâncarea aruncată la gunoi reprezintă procentul de cumpărături în exces. Acest exces poate fi cauzat și de promoțiile magazinelor care vând produse la preț redus (3+1 gratis, 2+2 etc.) deoarece se apropie termenul de expirare a acestora. Dacă nu se vând, aceste produse înseamnă pierderi pentru lanțurile de magazine, în care intră și costurile mari pentru distrugerea alimentelor expirate. Sunt și magazine care au găsit soluții: donarea alimentelor ce urmează să expire curând către proprii angajați sau către persoane defavorizate.

Aruncarea alimentelor afectează și bugetul familiei, banii cheltuiți pe mâncarea care pleacă la gunoi fiind economisiți pentru a se realiza ceva.

„Imaginați-vă că mergem la muncă 5 zile pe săptămână și 2 zile din acestea sunt, practic, pierdute prin aruncarea alimentelor la gunoi“, a explicat Sorin Mierlea, președintele InfoCons.

Există și vești bune pentru cei care vor să reducă risipa de alimente și cheltuielile inutile pe produse neconsumate. Soluțiile sunt simple și la îndemâna oricui. Iată câteva din sfaturile InfoCons:

- Calculați bugetul de care dispuneți pentru alimente

Planificarea unui buget de cumpărături ne va ajuta să economisim bani, de aceea este bine să ne facem un buget pe care să-l respectăm. Ne va prinde bine!

- Mențineți un frigider sănătos

Verificați sistemul de închidere și temperatura frigiderului. Pentru a rămâne proaspete cât mai mult timp, alimentele trebuie păstrate la o temperatură de 1-5 grade Celsius.

- Serviți-vă cu porții mici de mâncare

Dacă punem în farfurie cantități mici de mâncare scade și riscul de aruncare a alimentelor. Cine mai dorește poate cere încă o porție.

- Folosiți resturile

În loc să aruncăm resturile alimentare la gunoi, le putem folosi la masa de prânz sau cina din ziua următoare. O altă variantă ar fi congelarea acestora pentru o perioadă de câteva luni.

- Conservați

Alimentele pot fi și conservate, iar metodele de conservare sunt la îndemâna oricui. Conservarea presupune păstrarea alimentelor la o anumită temperatură, ferite de lumina soarelui, în vase închise ermetic. O altă variantă de păstrare a alimentelor este înghețarea acestora.

- Schimbați ordinea alimentelor

Atunci când cumpărăm mâncare nouă din magazine este bine să verificăm alimentele din dulapuri și din frigider și să o aducem în față. Mâncarea nouă se pune în spate pentru a reduce riscul de a găsi mâncare stricată în dulap sau în frigider.

- Planificarea cumpărăturilor

Planul cu meniul pe întreaga săptămână și bugetul alocat sunt elementele de bază în prevenirea risipei alimentelor. Este foarte simplu să verificăm ce ingrediente ne lipsesc, apoi scriem o listă de cumpărături cu ceea ce avem nevoie pe termen scurt.

- În cazul în care rămânem totuși cu mâncare pe care nu dorim să o mai consumăm nici după conservare sau congelare, putem găsi o soluție simplă: reciclarea ca îngrășământ. Prin realizarea de compost „homemade“ putem obține îngrășământ natural pentru plantele decorative de apartament. Atenție, însă! Doar anumite alimente pot fi reciclate, nu toate. Fructele și legumele se pot transforma ușor în îngrășăminte, de pildă. Trebuie doar să înțelegem că și noi putem pune „stop risipei alimentare!“


Ponderea deșeurilor alimentare în UE

Risipa alimentară înseamnă și deșeuri ce trebuie apoi distruse, proces ce înseamnă și bani cheltuiți inutil. Potrivit statisticilor, 53% din aceste deșeuri provin din gospodăriile populației, 19% sunt rezultate din procesarea alimentelor, iar 12% din servicii alimentare. Un procent de 11% reprezintă deșeuri create de producția primară și 5% rezultă din vânzarea en gros și en detail.


Simona Nicole David