Uleiul de măsline italian din UE este de fapt un amestec cu cel grecesc, la un preţ mai mare
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Alimentatie
Exportatorii greci de ulei de măsline înregistrează pierderi semnificative din cauza tehnologiei învechite şi a marketingului depăşit, pierzând pe piaţa europeană în faţa italienilor, relatează într-o analiză Deutsche Welle.
Pe piaţa germană a uleiului, monopolul îl deţine Italia, cu 70% din vânzări, însă în realitate există mai mult ulei grecesc, doar că el este combinat cu ulei italian şi vândut ca marcă proprie de italieni. Fermierii eleni suportă costuri mult mai ridicate de producţie şi de transport decât producătorii din Italia şi nu dispun de reţele de distribuţie stabile.
Astfel, în pofida calităţii ridicate a produsului lor, grecii sunt nevoiţi să vândă uleiul vrac, la un preţ de chilipir, de numai 1,70 euro pe litru.
De cele mai multe ori, uleiul de măsline grecesc este cumpărat de afacerişti italieni, care îl combină cu ulei autohton şi vând produsul finit ca marcă proprie în ţările UE, la un preţ de cinci ori mai mare (9 euro pe litru).
Grecii înşişi trebuie să schimbe această situaţie, să înceteze să mai trăiască pe baza subvenţiilor de la stat şi a celor de la Uniunea Europeană. ''Ei trebuie să înceapă din nou să-şi cultive pământul'', îşi îndeamnă concetăţenii proprietarul unei unităţi de îmbuteliere a uleiului de măsline din Lesbos, Konstantinos Protulis.
Într-o declaraţie pentru DW, el spune că a semnat deja contracte cu sute de fermieri locali, care s-au angajat să participe la seminarii şi conferinţe de dezvoltare profesională, să aplice anumite metode de producţie şi să respecte standardele de calitate convenite, în special, să nu utilizeze pesticide. Toate acestea vor face ca uleiul de măsline din Lesbos să fie de o calitate mai bună şi, prin urmare, se vor deschide şi noi posibilităţi de marketing, consideră el.
Situaţia actuală nu mai poate fi tolerată, susţine la rândul său managerul german Johannes Eisenbach, care coordonează activitatea a aproximativ 1.000 de ferme mici şi mijlocii din Grecia şi Cipru care practică agricultura ecologică. Potrivit acestuia, în Grecia se produce un ulei de măsline de o calitate foarte înaltă, astfel încât este demn de o soartă mai bună decât să fie adăugat în proporţie de 20% în uleiul de măsline italian.
Sursa AGERPRES
Articole înrudite
-
Suveranitatea alimentară a Uniunii Europene?
in Alimentatie -
S-a redus utilizarea antibioticelor în UE
in Social -
UE vrea să pună capăt comerțului ilegal cu specii sălbatice de faună și floră
in Mediu -
Despre reducerea pesticidelor…
in Agrotehnica -
Directivele UE și Planul Național Strategic. Posibilități de reducere a necesarului de îngrășăminte chimice
-
Statistici din agricultura UE: subvenții, locuri de muncă, producție
-
Salata tradițională cu icre de crap devine al zecelea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european
in Actualitate -
Efectivele de animale și producția de carne la nivelul UE
in Zootehnie -
Directivă UE din iulie 2021: 10 produse de plastic interzise în Uniunea Europeană
in Mediu -
România realizează o treime din producția anuală de floarea-soarelui din Uniunea Europeană dar pierde anual 2 miliarde de dolari la valorificarea acestei culturi
in Actualitate
Articole recente - Lumea Satului
- Reușita însămânțărilor de primăvară este condiționată de calitatea pregătirii patului germinativ
- România, o țară de izbeliște?
- Identitatea vizuală și structura BioVillMAP - prezentat de echipa GREEN ENERGY CLUSTER
- Știați că… despre Pământ
- Plăți de peste 276 milioane de euro efectuate către beneficiarii FEADR, transmise spre decontare Comisiei Europene
- Clubul Fermierilor Români susține poziția Ministrului Agriculturii la Consiliul AGRI-FISH din Bruxelles privind măsurile necesare imediate de compensarea a pierderilor fermierilor est-europeni ca urmare a importurilor de cereale și oleaginoase din Uc
- RALF 7: Cei mai buni fermieri europeni vin la București, pe 25 și 26 mai
- Hibrizii de floarea-soarelui Pioneer®, performanță și stabilitate demonstrate
- Cine ar trebui să susțină financiar construirea unui brand național de țară al vinului?
- Pactul verde (II)