Ministrul Agriculturii: 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru reprezentanţii ministerului

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susţine într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că anul 2012 a fost un an dificil nu numai pentru agricultori, care au înregistrat pierderi semnificative din cauza secetei, ci şi pentru autorităţi, întrucât constrângerile bugetare nu au permis alocarea resurselor financiare necesare.

Şeful MADR face o radiografie a programelor iniţiate în mandatul său, dar şi a problemelor cu care se confruntă la ora actuală sectorul agricol din România. 

Potrivit ministrului Agriculturii, România a făcut progrese în absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, până în prezent suma totală atrasă fiind de 4,17 miliarde de euro. De asemenea, Daniel Constantin consideră că în mandatul său a fost tratat prioritar sectorul irigaţiilor, iar din 2014, în urma discuţiilor de la Bruxelles, România va putea primi finanţare europeană pentru refacerea sistemului de irigaţii.

AGERPRES: Domnule ministru, cum a fost anul anul 2012 pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Anul 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru noi, reprezentanţii ministerului. A fost chiar un an dur. Condiţiile meteorologice nu au fost deloc în favoarea agricultorilor, iar bugetul a fost făcut în defavoarea noastră. Poţi să fii oricât de bine intenţionat, dar, dacă trebuie să împarţi o sumă mică la un număr mare de fermieri, nu are cum să le ajungă. Bugetul care a fost acordat pentru agricultură în 2012 este cel mai mic de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. PDL nu ne-a lăsat practic banii necesari pentru a acorda sprijinul financiar de care fermierii ar fi avut nevoie în acest an.

Premierul Ponta a înţeles că agricultura are nevoie de o finanţare corespunzătoare, iar în anul 2012 a fost nevoie de bani şi pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate de agricultori ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

Nu mi-a fost uşor să conduc ministerul într-o astfel de perioadă, dar acum, la final de an, mă declar mulţumit. Am reuşit, în ciuda tuturor constrângerilor pe care le-am avut, să creştem bugetul agriculturii. Ajutorul de minimis, sprijinul pentru bivoliţele de lapte, sprijinul pentru taurine din rasa de carne, despăgubirile pentru îngheţ, ajutorul de stat pentru producătorii de cartofi sunt doar câteva dintre ajutoarele care nici nu au existat în bugetul pentru 2012. În urma discuţiilor cu agricultorii am decis că aceste sectoare au şi ele nevoie de sprijin. Am mărit şi plăţile pe suprafaţă, ajutoarele pentru bunăstarea păsărilor şi porcinelor şi plăţile complementare directe. Anul 2012 este şi primul an în care jumătate din fermierii din România primesc nivelul maxim admis de 176 de euro pe hectar, iar cealaltă jumătate - 154 de euro. Este o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut când au primit 132 de euro pe hectar. Diferenţa este consistentă, pentru că vorbim nu de câteva hectare, vorbim de nouă milioane de hectare care vor beneficia de acest sprijin suplimentar de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

De asemenea, am tratat ca prioritar sectorul irigaţiilor şi am reuşit ca pentru vara acestui an să obţinem un preţ mai bun la energia consumată pentru irigaţii. În plus, am avut discuţii, la Bruxelles, pentru ca din 2014 să primim şi finanţare europeană pentru sistemul de irigaţii.

AGERPRES: Care consideraţi că au fost sectoarele agricole cu cele mai mari reuşite în 2012 şi care v-au creat cele mai mari probleme? 

Daniel Constantin: Am acceptat să fiu ministru fără să ştiu ce provocări mă aşteaptă anul acesta. Am preluat portofoliul în mai şi atunci mi-am stabilit o listă de priorităţi. Acum, la final de an, trag linie şi, având în vedere contextul, consider că am reuşit să facem lucruri importante pentru agricultură. În anul 2012 am pus mare accent pe irigaţii şi pentru consolidarea domeniului şi am acţionat pe două direcţii extrem de importante: preţul energiei şi accesarea fondurilor europene pentru refacerea sistemului. Astfel, am reuşit să negociem un preţ mai mic pentru energia folosită în irigaţii, respectiv un preţ cu 20% mai mic la 1.000 mc apă pompată, iar beneficiarii de apă pentru irigaţii plătesc doar volumul util de apă consumată. 

