Rezultate Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice, ediția a XIV-a - VINVEST

România, pe locul 11 din cele 42 de țări participante

Sesiunea de primăvară a concursului internațional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfășurată săptămâna trecută în Germania, a adus vinurilor românești un total de 71 de medalii, între care 46 de aur și 25 de argint. Producătorii noștri au înscris în competiție 183 de etichete de vin. Aceste recunoașteri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de țări participante.

Printre cele 16 crame românești premiate se numără Jidvei, cu 6 medalii de aur și 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur și una de argint, Cramele Recaș, cu 3 medalii de aur și 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur și SERVE, cu 3 medalii de aur.

În total, la această sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe și au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au obținut medalii de aur.

La prestigiosul concurs, expertul internațional în vinuri Marinela Ardelean a jurizat în calitate de președinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în această postură, din cei 10 ani de când face parte din juriul competiției.

„Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastră industrie și mă bucur că producătorii premiați vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de vară a MUNDUS VINI să avem și mai multe vinuri românești, cu atât mai mult cu cât unii producători, deși nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. După cele 2 sesiuni ale concursului, este clar că vom depăși totalul de medalii din 2023, când am avut o prestație onorabilă, însă una care ne-a păstrat în eșalon cu Austria, Africa de Sud și Cehia, încă departe de Georgia, Franța sau Portugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Producătorii de vin din România, medaliați la sesiunea de primăvară a MUNDUS VINI:

1. Jidvei – 6 medalii de aur, 5 argint

2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint

3. Cramele Recaș – 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introduse în concurs de către distribuitor)

4. Vintruvian Estates – 5 medalii de aur

5. Crama Ceptura – 3 medalii de aur, 2 de argint

6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint

7. Domeniile Franco-Române – 3 medalii de aur, 1 de argint

8. SERVE – 3 medalii de aur

9. Apcovin (Tata și Fiul) - 3 medalii de aur

10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin – 2 medalii de aur, 1 de argint

11. Domeniile Averești – 3 medalii de argint

12. Unicom Production (Davino) – 2 medalii de aur

13. Rasova – 2 medalii de aur

14. Corcova – 2 medalii de aur

15. Budureasca – 2 medalii de argint

16. Viti-Pomicola Sâmburești – 1 medalie de aur

Despre Wines of Romania

Platforma Wines Of Romania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Ce este prosecco ?

Ce este băutura prosecco, te întrebi? Ei bine, acesta este un vin alb spumant produs în Italia, într-o zonă care se întinde pe 9 provincii, în regiunile Veneto și Friuli Venezia Giulia. Acesta a fost denumit după satul Prosecco, care se află în provincia italiană Trieste. Există și tipuri de prosecco care nu sunt spumante, cum este tranquilo (complet lipsit de bule) și frizzante (care are câteva bule), dar cel mai cunoscut și mai întâlnit este prosecco-ul spumant. Acesta poate fi sec, extra sec sau brut, niciodată dulce sau demidulce.

Cum a apărut băutura prosecco?

Deși multe persoane au impresia că prosecco este un vin nou apărut, adevărul este că acesta există de peste 2000 de ani. Istoricii au consemnat că prosecco era consumat încă de pe vremea romanilor. Acest vin a fost foarte apreciat de către Plinius cel Bătrân, dar și de către Livia, soția împăratului Augustus. Se spunea că vinul are proprietăți vindecătoare, fiind folosit pentru diverse suferințe ale stomacului, dar era administrat și celor care sufereau accidente.  Pe atunci, strugurele din soiul Glera era cultivat pe terenurile dintr-o zonă care era numită pe atunci Puccino. Pe teritoriul acesteia s-a dezvoltat și satul Prosecco, așa cum îl cunoaștem astăzi.