Tot pentru consolidarea sectorului am decis şi alocarea de fonduri pe măsura 125 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Am pus astfel la dispoziţia Organizaţiilor de Utilizatori de Apă o creştere bugetară de la 25 la 60 de milioane de euro pentru modernizarea staţiilor de punere sub presiune pe care le au deja în proprietate. Aceste organizaţii au primit din partea statului, în proprietate, staţiile de punere sub presiune şi toată infrastructura aferentă, însă toate folosesc o tehnologie destul de veche, de 40 - 50 de ani. Am creat această facilitate prin PNDR de a îmbunătăţi şi chiar de a schimba motoarele care au un consum de energie foarte mare. 

De asemenea, am luat şi măsuri pe termen lung, pentru că am convingerea că şi România poate avea un sector agricol puternic, care să nu mai fie meteo-dependent. Suntem pe cale de a obţine acordul din partea Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a unui program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri europene. Sper ca după acest prim mandat, după aceste şase luni în care am condus Ministerul Agriculturii, să las un proiect care să înceapă a fi finanţat din 2014. E extrem de important ca, în următorii ani, să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României. Am convingerea că acest program este cel mai important din ultimii 20 de ani pentru agricultura din România. 

În plus, am ţinut neapărat să modificăm Ordonanţa nr.82/2011, care bloca practic Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi care nu îşi mai putea desfăşura activitatea, în urma concedierii a 3.500 de angajaţi. 

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene pe agricultură în 2012?

Daniel Constantin: România a primit prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 8,1 miliarde euro bani europeni, bani ce pot fi cheltuiţi până în 2014. Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi pentru Agricultură au efectuat plăti din PNDR în valoare de 4,12 miliarde euro. Este un progres faţă de anul 2011, când această sumă a fost de 2,77 miliarde euro.

În prezent, gradul de contractare pentru PNDR depăşeşte 70%, acesta fiind în mod evident un lucru pozitiv şi care denotă că acest program este cel mai de succes şi cel mai bine implementat dintre toate programele cu finanţare europeană. Un lucru pozitiv a fost şi faptul că, valoarea cofinanţării pentru proiectele PNDR a fost redusă de la 15% la 5%. Pentru noi este un obiectiv să nu avem o rată de cofinanţare mai mare de 15%, pentru viitorul PNDR, care se va derula în perioada 2014 - 2020. Din nefericire, poziţia Bruxellesului este destul de tranşantă în această privinţă, dorind să menţină un nivel al cofinanţării de 25%. Această decizie ar afecta foarte puternic şansele de reuşită ale viitorului PNDR.

Având în vedere ţinta APIA de a atrage suma de 1,1 miliarde euro în anul 2012, suma alocată din Fondul European de Garantare în Agricultura, vă putem spune că în perioada 1 ianuarie 2012 - 28 noiembrie 2012, APIA a efectuat plăti  din Fondul European de Garantare Agricolă în valoare de 1,13 miliarde euro.

Cea mai mare sumă, respectiv 983 milioane euro, o reprezintă plăţile unice pe suprafaţă, adică subvenţia pe hectar din bani europeni. Ca şi concluzie, pot spune că din punct de vedere al atragerii fondurilor europene, anul 2012 a fost unul bun pentru agricultură.

AGERPRES: Credeţi că se putea face mai mult în acest an pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Consider că a fost un an plin. Am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite, pentru fiecare sector în parte. Am acordat ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă sau de îngheţ, crescătorilor de păsări, porci, taurine de carne, producătorilor de legume şi fructe. Asta pe partea de sprijin financiar. Am dus însă şi o politică agricolă de susţinere a fermierilor prin măsuri de dezvoltare a sectorului. Aici mă refer la proiectul de modificare a procedurii de acordare a certificatelor de producător prin care organizaţiile de profil vor fi mult mai implicate în acest proces. Vrem să punem în aplicare un mod clar de delimitare a sectorului de legume-fructe, astfel încât cumpărătorul să ştie exact care sunt producătorii agricoli şi care intermediarii. În implementarea acestui proiect pun mare accent pe implicarea organizaţiilor de producători în emiterea acestor certificate, care vor fi avizate nu doar de către autorităţile locale, ci şi de asociaţiile agricole de profil. Am încrederea că această măsură îi va ajuta pe cumpărători să aleagă produse de calitate şi să cunoască provenienţa acestora.