În mod surprinzător, până de curând, prosecco era un vin dulce. Abia în 1960 s-au schimbat metodele de producție și au apărut diferențe care l-au făcut din ce în ce mai popular. În ziua de azi există peste 300 de producători ai acestei băuturi, iar numărul de mărci depășește 8000, astfel încât să ai de unde alege în cazul în care vrei să consumi un prosecco bun.

 Tipuri de prosecco

Vinul prosecco este produs în trei varietăți: Spumante (complet acidulat), Frizzante (slab acidulat) și Calmo sau Tranquillo (neacidulat). Spumante este un vin mai scump, care se găsește pe piața în sticla tradițională de vin, în timp de Frizzante se vinde atât la sticlă, cât și la doză.

Cel mai bun prosecco provine din regiunile Conegliano-Valdobbiadene și îl poți recunoaște după eticheta pe care poate scrie „Prosecco di Conegliano-Valdobbiadene”, ”Prosecco di Valdobbiadene”, „Prosecco di Conegliano” sau „Prosecco DOC”.

Cum se face prosecco?

Vinul prosecco se obține prin dublă fermentare. După prima fermentare, acesta este transferat în vase de oțel inoxidabil, acoperite cu smalțuri de sticlă, astfel încât să treacă și prin a doua fermentare. Spre deosebire de șampanie, vinul nu este pus în sticle sub presiune. Prețul prosecco-ului este mai mic deoarece metoda de producție este diferită, iar procesul devine mai ușor de supravegheat. Această metodă se numește Charmat sau, în italiană, „metodo Charmat-Marinotti”. Francezii au preluat, și ei, această metodă pentru producția proprie, denumind-o „methode Charmat”.

Cum se servește prosecco

Prosecco, la fel ca șampania, se servește ca aperitiv. Fiind un vin alb, acesta trebuie răcit corespunzător înainte de a fi consumat, așadar păstrează-l la frigider. Spre deosebire de șampanie, prosecco nu trebuie ținut în cramă perioade foarte lungi, deoarece există riscul să se „trezească”. Unii oenologi susțin că un prosecco de calitate poate fi maturat chiar și 7 ani, în vreme ce alții susțin că nu ar trebui să depășească 2 ani.

Din ce struguri e făcut prosecco?

Prosecco este realizat din soiul de struguri Glera, care înainte era cunoscut chiar sub numele de Prosecco. Această schimbare de nume a apărut în 2010, când Ministerul de Agricultură italian a decis ca „Prosecco” să reprezinte numai denumirea geografică, nu și strugurii. Astfel, producția de vin spumant prosecco a fost limitată strict la această regiune geografică, ceea ce înseamnă faptul că nu orice vin produs din strugurii Glera se poate numi astfel. Prosecco poartă acest nume doar dacă e produs în regiunile Friuli, Veneția, Giulia și Veneto.

Prosecco vs. șampanie

Șampania este un vin spumant din Franța, regiunea Charente, în vreme ce prosecco este un vin spumant care provine din nord-estul Italiei. Diferența de preț provine din metoda diferită de producție a șampaniei, care este mai sofisticată și de durată mai lungă. Dar acestea nu sunt singurele diferențe dintre cele două!

Prosecco este produs în proportie de cel puțin 85% din struguri Glero, în vreme ce restul de 15% pot fi alte 9 soiuri se struguri. Pentru realizarea șampaniei sunt permise numai Chardonnay alb și Pinot Noir. De asemenea, presiunea la care se îmbuteliază sticlele de prosecco este de 3,5 atm, în vreme ce, pentru șampanie, îmbutelierea se face până la 6 atm. Astfel, jocul bulelor de șampanie este mai lung și mai intens. Există și o diferență de gust, întrucât prosecco este mai dulce decât șampania, în vreme ce aceasta din urmă este mai acră.

Beatrice Alexandra MODIGA

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală au vizat operatorii din industria alimentară, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice.

În cursul lunii ianuarie 2024, Direcțiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor județene, precum şi cea a Municipiului București au efectuat 6.319 de controale în unitățile din industria agroalimentară.

Ca urmare a neregulilor constatate și a încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, s-au aplicat 129 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 1.180.600 de lei.

Acțiunile de verificare efectuate la nivel național pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2024 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condițiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidența documentelor şi a informațiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate o serie de nereguli, dintre care menționăm:

• neconformități privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
• neconformități privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa vestiarului și a grupului sanitar pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;
• neconformități privind personalul muncitor (neîntocmirea fișelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului);
• neconformități legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice);
• alte tipuri de neconformități de genul desfășurării de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neinițierea procedurii de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise, privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafețe/ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară, în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

Sursa: ansvsa.ro

Pavel Tataru, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, are 25 de ani, este din Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova, și e unul dintre administratorii Cramei Tataru, un business viticol de familie înființat în anul 2019. De curând, tânărul inginer horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Este o afacere de familie, unde suntem toți implicați, de la mic la mare. Am început mai mult dintr-o glumă în anul 2019, când am și îmbuteliat primele vinuri, iar ulterior am ajuns la șapte sortiment de vinuri, cu care ne mândrim foarte mult. Planurile de viitor sunt mari, sperăm să ajungem pe piața din România, ulterior pe cea din Europa“ – Pavel Tataru.

Producție de 40 de tone de struguri, pe o suprafață de 7 ha

Suprafața viticolă a tânărului inginer horticol este de 7 hectare, cu soiurile: Fetească regală, Fetească neagră, Cabernet sauvignon, Merlot, Chardonnay, Aligote și câteva soiuri de masă.

„2023, a fost un an foarte prielnic pentru cultivatorii de struguri. Am recoltat strugurii în stare foarte bună, în jur de 40 de tone“, mai adaugă acesta.

Cu ajutorul cunoștințelor dobândite în timpul facultății, inginerul horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Primul vin premiat cu aur a fost la Berlin, respectiv Cabernet și Merlot, la acest concurs participând 8.000 de tipuri de vinuri, iar noi suntem tare mândri că am obținut medalia. Studiile superioare la Facultatea de Horticultură din Iași m-au ajutat în primul rând în terminologie. Folosind termenii corecți, am început să înțeleg mai bine procesul de vinificație“, menționează inginerul horticol.

Crama Tataru, un punct de atracție pentru turiști

Republica Moldova este renumită pentru vinurile sale. În acest domeniu pot reuși chiar și antreprenorii cu afaceri mici, dacă pun preț pe calitatea produsului. 

„Crama Tataru este o cramă mică din codrii Moldovei. De la an la an, mărim cantitățile de vin îmbuteliate. De la 300 de sticle de un soi, am ajuns să îmbuteliem până la 2.000 de același soi, avem 4-5 feluri de vin“, adaugă tânărul antreprenor.

În curtea casei au amenajat și o sală de degustare. Aici vin turiști de peste tot, pentru a savura un vin bun sau pentru a organiza evenimente memorabile.

„Ne mândrim cu beciul pe care îl prezentăm acum și cu sala de degustare pentru care am muncit foarte mult. Majoritatea dintre cei care vin sunt uimiți de ceea ce văd, ne întreabă ce proiectanți am avut, cine ne-a dat ideile, iar noi le răspundem că noi și cu vecinii. Am făcut așa cum am crezut noi, fără proiectanți.“

Ambiția și pasiunea îi motivează să continue. Scopul lor este nu doar să facă vinuri deosebite, dar să fie cunoscuți și peste hotare.

„Pentru viitor vrem să exportăm în Europa și România, acesta e planul țintă. Să ne mărim suprafața ca să avem cât mai mulți turiști din străinătate care să audă de noi și să vadă că moldovenii sunt un popor muncitor și foarte primitor“, a încheiat Pavel Tataru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Consiliul Județean Vrancea a organizat, la sfârșitul lunii octombrie, „Festivalul Internațional al Viei și Vinului Vrancea – Bachus 2023“. Sărbătoarea podgoriei vrâncene din acest an a inclus o serie de evenimente menite să promoveze tradiția, pasiunea și excelența vinurilor vrâncene.