De asemenea, am accelerat procesul de demarare al noului PNDR 2014-2020, punând accent pe sectoarele de interes pentru fermierii români, am îmbunătăţit gradul de absorbţie al actualului PNDR şi am sprijinit sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor, sporirea subvenţiei pe cap de bovină de la 410 lei pe cap de animal la 500 lei. De asemenea, am redeschis canalele de comunicare, şi implicit de comerţ, cu Rusia, oferind astfel posibilitatea producătorilor şi procesatorilor de carne din România să îşi vândă marfa pe o piaţă comercială importantă. Am întărit relaţiile cu Franţa prin înfiinţarea unui grup de lucru comun care să ne ajute la găsirea celor mai bune soluţii pentru consolidarea sectorului viticol şi pentru identificarea unei poziţii generale, comune, asupra Politicii Agricole Comune (PAC). În acest sens, România a solicitat Comisiei Europene, ca de la 1 ianuarie 2014, în reforma PAC să fie cuprins un program de reconversie-replantare pentru sectorul pomicol. 

Tot anul acesta am deschis şi o nouă sesiune pentru măsura 123 din PNDR, pentru a facilita accesul asociaţiilor şi cooperativelor de producători la dezvoltarea unei reţele de depozite pentru colectarea legumelor şi fructelor în bazinele legumicole şi pomicole. Acestea au acum la dispoziţie 80 de milioane de euro, din fonduri europene, cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianţi, a legumelor şi fructelor realizate chiar de membrii asociaţiilor şi ai cooperativelor implicate.

Pentru încurajarea fermierilor de a creşte bovine de carne în România, am luat decizia deschiderii unei noi sesiuni în cazul măsurii 121, chiar dacă nu mai era prevăzută nicio sesiune de depuneri de proiecte. Am modificat PNDR, realocând 150 de milioane de euro, fonduri care să favorizeze rasele de reproducţie. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie. Vrem să asigurăm în mod constant necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se în acest mod fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă.

Consider că am luat foarte multe măsuri de consolidare a sectorului agricol într-un timp foarte scurt, dar sunt convins că am fi putut face şi mai mult, evident dacă şi bugetul ne-ar fi permis asta. În contextul anului 2012, cred totuşi că am reuşit să ating toate priorităţile pe care mi le-am asumat la preluarea mandatului şi chiar să depăşesc această listă. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare pentru acest an. Bineînţeles că, în eventualitatea unui nou mandat, începând cu decembrie, vom putea să ne asumăm o serie de alte obiective pe termen mediu şi lung. În stabilirea acestora voi avea o serie de noi întâlniri cu reprezentanţii sectorului. 

AGERPRES: Ce buget veţi negocia pentru Ministerul Agriculturii pentru 2013 şi care sunt principale priorităţi în eventualitatea continuării mandatului la MADR?

Daniel Constantin: Am venit la Ministerul Agriculturii cu gândul de a nu mă rezuma la cele şase luni de mandat. Am vrut să gândesc mai departe de această variabilă a timpului şi să mă concentrez pe nevoile agricultorilor. Am considerat că, indiferent ce se va întâmpla la sfârşit de an, ministerul trebuie să aibă o politică solidă, consolidată prin proiecte pe termen lung. 

Astfel, anul viitor, în urma eforturilor pe care le facem la Bruxelles, am speranţa că vom începe studiile necesare demarării proiectului de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii, din fonduri europene. Cred că vom reuşi să le aducem consumatorilor mai multe legume şi fructe româneşti prin reţeaua de depozite de colectare pe care o gândim. În acest caz pun mare accent pe crearea tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea, etichetarea, ambalarea şi pregătirea produselor pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri. Îmi doresc ca fructele şi legumele româneşti să se găsească în marile magazine pe tot parcursul anului, nu doar timp de câteva luni. Tot în acest sens, încurajez prin măsurile pe care le pregătim pentru anul viitor, construcţia de sere şi solarii. 

Cea mai mare provocare este îmbunătăţirea vieţii din mediul rural, un proiect pe termen lung la care ţin foarte mult şi pe care l-am început anul acesta. Am creat un grup de lucru care lucrează la un program de dezvoltare economică a satului românesc, la crearea unor politici consistente care să ne aducă noi locuri de muncă. Astfel vom ridica nivelul de trai, iar investiţiile pe care le vom face vor fi sustenabile.

Despre bugetul agriculturii în 2013 este puţin prematur să vorbesc. Pot să vă asigur însă că, dacă voi în continuare ministrul Agriculturii, voi face toate eforturile ca acesta să fie unul mult superior celui din acest an.

Sursa AGERPRES