În această perioadă, județul Vrancea a fost gazda Concursului Național de Vinuri „BACHUS 2023“, un prestigios eveniment de tradiție pentru județul Vrancea din domeniul vinicol. Până pe data de 17 octombrie, toți producătorii sau distribuitorii interesați au fost invitați să trimită probele propuse pentru evaluare la Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea. Concursul a foat deschis următoarelor categorii de produse vitivinicole: vinuri, vinuri spumante, băuturi spirtoase și băuturi pe bază de vin, produse în conformitate cu reglementările UE. Organizatorii acestui eveniment au fost Consiliul Județean Vrancea și Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Vinurile acceptate pentru competiție au inclus: vinuri albe liniștite nearomate (seci, demiseci, demidulci, dulci); vinuri albe semiaromate și aromate (seci, demiseci, demidulci, dulci); vinuri roze și roșii (seci, demiseci, demidulci, dulci). Marile Medalii de Aur sau Medaliile de Aur (cu punctaj maxim pe fiecare categorie în parte) au beneficiat de o recunoaștere specială din partea Consiliului Județean Vrancea. Câștigătorii au primit premii ce constau în plata costurilor pentru înscrierea și transmiterea probelor de vin ale companiilor câștigătoare la Concursul Mondial de Vinuri – Bruxelles din anul 2024.

„Drumul Podgoriilor Vrâncene… pe bicicletă“

În data de 21 octombrie, a avut loc și evenimentul velo „Drumul Podgoriilor Vrâncene… pe bicicletă“. Plecarea s-a făcut sâmbătă, la ora 10:00, din Focșani. Evenimentul a avut scopul de a promova profilul oenologic al județului Vrancea în rândul comunității de cicliști din România. Pasionații de cicloturism au fost invitați să descopere farmecul viei și vinului din cea mai întinsă podgorie a României, cea din Vrancea.

„Cântece de viță veche“

Un alt eveniment organizat de Consiliul Județean Vrancea și Centrul Cultural Vrancea, în colaborare cu Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei“, a fost Concursul de interpretare a cântecului tradiţional, „Cântece de viță veche“, ediţia a XIV-a, 2023. Acesta a avut loc la Focşani, în data de 21 octombrie 2023, în Piața Unirii. La concurs au fost invitaţi să participe mai mulți concurenţi din ţară cu vârste cuprinse între 16 și 30 ani.

Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului Vrancea – Bachus reprezintă o oportunitate pentru producătorii autohtoni de a-şi expune şi promova produsele, precum şi pentru a dezbate probleme de interes comun privind viticultura.

Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca va organiza, în 30 septembrie 2023, la Apoldu de Sus (județul Sibiu), a doua ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment care va reuni muzica de calitate cu vinurile albe savuroase și mâncare delicioasă preparată cu ingrediente provenite din fermele și stațiunile universității.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din 2020 la podgoria proprie, situată la circa 2 km de Apoldu de Sus, și până în prezent are în portofoliu 14 etichete: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris sec / demidulce, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. Aceste vinuri albe sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată.

„Suntem încântați să anunțăm organizarea acestui festival unic în zona Apoldului de Sus, unde ne dorim să sărbătorim recolta bogată a toamnei în podgoria noastră, Vinea Apoldia Maior. Ne vom bucura de savoarea vinurilor și a bucatelor provenite de la fermele și stațiunile universității, de fotografii, plimbări prin vie și muzică de calitate. Avem și studenți talentați, care ne vor oferi recitaluri de muzică populară, muzică ușoară și rock pregresiv, iar Ansamblul Tradiții Someșul Napoca, al universității, ne va încânta printr-un program pregătit special. Punctul culminant va fi seara, când iubitorii de muzică se vor bucura de un concert spectaculos, susținut de Paula Seling. Vă așteptăm cu drag alături de noi la Vinea Apoldia Maior Fest!“, este mesajul rectorului USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

• 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
• Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
• Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
• Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

„Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

Răspunsuri necesare la întrebări punctuale. Este important să realizăm o punte de comunicare între fermieri și autorități, de aceea vom încerca să găsim pentru agricultori răspunsuri cu privire la subiecte care îi interesează în mod special. Vă aducem în atenție prima întrebare.

Gabriel Rădulescu, manager Domeniile Urlați: „Din partea statului am avea nevoie de mai multă implicare în promovarea la nivel internațional a brandului național de țară a vinului românesc. Aici suntem deficitari față de alte țări și aceasta este singura modalitate prin care putem să arătăm lumii ce vinuri bune se produc în România.“

Răspunsul l-am obținut din partea Oficiului Național al Viei și Produselor Viniviticole.

Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV: „Cred că se vorbește despre brandul de țară, construcția lui și a unei imagini de când au început să vină fondurile europene și de când au venit fondurile de preaderare. Este un cerc vicios, spun eu, pentru că noi producem undeva în jur de 4-5 milioane de hectolitri pe an, în funcție de recolta anuală, iar exportul este undeva la 5%. Aproape 5%. Producătorii vând foarte bine pe piața internă și atunci construcția acestui brand presupune și un interes din partea lor, dar dacă vinzi foarte bine aici este mai la îndemână. Să intri pe piața externă presupune o investiție pe termen lung, constantă, trebuie să faci promovare. Este o investiție unde roadele se văd în 5-7 ani. La ora aceasta, România nu are o imagine în exterior. ONVP este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar se autofinanțează, nu depindem de banii de la buget. În industria vinului am avut foarte puțini bani. Singurul ajutor pentru viticultori  a venit în 2020, respectiv 500 de euro pe hectar. Foarte puțin comparativ cu alte sectoare. În opinia mea, industria vinului este ca o cenușăreasă. Prin Consiliul Regiuni Viniviticole, viticultorii sunt cei care conduc această instituție, directorul general al ONVPV este președintele Consiliului și totul se face prin acordul producătorilor. Este importat de menționat acest lucru pentru că ei decid practic care sunt proiectele, în afară de certificarea vinurilor, care se vor desfășura în cadrul ONVPV. O idee pentru construcția brandului ar fi de a aduna toate bugetele existente pentru promovarea vinului. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului au fonduri alocate pentru acest lucru. Ar putea fi interesant un parteneriat cu acest minister. Instituția noastră nu poate accesa fonduri europene care au venit prin Programul Național Suport și care se derulează prin APIA. Trebuie neapărat să fie producători sau asociații de producători. Noi am încercat prin mai multe variante și nu putem accesa acele fonduri. Cred că undeva în minimum cinci ani acest brand ar putea fi construit și s-ar atinge un nivel de cca 10% la export, s-ar putea face multe lucruri, dar pentru asta este nevoie de resurse și ca atare revenim la discuția despre buget și bani.

Date statistice

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii producției de vinuri în anul 2021 față de anul 2020 cu 11,5% (+467,8 mii hl). Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, în anul 2021 comparativ cu anul precedent, cu 31,3% (+138,7 mii hl), respectiv cu 2,0% (+51,6 mii hl).

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a crescut cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul 2020. Aportul stocului inițial la formarea resurselor totale de vinuri, în anul 2021, a scăzut cu 2,4 puncte procentuale.

• Consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut datorită creșterii importului și producției
• Exportul de vinuri în anul 2021 a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent.

Laura ZMARANDA

Crama Urlați din Prahova nu are nevoie de o prezentare specială. Cartea ei de vizită o reprezintă vinurile de calitate care sunt produse aici sub forma mai multor sortimente, adaptate pentru gusturi diferite. Gabriel Rădulescu, proprietarul Domeniilor Urlați, ne-a prezentat succint eforturile care mențin acest proiect pe piață.

„Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle de vin“

Reporter: Producerea vinului este o activitate de mare finețe pentru că, la final, trebuie să fie realizat un produs care să satisfacă mai multe gusturi. Ce eforturi stau așadar în spatele unei sticle de vin?

Gabriel Rădulescu: Efortul care trebuie depus pentru a aduce în fața consumatorului o sticlă de vin de calitate este foarte mare și acesta începe cu mai bine de un an în urmă, dacă vorbim de vinuri roșii, și fix de un an în cazul vinurilor albe și roze. Totul pornește din podgorie și vorbim aici de resurse umane, angrenarea zilierilor în muncile manuale de zi cu zi. În ultima perioadă am început să mai și mecanizăm pentru că este destul de greu să găsești forță de muncă, dar tot este nevoie de intervenția zilierilor. Sunt multe lucrări care determină direct calitatea strugurilor și mai departe calitatea vinurilor produse. Asta este baza vinificației. Este și un efort financiar destul de important, mai ales în ceea ce privește achiziționarea inputurilor necesare pentru prevenirea bolilor ce pot apărea pe parcursul unui an. Numărul tratamentelor variază în funcție de mai mulți factori. Perioada de recoltat implică, de asemenea, costuri mari pentru că a crescut prețul motorinei și plata zilierilor. Subvenția la motorină oferită de stat a rămas la fel, deși prețul motorinei aproape că s-a dublat. Vinificația presupune în cazul vinurilor roșii să fie învechite în butoaie de stejar uneori chiar și trei ani și asta înseamnă că recuperarea investiției durează. Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle, iar piața vinului din România este foarte concurențială. În ultimii ani, numărul producătorilor a crescut, cred că sunt la nivel național în jur de 400 de crame de diverse dimensiuni.

„Aproape întreaga suprafață a fost replantată prin programe de reconversie“

Rep.: În condițiile acestea, cum reușiți să dezvoltați crama Urlați?

G:R.: Tocmai pentru că este o piață concurențială, singurul mod de a-ți menține cliențiii pe care i-ai câștigat în timp – noi am pornit afacerea în 2008 – este de a crește calitatea. În momentul de față, toate programele de reconversie care au fost desfășurate în România chiar au ajutat ca piața de vin din țara noastră să ajungă la un nivel foarte ridicat al calității.

Rep.: Cum s-a modificat dinamica suprafeței cultivate?

G.R.: În cadrul companiei noastre nu a fost o modificare a dinamicii suprafeței cultivate. Aproape de la începutul proiectului am avut cca 92 de hectare, însă am implementat multe programe de reconversie și aproape întreaga suprafață a fost replantată. Ultimul program de reconversie a fost în 2019 și 2020, respectiv 30 de hectare, iar via va intra pe rod în 2024 și 2025. În privința dinamicii am avut fluctuații în cantitatea de struguri produsă.

Rep.: Vorbeați despre efortul financiar important pe care producătorii de vin trebuie să îl depună pentru a produce un vin de calitate. Ce resurse folosiți dvs. pentru a menține în funcțiune și la standarde înalte mecanismele de producție?

G.R.: Am apelat de-a lungul timpului la finanțări ale băncilor sau chiar ale unor entități particulare. Anul 2022 a fost cel mai greu din punctul de vedere al costurilor și al creșterii bruște a prețului materiilor prime. Prețul mărit al motorinei și inputurilor a crescut prețul strugurilor și mai departe prețul vinului.

„Ne confruntăm cu dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând scumpiri“

Rep.: Cum ați gândit strategia de mărire a prețului sticlei la raft, altfel încât să mențineți totuși un volum de vânzări similar unei perioade normale în piață?

G:R.: Au fost și încă sunt mari reticențe din partea anumitor colaboratori care preiau vinul nostru în a accepta și înțelege faptul că ne confruntăm cu niște dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând aceste scumpiri.

Rep.: A scăzut volumul de comercializare?

G.R.: Nu, în 2022 am încheiat chiar cu o creștere de aproape 30%. Nu am înregistrat o scădere sau o stagnare a volumului de vânzări și pentru că am făcut aceste scumpiri în etape, chiar dacă pentru noi au fost câteva luni consecutive de scumpiri.

Rep.: Care este producția medie într-un an normal?

G.R.: Variază în funcție de autorizarea pe care o obții la începutul anului pentru plantație, respectiv indicație geografică, unde există o limitare a producției sau pe denumire de origine controlată, caz în care ești limitat în jos. O producție medie este de cca12 tone la hectar. În ultimii cinci ani, din punctul de vedere al producției, cel mai bun an a fost 2021, iar din punctul de vedere al calității anul 2022. Pentru că nu au fost ploi în podgorii nu au mai apărut bolile specifice viei care apar în timpul temperaturilor foarte ridicate.

• Gabriel Rădulescu spune că a fost nevoit să crească prețurile cu 15%, dar că acest lucru se va face în etape. Până în momentul de față prețul sticlei de vin la raft a crescut cu 11%. Este o măsură despre care spune că nu va aduce profituri, ci doar va asigura supraviețuirea în piață.
• În cazul vinului îmbuteliat, cea mai mare creștere a înregistrat-o sticla goală, a cărei preț a crescut și cu 150%.
• Anul acesta, sectorul vegetal, inclusiv viticultura, a primit ajutor din partea statului prin dublarea subvenției la suprafață. A fost un ajutor bine-venit, dar nu a acoperit în totalitate ceea ce am resimțit noi, ca producători, prin creșterea costurilor materiilor prime.
• Anul viticol 2022 a fost unul destul de greu, ne-am confruntat cu secetă, cu o creștere a prețurilor la inputuri, la motorină și toate s-au reflectat în prețul final al strugurilor. Din cauza secetei am avut o producție mai mică cu aproape 40% față de 2021, dar calitatea a compensat această scădere a producției. Anul trecut am obținut o producție de 450 de tone pe 52 de hectare.
• Costurile de producție s-au majorat cu cca 35-40% față de 2021. Bineînțeles că singura soluție pentru producători a fost să mărească prețul sticlei la raft. Din păcate, nu am avut încotro, nimeni nu și-ar fi dorit să ajungem în acest moment, dar trebuia să facem acest lucru.

Laura ZMARANDA

România se numără printre cei mai mari producători de vin din Europa, fiind clasată pe locul 13 la nivel mondial. Gault & Millau, în urma unui sondaj, a ales printre multitudinile de vinuri de la noi țară și a făcut un clasament cu vinurile de top.

Gault & Millau este în lumea gastronomică o etichetă similară numelui Michelin. Compania lansează ghiduri atât pentru restaurante, dar şi pentru vinuri, ciocolată sau rom, în funcție de specificul pieței pe care activează. În România, grupul a lansat ediția a celor mai importante restaurante, precum și un ghid al vinurilor românești.

TOP 10

Smerenie 2016

Vinul Smerenie se deschide în umbra vișinelor supracoapte, notelor vanilate, de scorțișoară și în urmele vegetale de cafea și cacao. Papilele gustative sunt încântate de aromele de fructe negre, condimente și prune uscate. Crama Oprișor se află în comuna Oprișor, județul Mehedinți.

Fetească Neagră – Cuvee Guy de Poix 2015 – SERVE

Feteasca neagră este soiul din care a fost realizat acest vin. Are un miros complex de fructe negre foarte bine coapte, prună ușor afumată și afină. De asemenea, mirosul amintește și de piperul negru, vanilie și stafide. Temperatura la care ar trebui servit acest vin este cuprinsă între 16 și 17 grade Celsius. Potențialul de învechire a vinului este de minimum 12 ani, el fiind un vin apreciat pentru caracteristicile sale extrem de interesante. Podgoria Dealu Mare se situează pe paralela 45°, la fel ca Bordeaux și Toscana, motiv pentru care soiurile roșii se simt foarte bine în această zonă.

Via Marchizului – Negru de Drăgășani

Negrul de Drăgășani din Dealu Mare dă naștere unor vinuri rubinii, cu tente violacee. Vinul se remarcă prin arome de smochine, ciocolată amăruie și vanilie. Viziunea enologului este de a crea un vin rotund cu taninuri pronunțate, dar elegante și un postgust lung, care să ateste calitatea vinului.

Cvartet 2016 – 7arts

7 Arts Cvartet este un vin multisoi din zona Dealurile Olteniei, având DOC Banu Mărăcine. În acest vin au fost asamblate patru vinuri monovarietale, după cum urmează: 40% Cabernet Sauvignon, 30% Merlot, 20% Fetească Neagră și 10% Syrah. Cvartet a fost baricat o lună în butoaie de stejar românesc înainte de îmbuteliere. În mirosul vinului întâlnim note de fructe de pădure, în special coacăze negre. La gust, prune, condimente și coacăze negre.

Casa Isărescu Rezerva 2014

Casa Isărescu este una dintre cramele cunoscute ale podgoriei Drăgășani. Aroma vinului îmbină fructele de pădure, prunele afumate, coacăze negre și ciocolată într-o armonie perfectă, iar mirosul te duce cu gândul la esențe de vanilie, stejar ars și prune afumate. Acesta este învechit în vase de stejar timp de 18 luni.

Bauer Merlot 2016

Bauer Merlot este un vin roșu sec dintr-un soi de struguri de pe meleagurile noastre. Procesul de producție începe prin culegerea manuală a boabelor de struguri, folosind metode repetate și selectarea celor mai bune dintre ele. Procesul de fermentație se realizează asupra întregului bob de strugure, întocmai pentru a sigila savoarea. După fermentația din butoaiele de inox, licoarea este trasă în butoaie mici de stejar, unde rămâne timp de 12 luni, până la îmbuteliere. Rezultatul este o aromă complexă cu tonuri de tanin și fructe uscate. Crama Oliver Bauer se găsește în Drăgășani, județul Vâlcea.

Origini Shiraz 2015

Vinul are o culoare rubiniu închis. Gustul este intens și se deschide în note puternice de cireșe negre, mure zemoase și ciocolată. Perioada lungă petrecută în butoiul de stejar a oferit vinului mai multă complexitate. Crama Budurească se află în inima podgoriei Dealu Mare.

Premium Fume 2017

Galben pai, cu nas de fructe exotice și note de stejar, care încântă simțurile. Gust proaspăt și complex, de vanilie și gutuie coaptă. Pe palatin se simte delicat și plăcut la nivel de aciditate, iar postgustul este fin și consistent. Fiind un cupaj între Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Gris, acestui vin i s-a acordat foarte multă atenție în vederea obținerii echilibrului perfect. Fume-ul a devenit unul dintre cele mai apreciate vinuri ale Cramei Budureasca.

Diamant 2016

Vinul este o combinație dintre soiuri autohtone Fetească Albă și Fetească Regală. Este bogat în arome de fructe (pere și mere), amestecat cu o ușoară aromă de vanilie și fructe exotice (pepene galben și ananas). Crama Villa Vinea este situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni.

Anima Chardonnay 2017

Anima Chardonnay este un vin intens, cremos, cu arome de fructe tropicale, pepene galben și pere coapte bine, integrate de note lemnoase și vanilice. Este corpolent și catifelat, cu aciditate bine echilibrată. Crama Domeniile Săhăteni se află în comuna Săhăteni, județul Buzău.

Liliana POSTICA